1,048 matches
-
Îndulcită cu miere. Pentru slăbirea vederii se folosește lăptișorul de matcă. Întărirea vederii: se ia praf din frunze de pelin, de 2-3 ori pe zi, fie În apă, fie În mâncare, iar Împotriva durerilor de ochi, se bea ceai de ied. În caz de obosire a ochilor, se ia zeamă de morcov, Îndulcită cu miere. Pentru colici (dureri de burtă): În multe zone, În special În județul Brăila, se folosește ceaiul de coada șoricelului și ceaiul de mușețel În asociere cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
satisfacerea nevoilor celor doi lupi din poveste. În ambele cazuri, aceste obiecte animate au calitatea de "mâncare": * pe de o parte, lupul le va înghiți pe bunicuța și Scufița-Roșie; * pe de altă parte, lupul îi va mânca pe cei doi iezi ai caprei. De fapt, cele două umwelt-uri imaginate vor deveni noile spații mentale generice folosite pentru repovestirea celor două instanțe narative, care sunt plasate temporar și spațial în România, în anul electoral 2000. Acest proces de "reconvertire" poate fi interpretat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
spate, fără odihnă, fără nicio mulțumire sufletească. Ajutați-ne ca să vă ajutăm! Trăim vremuri blestemate, de adâncă rușine națională. În imensă lor majoritate, cei care va cerșesc voturile, cu voce prefăcuta, nu sunt altceva decât Lupul din "Capră cu trei iezi", care abia așteaptă să îi deschideți, pentru a va înghiți pe nerăsuflate. Nu deschideți ușa la hoți, la impostori, la mafioți! Structura narativa pe care se axează piesă verbală metafictivă a lui C.-V. Tudor poate fi analizată prin sistemul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ (personajul bun) LUPUL (personajul rău) CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V. Tudor, care devine spațiul mental "combinat" (blended mental space), nu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ (personajul bun) LUPUL (personajul rău) CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V. Tudor, care devine spațiul mental "combinat" (blended mental space), nu menține aceleași personaje că în povestea lui Creangă: * CONTRACANDIDAȚII = LUPII; * ALEGĂTORII = IEZII; * CORNELIU-VADIM
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V. Tudor, care devine spațiul mental "combinat" (blended mental space), nu menține aceleași personaje că în povestea lui Creangă: * CONTRACANDIDAȚII = LUPII; * ALEGĂTORII = IEZII; * CORNELIU-VADIM TUDOR ≠ CAPRĂ. Se poate observa că această piesă politică metafictivă nu combină doar două realități diferite: situația electorală și o poveste. C.-V. Tudor nu dorește să fie asociat cu un animal, iar acesta este motivul alegerii drept sursă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
este motivul alegerii drept sursă a unui spațiu mental biblic, si anume imaginea lui Iisus (Mântuitorul/ Salvatorul). Resursele semiotice care caracterizează participanții politici sunt, în principal, de natură fiziologica (van Leeuwen 2005: 4): * Umwelt-urile imaginare ale lupilor politici și ale iezilor sunt reprezentate prin gesturi: pe de o parte, a bate la ușă, a cerși ("cu voce prefăcuta") și a înghiți, iar pe de altă parte a deschide sau a nu deschide ușa. Aceste simple acte de a accepta sau nu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de jocuri didactice pe care le putem desfășura cu copiii, din care enumerăm doar câteva: „În vizită”, „Jucăriile”, „Ce este și ce faci cu el?”, „Alege-ți perechea”, „Ghici cine este” etc. Jocurile-dramatizări (scenetele) ca de exemplu: „Capra cu trei iezi”, „Greierele și furnica”, „Căsuța din oală”, „Cei trei fluturi roșii”... oferă copiilor cu C.E.S. multiple posibilități de a-și câștiga independența și de a progresa. Pus În situația de a practica o diversitate de comportamente, de a se transpune În
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
o înfiorare de sub învelitoa rea cauciucată, un geamăt care-i făcu pe toți să tresară. Cel care dormita la capătul băncii de lemn se ridică brusc printr-o zvâcnire nefirească, își avântă capul uscățiv acoperit cu o căciulă tărcată de ied și zise cu o voce stridentă: - Cazul cu urechea trebuie luat numai în sensul său simbolic, apoi se așeză și își răsturnă din nou fruntea pe bățul său noduros. Femeile se întoarseră spre el, privindu-l ca pe-o arătare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pentru a se întrece în felurite jocuri ale copilăriei. Imașul de la marginea satului părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând pofta de oină și țurcă. Ar fi făcut orice, aproape, ca să se poată zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz, ori să sară ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar fi mulțumit și cu furișatul în podul casei, unde mamele piteau oalele cu smântână de feluriți pofticioși. Nu trecu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
