1,395 matches
-
notațiile sale estetice adunate în volumul Fragmente dintr-un caiet găsit de „suficiență intelectuală”, incapacitate „de investigație critică”, „poză”, „infantilism”, „lipsă de maturizare” și indicând scrierea ca una „de trucaj romantic”. Puțin mai blând este același semnatar cu versurile lui Ilarie Voronca din Act de prezență, admițându-i aproape concesiv talentul și placheta drept „certificat de naștere al unui nou poet”. O examinare critică mult mai nuanțată se află în Glose la poezia „Flori de mucigai”, fiind aplicată de Lucian Boz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
umbră - în lumina neobișnuitului / 87. Ce dă transparența / 93. Epifania ca dia-fanie / 95 • Dan Botta. Despre sufletul poemului. Diafanul ca unduire / 101. Khôra sau ovalul inimii / 105. Cerul, formă a inaparentului / 110 • Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca / 116 • Vasile Voiculescu. Cine duce cerul mai departe. A treia lume: splendoarea dintre lumi / 126. Inima prin care se vede cerul / 134. În numele iubirii: căderea în forma de sus / 144 • Dimitrie Stelaru. Reversul dezvăluit / 148 • Nichita Stănescu. Patru ipostaze
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele lumii armonia posibilului. Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca Se știe că, potrivit lui Henry Corbin, obiectul percepției imaginative (sau imaginante) este cu totul diferit de cel al imaginarului, căci aici imaginalul perceput nu mai este un obiect imaginar opus altuia real, ci tocmai realul simbolizant al unui simbolizat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginaire et l'imaginal, conferință susținută la Colloque du Symbolisme, Paris, 1964, publicată în Cahiers internationaux du symbolisme 6, Bruxelles, 1964, în Henry Corbin, Face de Dieu, face de l'homme. Herméneutique et soufisme, Flammarion, Paris, 1983, p. 25). 2 Ilarie Voronca, Patmos și alte șase poeme, Editura Vremea, București, 1933, pp. 41-42 (ediție din care cităm în continuare). 3 "Nu mai există/ "Aproape" sau "Departe". Dar stăm pe o fâșie/ Invizibilă" (XXI. Ultima ușă a vorbelor, în ed. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
articolele și literatura publicată în sfera presei dominate de social și idealuri democratice. La rubricile permanente - „Viața intelectuală”, „Reviste românești”, „Reviste străine”, „Teatru”, „Bibliografie” - scriu Gala Galaction, Aron Cotruș, N.D. Cocea, Victor Eftimiu ș.a. Poezie semnează I. Vinea, Victor Eftimiu, Ilarie Voronca, Aron Cotruș (Nebunul), Adrian Maniu, Al. Claudian, Al. Zamfirescu. Colaborează cu proză I. Vinea (Întâia nocturnă), Gala Galaction, Victor Eftimiu, T. Teodorescu-Braniște. În F.l. debutează în 1923 Șerban Cioculescu, pe care N.D. Cocea îl angajează să țină o cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
introd. D. Tudor, București, 1961; Moții și Curcanii. 1785-1877, București, 1878; Petre Ispirescu, București, 1887; Scrieri literare și istorice, I-III, București, 1887; Petrache Poenaru, București, 1889; Le Trésor de Pétrossa, I-III, Paris, 1889-1900; Opere complete, I-IV, pref. Ilarie Chendi, E. Carcalechi, București, 1906-1919; Basme, București, 1908; Câteva ore la Snagov, îngr. Petre V. Haneș, București, 1909; Nicolae Bălcescu, îngr. Petre V. Haneș, București, 1925; Opere literare, îngr. și introd. Scarlat Struțeanu, București, 1938; Opere alese, I-II, introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
