863 matches
-
se precizează că: „la reuniunea haluțimilor au venit delegați din mai multe localități din județ și din țară, au cântat imnul haluțimilor, președinte a fost Saul Ficman. Au vorbit: Faierman din Cernăuți care zice că a scos regulamentul în limba idiș Reclădire; Segal de la Fondul Național Evreiesc; Moritz Bacal de la Poale Zion; Rosner și Iancu Abramovici de la Gordonia. Au participat 100 de persoane, 41 delegați din alte localități, 20 haluțimi care au venit pe jos de la Botoșani. Într-un referat din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
provinciile alipite. ...la 6 februarie conducătorii sioniști sefarzi spanioli cer printr-un manifest o mai bună activitate pentru reclădirea Palestinei. ...în martie organizația sionistă din România a pus bazele unui seminar pentru instruirea sioniștilor unde persoane importante predau ebraica în idiș, istoria sionismului, istoria evreilor, problema Palestinei, geografia Palestinei, problemele sioniștilor. ...la 14 aprilie 1936 la Templul Coral din București are loc o întrunire a populației evreiești, conferința este ținută de Niemirower care spune despre prigoana la care sunt supuși evreii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a ajutat să am parte câte puțin din toate acestea. Nu mă bâlbâi. Ați fost în exil politic în America prin anii '80. Cu ce v-ați ocupat în acei ani? Cu o mulțime de lucruri. De la înot până la poezia idiș și logica islamică. Acolo am deprins și libertatea de a trage cu pușca. Dar mai ales am deprins libertatea. Și tot atunci ați tradus și ați publicat teza de doctorat a lui Nae Ionescu. Ați afirmat undeva că "nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
52 ziare și periodice aparținând minorităților, din care 32 în maghiară, 8 în germană, cu un tiraj de peste 100 milioane exemplare. Cele 14 instituții teatrale și muzicale aparținând minorităților, din care 10 în maghiară, 3 în germană și 1 în idiș, sunt deschise publicului. Există formații de amatori, peste 11.500 cu 250.000 artiști amatori de diferite naționalități. Din cei 1.300 de membri ai Uniunii Scriitorilor, 150 sunt de naționalitate maghiară, 40 de naționalitate germană și 30 de alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
M-am născut în Montreal, Canada, la sfârșitul anilor '40. Ambii mei părinți veneau din Polonia. Mama emigrase în anii '20 dintr-o regiune unde Polonia, Lituania și Bielorusia se întâlneau. Înțelegea și vorbea toate aceste trei limbi, pe lângă ceva idiș. Se simțea acasă între ortodocși lucru care nu era prea obișnuit în Polonia acelor vremuri. Tatăl meu scăpase din Polonia după invaziile naziste și sovietice din septembrie 1939. Fiind pilot, a vrut să intre în Forțele Aeriene Britanice pentru a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
animator al vieții cultural muzicale din Giurgiu; CĂRARE CARP, Mihai, profesor doctor, decan al Facultății de Medicină Veterinară din Iași, autor. CEHAN, Aurel (n, 1950), epigramist, volume publicate; CELARU, Anton, pe numele său adevărat Iosif Faerstein (1919-2010), eseist, traducător din idiș, autor, membru al Uniunii Scriitorilor. CERNĂTESCU, Radu (1894-1958), chimist, savant. Membru corespondent al Academiei Române din 1948, este numit președinte al Filialei din Iași a Academiei Române (1949 1958), membru corespondent al Academiei Ungare, contribuie la înființarea și organizarea Institutului de Chimie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
irecto]rului, mi a făgăduit că va vorbi cu Negreanu; am vor bit cu Camil, preocupat de lipsa de foc pentru „puștiu“, care stă toată ziua în bucătărie unde e gaz metan. El pretinde că piesa s’a jucat în idiș, acum 15 ani; nu știu să se fi tradus, dar, chiar tradusă, va trebui recopiată - exemplarul existent, de va fi vreunul, rămânând la teatrele evreiești. 5) Am telefonat la Vremea; nu am găsit pe Anestin; i-am lăsat numărul de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
postbelice: just, politizare, actualizare. Prețul lor inițial conta foarte mult în economia destinelor. O dovedește și acest fragment extras dintr-un proces-verbal scris la 11 iunie 1949, la clasa a IV-a de la școala Izraelită de Fete din Bacău: „La idiș au citit foarte bine, au tradus de asemenea bine și au spus lozincile «Trăiască R.P.R.!», «Trăiască prietenia romîno-sovietică!» în această limbă. La istorie judecă just evenimentele și cauzele care au dat naștere fenomenelor istorice; înțeleg evenimentele și personalitățile istorice, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