preț Într-o perioadă ieșeam în oraș cu o femeie pasionată de decorațiunile interioare. Într-o zi, m-a târât foarte bucuroasă la un centru de design interior din Orange County pentru a-mi arăta o canapea din piele de ied. Pielea era mai moale și mai elatică decât orice văzusem eu până atunci. Cum stăteam eu jos, m-a întrebat: „Nu-i așa că e o canapea minunată?” „Așa-i, e minunată”, i-am răspuns. „Și costă doar 12.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
5); bucurie (5); cultură (5); dă (5); ea (5); există (5); îmbrăcăminte (5); a lua (5); țăran (5); cojoc (4); costum popular (4); flori (4); port popular (4); România (4); tradițional (4); ura (4); e (3); eu (3); frumoasă (3); ied (3); lua (3); material (3); Moldova (3); noi (3); nu (3); obicei (3); românesc (3); sat (3); tradiții (3); țară (3); bine (2); blană (2); brîu (2); bumbac (2); calitate (2); cămașa (2); ce (2); cînepă (2); fată (2); frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mușcătură (2); păr(2); sălbătăcie(2); singur(2); sînge(2); stînă(2); strigăt(2); șef (2); viclenie(2); Adrian; agățos; agresie; agresiune; agresiv; agresivitate; agresor; alb; alfa; animalele; arhaic; așteaptă; atenție; auuu; bătăuș; bine; blană aspră; canistră; capra cu trei iezi; capră; ceartă; cruzime; dinte; dog german; drăgălaș; droguri; dureros; dușman; eu; excitant; familial; fascinație; fericire; ferocitate; fi; fidelitate; ființă; flori; îi este foame; foc; frumusețe; fură; furie; gașcă; găină; gălăgie; groază; hapsîn; harță; hoț; indiferență; inimă; instinct; ispită; istorie; înfometat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cap; carne; cățel; cățeluș; celulă; chibzuit; cîine; pe cineva; colibri; compasiune; copie; creștere; daaa; degețel; dejun; deosebit; dimensiune; diminutiv; dorință; și drăguț; dulce; elementar; enervant; fiabil; fin; fir; fîț; fluture; fraged; fratele; furnica; Gabi; gîndăcel; gras; greiere; fără griji; harnic; ied; ieftin; inferior; inocent; inocență; insectă; inutil; de înălțime; îmbulzeală; încă; început; îngîndurare; îngust; însemnătate; întuneric; joc; liliput; lui; lung; masă; mașină; mărimi limitate; măsură; mezin; mic???; prea mic; mici de mîncat; miniatură; minim; minion; minor; morcov; mult; cu muștar; naivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timp; tot; tufar; uriaș; urîcios; urît; ușor; verișori; veselie; viermișor; vise; zar; zgîrcit (1); 793/195/58/137/0 miel: Paște(211); oaie(109); animal(61); carne (30); blînd(28); sacrificiu(15); mic(13); lînă(12); blîndețe(9); gingaș(9); ied(9); mîncare(9); alb(8); blană(7); creț(7); friptură(7); gingășie(6); inocență(6); jertfă(6); de Paște(6); frumos(5); nevinovăție(5); puritate(5); capră(4); cioban(4); drăgălaș(4); gustos(4); ieduț(4); milă(4); primăvară(4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
crimă; crudă; crunt; declinarea adevărului; degeaba; detest; dezinformare; dezonoare; discreditare; disperare; drept; dușman; dureroasă; duritate; egoism; eșec; etern; eu; evadare; explicație; faptă rea; foc; folositoare; fraudă; fricos; fugă; furie; frustrare; galben; găsită; gelozie; gogoașă; gogonat; greutate; greutăți; groaznic; grosolană; idiot; ied; ieftin; iluzie; impresii; indiferență; indiscret; infractor; inteligență; închisoare; înșela; a înșela; înșelat; înșelător; înțelepciune; josnic; judecată, durere; limbă; lipsă de respect; lipsă; mamă; mască; mereu; minciunește; minte; minți; a minți; mister; mișelie; mîrșăvenie; moldovean; motiv; nas mare; nasol; neagră; neastîmpărat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deștept; dezamăgi; diagramă; dragoste; drăguț; Dumnezeu; pe Dumnezeu; ecran; emoții; eu pot; face pe plac; a face pe plac; favor; felicitări; ferici; a fi politicos; foame; formalitate; frăție; freamăt; gazdei; gest frumos; ghișeu; gloată; a grația; grație; grămezi; haită; haos; ied; ierta; imposibil; imposibilitate; inimă; iubi; iubire; îmbrățișa; împăcare; împlini; închinare; îndeajuns; îndrăzni; înduioșat; întotdeauna; înțelegător; a înțelege; jertfă; lemne; liniște; lui; lumină; marș; masă; matematică; mărunțișuri; mereu; mie; modelare; multitudini; mulți