urmă atât de bine cu situația, încât nu mai vor să o curme. „Jocul de-a vacanța”, în care s-au lăsat antrenați, fiind, prin definiție, un „joc de-a uitarea”, devine implicit „jocul de-a fericirea”. În limbajul lui Ilarie Voronca, piesa ar fi un „petit manuel du petit bonheur”. Literar, se încadrează în teatrul pseudocomic de factură lirico-metaforică, în esență devenind o metaforă a instalării lucide în vis. Un adevărat „vis al unei nopți de vară” e cealaltă piesă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Ion Pillat, V. Voiculescu, autorul Poemelor depărtării (1977) valorifică, mai ales în ciclul Jienești, elemente de folclor ezoteric, compune descântece, evocă vârcolaci și pe „muma ploii”, dă „în bobi”. Contraponderea o susțin orațiile cu tentă expresionistă, unele cu ecouri din Ilarie Voronca: „Vai ție, naivă și mult prea-ncrezătoare / planetă, atât de îndrăgită de / cei mai pesimiști poeți! / Curând va începe un mare «boom»”. Majoritare numeric, piesele de atitudine contemplativă iau frecvent forma unor crochiuri, schițe de peisaj, inspirate de locuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Kalevala. Țară de viteji, introd. I. M. Sadoveanu, București, 1942; ed. pref. Șerban Cioculescu, București, 1974; ed. București, 1999; R. E. Byrd, Singur, București, 1942; Balzac, Opere, IV, București, 1958; Charles Nodier, Trilby, București, 1973 (în colaborare cu Micaela Slăvescu); Ilarie Voronca, Interviul, pref. Ion Pop, București, 1989 (în colaborare cu Irina Fortunescu și Ion Pop). Repere bibliografice: Petru Comarnescu, Un poet pur: Barbu Brezianu, „Ultima oră”, 1929, 11; Tudor Dall, Barbu Brezianu, „Nod ars”, „Omul liber”, 1930, 190; C. Noica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
I. U. Soricu, I. Borcia, Ermil Borcia, A. Pop, Aron Cotruș, A. Emil Chiffa, Elena din Ardeal, V. Stoica, St. O. Iosif; dintre prozatori, I. C. Panțu, I. Agârbiceanu, Al. Ciura, Silvestru Moldovan, Liviu Rebreanu. Redactorul almanahului consemnează activitatea criticilor literari Ilarie Chendi și Ion Scurtu, evidențiază preocupările privind istoria ziaristicii românești transilvănene ale istoricului Ioan Lupaș, trece în revistă lucrările lui Onisifor Ghibu, subliniază meritele lui Silvestru Moldovan sau ale lui T. V. Păcățian în apariția unor gazete transilvănene. Schița biobibliografică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
figură feminină a Poeziei”, ce convertește fiorul tanatic în dorința de a genera text, astfel încât miza supremă a trăirii poetice ajunge să fie textualizarea, adică exorcizarea morții, cu procedeele „unui barochist fantast care amintește, uneori, prin luxurianța imaginilor sale, de Ilarie Voronca, un Voronca mai riguros, care știe să-și stăpânească delirurile imagisticii și a învățat o tehnică a construcției și a configurării din cărțile de după război ale lui Gellu Naum” (Octavian Soviany). Proteismul personajelor duce la o serie de identificări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
răspîndire mondială. Religia iudaică a avut o răspîndire limitată în diaspora evreiască; religia creștină a reușit să înlăture barierele geografice și etnice, deoarece a provocat lansarea în subteranele imperiale ale Occidentului a unor modele de gîndire proprii Orientului elenistic. În afară de Ilarie din Poitiers și Ambrozie din Milano (care îi copie pe Vasile din Cezareea și Grigorie de Nazianz), părinții bisericii sînt "orientali" (Irineu din Lyon vine în realitate din Smyrna) sau "africani" (ca Tertulian, Augustin sau Ciprian). Europa e o rachetă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Sfîntul 161, 361 Iisus Hristos 38, 52, 103, 105, 108, 113, 114, 115, 117, 118, 124, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 134, 135, 136, 137, 142, 144, 145, 148, 152, 153, 154, 156, 159, 162, 164, 210, 253, 327 Ilarie din Poitiers, Sfîntul 127 Ilie 142 Ioan, Sfîntul 74, 100, 102, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 140, 164 Ioan Gură de Aur, Sfîntul 140 Ioan Paul I 118 Ioan Paul al II-lea 119, 120, 131, 156 Iov 210
