2,060 matches
-
Faust-Mohr. De la numărul 7/1909 i se alătură H.F. Valentin, iar de la 11/1910 este anunțat ca prim-redactor George Grant. În ultimul număr (17-18) pe frontispiciu va fi trecut și I. Rusu-Abrudeanu (director), ca urmare a fuziunii cu „România ilustrată”. Periodicul își propune să dea „cititorului român o publicațiune ilustrată, în care să se oglindească viața noastră de toată zilele, evenimentele mai de seamă din țară și din străinătate”. Caracterul enciclopedic se vădește în multitudinea de rubrici care oferă informații
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
iar de la 11/1910 este anunțat ca prim-redactor George Grant. În ultimul număr (17-18) pe frontispiciu va fi trecut și I. Rusu-Abrudeanu (director), ca urmare a fuziunii cu „România ilustrată”. Periodicul își propune să dea „cititorului român o publicațiune ilustrată, în care să se oglindească viața noastră de toată zilele, evenimentele mai de seamă din țară și din străinătate”. Caracterul enciclopedic se vădește în multitudinea de rubrici care oferă informații din varii domenii: „Cronica medicală”, „Galeria parlamentară”, „Din înțelepciunea popoarelor
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
iar V.C. Cosmovici dă piesa istorică în cinci acte Miron Costin. Ultimul număr din 1907 conține articolul Literatura și răscoalele de Petre Locusteanu, iar primul din 1914 include articolul-program Reînviere de Constanța Hodoș. Critica și istoria literară sunt mai slab ilustrate: un singur articol despre Dora d’Istria, semnat de Nely Cornea, și câteva cronici literare. Ion Gorun recenzează volumul Poezii de Al. Vlahuță, iar Nerva Hodoș drama istorică Vlaicu Vodă de Al. Davila. G. Coșbuc traduce sfârșitul cântului XIII din
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
Iuliu I. Roșca, L. Koslinski, Gh. Tabacovici, C. D. Ștefănescu, G. I. Goleșteanu. Scriitorii din ale căror opere se tălmăcește mai des sunt Al. Dumas, Paul de Kock, Léuzon le Duc, Paul Bocage. În 1884 s-a editat „Romancierul popular ilustrat”, o reluare a acestei reviste. R.Z.
ROMANCIERUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289306_a_290635]
-
reprezintă o prețioasă sursă documentară pentru cercetătorii din domeniu. Alte rubrici: „Piese teatrale vrednice de jucat”, „Greutățile începutului”, „Din autorii dramatici străini”. Se publică versuri de Horia Petra-Petrescu. Proza nu figurează în sumare, în schimb sectorul publicisticii e mai bine ilustrat. Semnează frecvent Horia Petra-Petrescu, care dă Câteva amintiri despre I.L. Caragiale, pentru ca apoi, într-o succesiune de articole - în fapt, textul unei conferințe ținute la Caransebeș - să analizeze O noapte furtunoasă și Năpasta (1-4/1914). Numărul 1/1914 cuprinde și
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
ROMÂNIA NOUĂ ILUSTRATĂ, revistă apărută la București, lunar, din martie 1928 până în februarie 1930. Fondator este Emil I.V. Socec, iar directori René C. Polysu, Victor Bradu ș.a. E o publicație elegantă, bogat ilustrată, cu un aspect modern. Sunt creionate portrete ale unor personalități culturale (Gh. Mirea, Frederic Storck, I. Al. Brătescu-Voinești, Arthur Verona, D. Paciurea, Vasile Alecsandri, Theodor Aman, Victor Babeș, Camil Ressu, Iuliu Maniu, Nicolae Leonard, Oscar Han, Nicolae Titulescu, Gh. G.