organizației I.K.U.F.” dar „...tovarășul care este responsabil nu desfășoară nici un fel de activitate, și s-a mulțumit numai să Împartă câteva numere din revista I.K.U.F.”. Trebuie precizat faptul că această abreviere Însemna Mișcarea Culturală Internațională de Idiș și Își avea (și Își mai are) sediul În 15 West Street, New York. Ca și În alte orașe În care evreii erau prezenți, și la Huși participau uneori membri de vază ai CDE de la „centru” cum a fost „Tov. Duboviz
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bucureștean Benno Popliker. Primul, a conferențiat pe marginea unei călătorii pe care a Întreprins-o În Tașkent, capitala republicii sovietice socialiste Uzbekistan ca să vadă „live” cum arată o țărișoară anexată imperiului roșu iar al doilea a declamat „...frumoase versuri În idiș”. Dacă până acum am evocat numai partea vizibilă a aisbergului, atunci trebuie să o vedem și pe aia invizibilă care cântărește, după cum prea bine se știe, mai bine de 90% din masa totală a sa: „O conferință a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ei. Totuși ordinul venit de sus fusese categoric iar Naty Terdiman & gașca roșie se conformaseră Însă au dat greș. De ce? Iată răspunsul În raportul de activitate: „Cât despre activizarea IKUF-ului, am Încercat, dar nu avem idișiști (cercetători ai limbii idiș, pesemne, n.n.)”. Mai mult de atât, „IKUF nu are nici sediu deocamdată”. Deci, „0”. Proverbiala atracție pentru bani a evreilor nu s-a dezmințit nici În cazul „...ședințelor săptămânale cu secțiile” deoarece, „...nu am putut angaja la muncă colectivul nou
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din 1 septembrie 1946, boșii și-au frecat bucuroși mâinile și au lansat asistenței invitația participării la „...o seară evreiască” susținută tot la Teatrul comunal, ocazie cu care s-a produs „...tov. doctor I. Goldenberg” care a conferențiat despre „...literatura idiș”. Atmosfera a fost Încinsă până la incandescență de Dalle Westler „...care a recitat bucăți humoristice din Șalom Alehem”. Dar, așa cum s-a mai Întâmplat și cum se va mai Întâmpla, satisfacția liderilor comuniști evrei a fost demolată de prestația „...tinerilor din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
satisfacția liderilor comuniști evrei a fost demolată de prestația „...tinerilor din Hasomer Hatair” care, invitați la această serată le-au provocat „...un fiasco” deoarece „...au venit cu o piesetă care a avut un caracter pur șovinisto-sionist, având un amalgam de idiș cu românește când fusese hotărâtă o seară NUMAI idiș. De asemenea, au mai avut un cor În limba ebraică”. Cu una, cu alta, amărâta concluzie suna așa: „Acestea au fost părțile negative ale manifestațiunei”. ț. I-auzi, tu, suntem neevrei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tinerilor din Hasomer Hatair” care, invitați la această serată le-au provocat „...un fiasco” deoarece „...au venit cu o piesetă care a avut un caracter pur șovinisto-sionist, având un amalgam de idiș cu românește când fusese hotărâtă o seară NUMAI idiș. De asemenea, au mai avut un cor În limba ebraică”. Cu una, cu alta, amărâta concluzie suna așa: „Acestea au fost părțile negative ale manifestațiunei”. ț. I-auzi, tu, suntem neevrei! Raportul de activitate din care cităm, va fi fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Democratic Evreiesc”. Pe lângă „seniorii” Iancu Gutman și dr. M. Froimovici, au luat loc În sala nu știu care și tinerii ce ardeau de nerăbdare, probabil, s-o ia pe gloriosul drum trasat de și mai gloriosul Întru anonimat partid comunist român, varianta idiș sau ebraică. Domnișoarele prezente au fost următoarele: „Fany Erlieb, Ety Erlieb, Cili Iacobsohn, Beia Mariesis, Mia Joseph, Iosefina Kaufman, Rosalia Schächter, Suzy Goldștein, Francisca David, Șeila Marcus, Carola Herșcovici, Leti Leibovici, Bianca Zilberman, Anny Fișterman, Ela Țipris, Emilia Weinberg”, dimpreună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
discutat taman despre un voios festival ce urma a se desfășura În perioada 18-25 aprilie. Cineva din prezidiul adunării a propus ca un delegat „...să vorbească cu profesorul Mihnea pentru decoruri pentru piesa <<Meneim>> și piesa <<Der Doktor>>”, În limba idiș, cel mai sigur. Dar, Înainte de distracțiune, boșii evrei din TDE și CDE au amintit viitorilor petrecăreți că „...sâmbătă 17 aprilie” trebuiau se participe la „...plenara care va stabili comisiile de Împărțit bilete”. Bilete, la ce? Firește, bilete la spectacole. Scopul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se trasaseră câteva sarcini din care cităm câteva: „Organizarea mobilizărilor la toate manifestările și ședințele Colectivelor de muncă; urmărirea activității CDE-ului Răducăneni; Întocmirea unui tabel cu Evrei Încadrați și neîncadrați În producție; luarea măsurilor de