ani; mulțumesc!; mulțumi; mulțumit; mulțumitor; muncă; munci; naș; naturii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vieții; concepe; concepție; continuitate; copie; creață; curaj; a da ființă; da viață; dare de viață; dă naștere; a dăinui; demografie; departe; devenire; dragoste; eveniment; evoluție; exista; a exista; existență; fabrica; facere; farmec; făt; fecior; o fetiță; forță; frică; grea; idei; ied; iese; Iisus; a iniția; iscă; istorie; iubită; ivește; a ivi; împlinire; un înger; înmulțire; însufleți; învesti; a lua viață; mame; maternitate; maturitate; mic; miel; minunat; muncește; a muri; nasol; natalitate; necesitate; notă; nou început; nu; nu-i mic; nume; obositor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); stînă (6); vacă (6); Becali (5); proastă (5); caș (4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4); bîrsană (3); blîndețe (3); Machidon (3); mare (3); bătrînă (2); behehe (2); bou (2); cal (2); credincios (2); fermă (2); ied (2); iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vrăjeală (2); zicală (2); zvon (2); adevăr; adevărat; de adormit popii; a adormit; de adormit; altă pagină; amuzare; animale; aspră; atenție; atingătoare; atmosferă plăcută; autor; auz; basme din copilărie; basme; bine; bîrfă; bla-bla-bla; bunei; bunicul; calmitate; capra cu trei iezi; capră; cinste; citit; comunicare; conținut; copilaș; coșmar; Crăciun; crăiasă; curiozitate; Darius; Decameron; Decameronul; discuție; dorință; dormi; dragă; dramă; drăguț; dulce; ea; English Fairy Tales; erotica; erou; evadare; extraordinară; fabulă; fabulos; falsă; fantastică; fantazie; fantomă; farmec; ficțiune; fiecare; fluturi; foc de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
așteptată; așteptări; auz; blană; bombă; bucurii; buna; bunătate; care e bună; căldură; ce; ceva; cînepă; colindă; comunicare; corespondență; croșetă; culori; cunoștință; curios; da; departe; depărtare; entuziasm; entuziasmare; examen; extaz; facebook; familie; farsă; fericit; fîț; ghinion; glas; grijă; haină, persoană; iarnă; ied; Iisus; ilic; imprevizibil; incertitudine; inflamație; informare; interes; îmbrăcăminte; îmbucurătoare; încredere; întîmpinare; întristare; lac; lămurire; latură; lărgit; lebădă; lînă; loc; media; megafon; mesaj; minunat; mirare; mister; naștere; neașteptată; nenorocire; cu nerăbdare; nevoie; notificare; o noutate bună; nuntă; oameni; de oaste; pace
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o cămașă și dus la București unde a fost îmbrăcat, alături de alți copii de Dumitru Mociorniță, și el simpatizant al mișcării. El povestește că unul dintre deținuți, țăran din Vâlcea fusese condamnat pentru că la bufet spusese poezia “Capra cu trei iezi”, modificată: “Trei iezi, cucuieți, Ușa mamii descuieți Că mama v-aduce vouă Colectiv în cincizeci nouă” Vasile Voiculescu, poetul și medicul român care, după 1948 a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind deținut la vârsta de 74 de ani
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dus la București unde a fost îmbrăcat, alături de alți copii de Dumitru Mociorniță, și el simpatizant al mișcării. El povestește că unul dintre deținuți, țăran din Vâlcea fusese condamnat pentru că la bufet spusese poezia “Capra cu trei iezi”, modificată: “Trei iezi, cucuieți, Ușa mamii descuieți Că mama v-aduce vouă Colectiv în cincizeci nouă” Vasile Voiculescu, poetul și medicul român care, după 1948 a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind deținut la vârsta de 74 de ani, a fost și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poetul evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în spiritul tradiționaliștilor: "Primiți cu colindul, cinstiți gospodari?/ Primiți Vicleimul?/ Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului, pentru că zac în el osemintele strămoșilor. Sentimentul dezrădăcinării este atât
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ne trimit la tehnica suprarealistă; un ciclop de nisip intră livid în ochi, primăverile spectrale sunt nefirești, de carne, în aurul orfic plutesc comorile pe spate. Portretul din "Prostul satului" ne amintește de grotescul poveștilor fantastice germane: "are capul de ied, limba de câine,/ are mâinile depărtate de corp și străine/ când râde, în dinți se arată o pasăre împușcată." Sunt invocați Tristan și Isolda într-o tandră viziune a morții: "E timpul să vină Tristan și Isolda/ într-o cocă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]