ROMANIA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289328_a_290657]
-
Stănescu, Pavel Nedelcu, G. Șt. Cazacu, Ion Iordache, Mia Cerna (Maria Florescu), Lucian Costin, Ecaterina Pitiș, Dumitru Olariu și Cincinat Pavelescu (Sonet) ș.a. Proza aparține lui Ion Focșeneanu, George Acsinteanu, Miei Cerna și lui Alexandru Sever. Publicistica este mai bine ilustrată. Lucian Costin oferă fragmente din lucrarea Inducția poetică. I. Al. Bran-Lemeny semnează Literatura și Brașovul în lumina materialismului și a idealismului, iar Aurel A. Mureșianu - Încercări de îndreptare a limbii în Ardeal înaintea „Junimei”. Sub genericul „Creionări”, Luciu Marian realizează
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
ROMÂNIA ILUSTRATĂ, revistă apărută la București, de trei ori pe săptămână între 10 decembrie 1900 și septembrie 1902 și din 1 ianuarie 1905 până în aprilie 1907, apoi lunar între aprilie 1908 și iunie 1909, din ianuarie până în iunie 1910, între octombrie 1912
ROMANIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289313_a_290642]
-
din 1 ianuarie 1905 până în aprilie 1907, apoi lunar între aprilie 1908 și iunie 1909, din ianuarie până în iunie 1910, între octombrie 1912 și aprilie 1913 și din noiembrie 1913 până în martie 1914. Cu toate că în octombrie 1910 alt periodic, „Revista ilustrată”, anunțase fuziunea cu R.I., apariția se reia abia peste doi ani. Director este Ion Rusu-Abrudeanu, alături de care sunt menționați, pentru scurte perioade, George Rădulescu (1901-1902) și Em. Grigorovitza (primele două numere din 1905). În editorialul Către cititori din numărul 1
ROMANIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289313_a_290642]
-
mică (și nu numai). Pot fi citite și versuri de Cincinat Pavelescu, Zaharia Stancu, Radu Boureanu, Mihail Steriade, G. Talaz, N. Milcu, Radu Bucov (pseudonim folosit de Mihail Dragomirescu), Cicerone Theodorescu, Ion Pogan ș.a. Un loc însemnat îl ocupă proza, ilustrată, între alții, de un „specialist” al genului scurt, I.A. Bassarabescu - schițele Simțul realității, Zi de martie, Într-un orășel mic de provincie ș.a., care vor intra în volumul Un om în toată firea - sau de Carol Ardeleanu și Eugen
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
unde își termina studiile, obținând mai târziu și titlul de doctor în drept, colaborări la „Vieața” lui Al. Vlahuță și la ziarul „Evenimentul”. Mai colaborează la „Evenimentul literar”, „Literatură și artă română”, „Neamul românesc”, „Revista literară”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Lumea ilustrată” ș.a. Până la sfârșitul vieții va practica avocatura la Constanța, fiind de mai multe ori deputat și la un moment dat primar al orașului. Animator al vieții culturale dobrogene, conduce publicațiile „Drepturile Dobrogei” (1902), „Farul” (1903-1904) și publică în revista „Ovidiu
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
de Herz, „Urechea mahalalei”, DMN, 1926, 6934; B. Cecropide, „Urechea mahalalei”, UVR, 1926, 12; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 233-234; Iosif Nădejde, „Papagalii”, ADV, 1928, 13 797; A. de Herz, „Papagalii”, DMN, 1928, 7904, 7905; C. Tavernier, „Papagalii”, „Premiera ilustrată”, 1928, 5; Emanoil Cerbu, „Papagalii”, „Gazeta de duminică”, 1928, 163; Horia Stanca, „Taina”, „Națiunea română”, 1935, 207; Horia Stanca, „Coleopterele”, „Națiunea română”, 1937, 17; Nicolae C. Razu, „Coleopterele”, „Naționalul nou”, 1937, 829; Lovinescu, Scrieri, IV, 522-523; Horia Stanca, „Epigrame”, „Freamătul
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Eftimiu (Vă port pe toți în mine...), Aron Cotruș (Horia), Nichifor Crainic (Prinos), ca și a unora mai tineri, precum Emil Giurgiuca, George Dumitrescu, Virgil Carianopol, Agatha Grigorescu-Bacovia, ultimii doi fiind și cei mai constanți colaboratori în ce privește poezia. Mai slab ilustrată este proza, texte menționabile aparținând lui Mihail Lungianu și lui Ion Gh. Carianopol (o scurtă biografie romanțată a lui Eminescu, apărută în serial). Destul de modeste sunt, de asemenea, comentariile critice din cuprinsul paginii culturale. În afara unui fragment din eseul Profetismul
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
versuri și cronici săptămânale, intitulate Viața la București), scrie poezie, proză și teatru, cronici literare și muzicale, articole, recenzii și în „Resboiul”, „Femeia română”, „Vocea adevărului”, „România muzicală”, „Universul” (unde era secretar de redacție în 1885), „Unirea”, „Universul literar”, „Lumea ilustrată”, „Comoara satelor”, „Revista muzicală și teatrală” ș.a. A semnat și în publicațiile pariziene „La Renaissance littéraire et artistique”, „Revue d’art dramatique et musicale”. A publicat volumele Flori de primăvară. Dora și Florin (1879), Zâna florilor. Crivățul (1879), Zâmbiri și
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
și sud-slavă și despre izvoarele antice, bizantine, sud-slave și românești ale cronografului lui Mihail Moxa; Diomid Strugaru - cel mai vechi cronograf românesc de proveniență rusă; Alexandru Rosetti - dată Cronicii Țării Moldovei și Munteniei de Miron Costin; Gabriel Ștrempel - un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul); vechiul drept românesc scris (Pândele Olteanu despre textele juridice slavo-române în raport cu nomocanoanele slave vechi și despre Pravila de la Govora în lumina izvoarelor bizantino-slave); cărți populare (Ion C. Chițimia - funcția literară a romanelor populare în literaturile slave