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
apariția cărții Iași 14 decembrie 1989 începutul revoluției române? ACȚIUNEA A FOST TRĂDATĂ N.n. OARE !? Am la îndemână motive să spun altfel . In zilele de 6 , 8 și 9 decembrie ’89 am fost vizitat la Biblioteca tehnică de Dumitru Rășcanu (Ilarie) , de la Financiar , Vasile Vicol și Gheorghe Pop ingineri la ICPUMP, să-mi fantazeze perspectiva “14 decembrie” din Piața Unirii , să-mi vorbească despre solidarizarea miliției cu demonstranții , despre raidurile tacite ale securității în zonă , despre mitraliere și tancuri simuline, etc
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
mijloace critice, până în anii '30 când, odată cu sintezele călinesciene, monumentale, privind viața și opera lui Eminescu, cercetarea eminescologică va dobândi o nouă dimensionalitate. Doamna Ioana Vasiloiu se oprește asupra lui Al. Grama, Aron Densusianu, Mihail Dragomirescu, Raicu Ionescu-Rion, Nicolae Iorga, Ilarie Chendi, Ion Scurtu (în paranteză fie zis, acesta ar merita, în sfârșit, o abordare critică majoră, poate într-o teză de doctorat a cuiva, căci scrierile lui, de o însemnătate aparte pentru eminescologie, încă n-au fost adunate într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
76 79 Câmpan, Ioan : VIII, 236 240 Câmpan, Diana : VIII, 115 119 Ceaușescu, Gh., V., 70 Cerna, Panait : VI, 180-183 Cernăianu, Călin, L., :VII, 22 29; VIII, 13 17 Cheie-Pantea, Iosif : III, 134 138; IV, 70 73; V. 98-100 Chendi, Ilarie : VII, 160 165 Chihaia, Pavel: VI, 209 Chimoiu, Anca-Maria : VII, 113 Chirnoagă, Mihail : VIII, 151 Chioaru, Dumitru : VI, 42 45 Cianciolo, Umberto, V., 95-96 Cifor, Lucia : X, 205 210 Ciobanu, Nicolae : I, 57 58 Ciornei, Mihaela : VII, 204-295 Cimpoi, Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Alex. Odobescu și Ion Slavici, N. Filimon și N. T. Orășanu, Caragiale și Alex. Davila, Coșbuc și Vlahuță, D. Anghel și Ion Minulescu, Iuliu Săvescu și ștefan Petică, șt. O. Iosif și Emil Gârleanu, Macedonski și Arghezi, Dobrogeanu Gherea și Ilarie Chendi, M. Sadoveanu și Panait Istrati, N. Davidescu și M. Săulescu, Emanoil Bucuța și atâția alții, fără a mai pomeni de gazetari, toți certați cu școala și cultura oficială și de aceea, poate, deveniți apți pentru ziaristică, care cere Înainte de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Artur Gorovei, Radu D. Rosetti, Ion Simionescu, Cincinat Pavelescu, Elena Văcărescu, G. Ibrăi leanu, Ion Agârbiceanu, G. Longinescu, S. Sanielevici, Theodor D. Speranția, Nicolae I. Apostolescu, Eugen Porn, Jean Bart, D. Gusti, D. Nanu, P.V. Haneș, Demostene Russo, Panait Cerna, Ilarie Chendi, șerban Basco vici, Ion Pop-Reteganul, Ovidiu Densusianu, Ilie Bărbulescu, Sextil Puș cariu, ștefan Procopiu, dr. Nicolae Leon, Simeon Fl. Marian, Maria Cunțan, Ioan Nă dejde, Paul Bujor, Lazăr șăineanu, I. Brucker, Mihail Dragomi rescu, Pompiliu Eliade, George Coșbuc, Nicolae
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mihail Sadoveanu, iar tema numărului 1/1986 se centrează pe centenarul Mihail Sorbul. Numărul 2/1990 cuprinde șaizeci de pagini despre avangardism - corespondență de Tristan Tzara, evocări ale lui Tzara și Urmuz făcute de Sașa Pană și Ștefan Roll, corespondență Ilarie Voronca - F. Aderca și un portret B. Fundoianu. Numărul 1-4/1992 se ocupă de Basarabia și selectează corespondență despre provincia românească, sub iscăliturile lui B.P. Hasdeu, C. Stere, Camil Petrescu, Ion Petrovici, Ioan Pelivan. Un număr în egală măsură interesant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