popularizare a Teatrului Dramatic Idiș din Iași pentru zilele de 2 și 3 Mai când va avea un spectacol la Huși”. b.n. Dezorganizare, descentrare și alte catastrofe Maria Vagreich trecuse destul de repede la capitolul cel mai dureros: cel al neputinței de a canaliza evreimea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de copii din alte etnii, creatori neromâni, contribuția altor etnii la istoria României (chiar intitularea ei Istoria românilor este un element de segregare etnică și de nerecunoaștere a istoriei cetățenilor români de alte naționalități). Scriitorii români de limbă maghiară, germană, idiș etc. nu apar în manualele de uz obligatoriu, ca și când singurii creatori din România au fost și sunt etnicii românii (și aceia aproape exclusiv bărbați). În contrapartidă, etniile minoritare tind să aibă școli separate (sau măcar secții separate) și curriculă diferită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
i rupe de realitatea istorică. Că pe Eminescu nu-l egala nimeni în cunoașterea practică a limbii române rezultă din următorul citat, semnificativ și pentru raporturile învățatului cu ș evreii: „Eminescu cunoscând limba germană se putea apropia de înțelegerea dialectului idiș, cu care ia contact încă din mediul familial. Gheorghe Eminovici, tatăl său, vorbea și această limbă și întreținea relații de afaceri cu evreii din Botoșani și din alte locuri, care îl vizitau la Ipotești. Poetul se împrietenește la liceul din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fără să aducă mari revelații în planul expresiei, convinge în primul rând prin faptul că o formulă mai curând tradițională este eficientă și astăzi. Story-ul e lucrul cel mai bun din tot filmul : o poveste aparent nebunească, plină de verva idiș a dialogurilor și de întorsături de situație nu o dată burlești. Suntem finalul filmului ne divulgă realitatea cu o ultimă imagine de neuitat în visul unui nebun, al nebunului satului, Schlomo ; din această perspectivă, totul se leagă, imposibila Istorie mare se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cuvânt. Era rostirea ce-i crescuse în creier și așa trebuia să rămână. Chiar și atunci când limbaprinsese iz de la coșurile lagărelor de concentrare, Celan a trebuit s-o accepte ca pecea mai intimă glăsuire a sa, deși el crescuse printre idiș, română și rusă, iar franceza i-a devenit mai târziu limba de zi cu zi. Cu totul altfel s-a întâmplat cu Georges-Arthur Goldschmidt 1. Care, după exterminarea evreilor, a respins limba germană, scriind timp de decenii în franceză. Germana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
orchestre și coruri Își desfășoară activitatea În localități cu populație germană mai numeroasă. La Sibiu există două fanfare, iar la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, Își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit În anul 1991 centenarul. Este unicul teatru În limba idiș din Europa. Amatori Corurile copiilor și tinerilor ale Federației Cominității Evreiești din România (București), corurile copiilor și tinerilor ale comităților evreiești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, Își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit În anul 1991 centenarul. Este unicul teatru În limba idiș din Europa. Amatori Corurile copiilor și tinerilor ale Federației Cominității Evreiești din România (București), corurile copiilor și tinerilor ale comităților evreiești din Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. Formația de muzică ușoară „Menora” a comuznității evreiești din București. d) În limbile slovacă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și nici pe Ruchenștain, nu i-au primit în Israel. N-ar fi rău să-l întrebe de sănătate, de felul în care își cheltuie pensia, o pensie bună, fără îndoială. Dar pe atunci la Securitatea din Botoșani se vorbea idiș și ungurește. La Dorohoi se adăuga ucraineana. Românii din Securitate erau de numărat pe degete. Nu înseamnă că erau mai buni!” Dr. Radu Toderaș - deținut politic, Suceava: „ Feller la Suceava avea grad de căpitan, asta era în anul 1958. Era
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
e materială și... n-o simți. (Mai 2014, în tren, Satu Mare / București) Norman Manea Pentru un al treilea exil m-aș simți prea în vârstă, fără resursele de energie necesare. Iubirea... Un dar prețios, o fastă tulburare. Părinții știau și idiș, limba exilului și a Diasporei est-europene. Am avut niște rude, mai religioase și mai cultivate, care știau și ebraică și, rareori, chiar vorbeau între ei limba sacră și veche. În familia mea restrânsă s-a vorbit românește A.B.Domnule
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]