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
reprezentat de Geo Bogza, F. Brunea-Fox, Eusebiu Camilar. Li se alătură, în anii ’60, Eugen Barbu, Ion Caraion, Ion Istrati, Fănuș Neagu, în anii ’70 Corneliu Leu și Pop Simion, iar în deceniul următor - Florentin Popescu. Secțiunea interviurilor este bine ilustrată, îndeosebi de inițiativele Tiei Șerbănescu, care dialoghează de-a lungul timpului cu Al. Oprea, Petre Ghelmez, Al. Dima, Daniela Crăsnaru, Nicolae Breban, Z. Ornea, Laurențiu Ulici ș.a. Același gen de publicistică fac Florica Ichim, care consemnează o convorbire cu Liviu
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
nivel tematic, cu siguranță la nivel stilistic), o alegorie, având ca simbol central casa, element ce va fi regăsit, invariabil, în majoritatea scrierilor sale. Deși subiectul este obișnuit - o poveste de dragoste a cărei împlinire se realizează prin formarea cuplului, ilustrat, simbolic, prin imaginea casei, ce susține ideea de stabilitate și armonie -, atrage tocmai prin simplitate, autorul având capacitatea de a face o fină diferențiere între banalul cotidian și universal. Cu Pietrele acestei case (1975) R. inaugurează un ciclu ce se
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Octavian Goga, Les Opprimés). În schimb, Al. T. Stamatiad traduce din Charles Baudelaire (Spleen, Copacul), Maurice Maeterlinck (Necunoscuta) ș.a. Sunt reluate câteva poeme scrise de Al. Macedonski în franțuzește (La Forge, L’ Éphèbe aux pâles yeux). Proza este mai puțin ilustrată, deseori apelându-se tot la retipărirea unor texte (Al. Macedonski, Nuvele fără oameni - Cartea de poezii). Sunt găzduite, totuși, însemnări de Emanoil Bucuța (Pe un drum de țară), un poem în proză de Al. Popescu-Negură (Pustnicul) ș.a. Eseurile aparțin lui
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
subiecte literare, sociale și politice la numeroase reviste și ziare, în 1919 figurând chiar ca redactor al unei publicații efemere din Craiova, „Zorile”. Semnează în „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Egalitatea”, „Versuri și proză”, „Rampa nouă ilustrată”, „Absolutio” (Iași), „Scena”, „Săptămâna ilustrată”, „Sburătorul” „Cuvântul liber” ș.a. Editorial, debutează cu placheta de versuri Reflex de suflet (1915), căreia îi urmează, până în 1922, alte cinci volume. A rămas în manuscris poemul dramatic Soarele, din care publicase un fragment în presă (1923). Câteva scene din
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
placheta de versuri Reflex de suflet (1915), căreia îi urmează, până în 1922, alte cinci volume. A rămas în manuscris poemul dramatic Soarele, din care publicase un fragment în presă (1923). Câteva scene din piesa Omul de mâine apar în „Almanahul ilustrat al ziarului «Adevărul»” (1925). Ultimii ani ai vieții lui L. n-au mai înregistrat nici o tangență cu literatura sau cu publicistica. Modest și puțin luat în seamă de critica literară a vremii, L. se dovedește în scrierile sale un observator
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
LUMEA ILUSTRATĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 1 ianuarie și 20 mai 1923. Este consemnată ca fiind implicată în apariția publicației doar Editura I.G. Hertz, nu și conducerea ei. L. i. conține un bogat material fotografic din viața politică și culturală
LUMEA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287881_a_289210]
-
LUMEA ILUSTRATĂ, revistă literară apărută la București, bilunar, între noiembrie 1891 și octombrie 1896 și la 10 mai 1897. De fapt, în noiembrie 1891 se lansează un număr-prospect, L. i. fiind editată cu regularitate abia de la 1 ianuarie 1892. Între al doilea
LUMEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287882_a_289211]
-
LUMINA ILUSTRATĂ, cotidian politic și literar apărut la București între 13 iulie 1894 și 21 iunie 1895. În câteva rânduri, redactorii de la L. i. au încercat să editeze un supliment literar intitulat „Lumina ilustrată literară”, dar neizbutind să atragă numărul de abonați
LUMINA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
LUMINA ILUSTRATĂ, cotidian politic și literar apărut la București între 13 iulie 1894 și 21 iunie 1895. În câteva rânduri, redactorii de la L. i. au încercat să editeze un supliment literar intitulat „Lumina ilustrată literară”, dar neizbutind să atragă numărul de abonați necesar, au fost obligați să renunțe la proiect. Printre colaboratorii literari ai gazetei se numără G. Coșbuc, I. N. Roman, Andrei Naum, Al. I. Șonțu, Gheorghe din Moldova, H.G. Lecca, Cincinat Pavelescu
LUMINA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
1932 și 1940 (când se pensionează) este consilier literar. Din 1918 a practicat și avocatura. L. publică versuri patriotice în „Revista școlarilor”, anecdote și scurte povestiri în revista „Satul” (Teișani-Prahova), însă debutul propriu-zis are loc în 1905, la revista „România ilustrată” (unde este redactor, bucurându-se de încrederea profesorului Em. Grigorovitza), cu schița Brezaia. Peste puțină vreme îi apare în „Viața literară” altă schiță legată de datini, Focu’ lu’ Sâmedru, iscălită Mihai de la Rucăr. Va continua să semneze, cu pseudonimele Freamăt
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]