și-n acel loc Ionesi Vespazian și-a ridicat o vilă măreață, demnă de poziția sa în centru satului. Alt vecin ne-a fost Ion Lavric (Bodașca) factorul satului. Acesta stătea destul de bine în gospodărie și avea numai doi copii: Ilarie și Aspazia. Fetița a decedat la vârsta școlară, îmbolnăvindu-se de plămâni. Ilarie (finul mamei) a urmat o școală profesională și școală de maiștrii, angajându-se la ferma Agricolă din Gălănești. Două legislaturi a fost viceprimar al comunei Frătăuții-Noi, de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de poziția sa în centru satului. Alt vecin ne-a fost Ion Lavric (Bodașca) factorul satului. Acesta stătea destul de bine în gospodărie și avea numai doi copii: Ilarie și Aspazia. Fetița a decedat la vârsta școlară, îmbolnăvindu-se de plămâni. Ilarie (finul mamei) a urmat o școală profesională și școală de maiștrii, angajându-se la ferma Agricolă din Gălănești. Două legislaturi a fost viceprimar al comunei Frătăuții-Noi, de care aparține și Costișa, devenită sat. Factorul pleca în fiecare dimineață, în zori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fiecare dimineață, în zori, cu căruța proprie la Dornești, să ducă și să aducă "poșta". Nevasta sa, prima a decedat și s-a recăsătorit cu Reveca, cu care a avut și copiii. Erau de mare omenie și săritori la nevoie. Ilarie locuiește acum în fosta noastră casă părintească, care s-a revândut de trei ori. Are și dânsul doi copii: Dan, medic stomatolog la Rădăuți, cu cabinet propriu, iar sora lui este jurnalistă. Verona Grigoraș, era sora factorului, căsătorită cu Serafim
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
învățătoare Pascari (Cazacu) Viorica, învățătoare Lavric (Vasilovschi) Răduța, institutor Lungu (Iacoviță) Oltea, asistent medical Iacoviță Luminița, medic Iacoviță Daniel, inginer Lavric (Cepuc) Oltea, contabil Viforeanu Alexandru, inginer Viforeanu Coca, ingineră Viforeanu Aurelia, învățătoare Ili Răduța, inginer Grigoraș Aurel, inginer zootehnist Ilarie Lavric, tehnician, vicepreședinte, Consiliul popular, Fătăuții-Noi (operator chimist) Burciu Gheorghe, tehnician Lungu Dragoș, inginer proiectant Lungu Arcadie, tehnician agricol Cernovschi Arcadie, învățător Grigoraș Elena, profesoară de biologie Grigoraș Margalina, asistentă medicală Vespasian Lungu, pictor Cernovschi Trandafira, învățătoare Drehuță Elena, educatoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
persoană demnă de mult respect, în sat. Elisabeta Năstase, învățătoare timp de câteva decenii, mamă devotată a trei copii (toți cu studii superioare) a contribuit în mare măsură la propășirea satului, în care a văzut pentru întâia oară lumina zilei. Ilarie Lavric, tehnician agricol, a funcționat multă vreme și ca viceprimar al comunei Frătăuții Noi, sătenii punându-și mari speranțe în posibilitățile sale intelectuale și de bun manager. Ion Filipciuc, profesor, doctor în filologie, scriitor renumit la nivel național, fondator al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Maria Isopescu (învățătoare), Elena Drehuță (învățătoare), Titi Repta (inginer), Nastasi Zina (avocat), Costiuc Cornel (profesor), Pamfil Popescu, Bumbu I, Modest Cazacu (învățător), Aurel Cazacu (învățător, director), Viorica Pascari (învățător), Oltea Lungu (Iacoviță, asistent medical), Luminița Iacoviță (medic), Daniel Iacoviță (inginer), Ilarie Lavric (tehnician chimist), Oltea Lavric (Cepuc) (contabil), Răduța Ili (inginer), Sextilia Isopescu (inginer piscicol), Areta Isopescu (învățător). Lista lor ar putea continua și înainte și înapoi în timp, fără a greși cu ceva. Vespasian Lungu grafician, membru al U.A.P.
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]