1,810 matches
-
înrădăcinată în perspectiva noastră asupra lumii de la Iluminism încoace, ipoteză care este combătută de conceptul de reflexivitate. Iluminiștii considerau rațiunea ca fiind separată de realitate. Deși creierul este evident o parte a corpului, se presupunea că mintea constituie un intelect imaterial, capabil să raționeze, ceea ce nu ar fi posibil în lipsa unei scindări între minte și creier. Felul cum funcționează creierul influențează modul în care gândurile sunt transpuse în limbaj. Suntem capabili să construim enunțuri care corespund faptelor. Dar această calitate a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Felul cum funcționează creierul influențează modul în care gândurile sunt transpuse în limbaj. Suntem capabili să construim enunțuri care corespund faptelor. Dar această calitate a noastră face parte din realitate. Putem susține contrariul, și anume că rațiunea este un intelect imaterial care poate ajunge la cunoașterea perfectă, dar aceasta înseamnă distorsionarea realității. Elemente din domeniul științelor cognitive Nu putem construi o imagine a realității fără să o deformăm. Descoperiri recente din domeniul științelor cognitive au arătat că informațiile acumulate trebuie procesate
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
sau cântatul la vioară necesită un comportament necontrolat de conștiință, motiv pentru care practicanții trebuie să exerseze atât de mult pentru a-și dezvolta reflexele necesare. Conștiința este un rezultat destul de recent al dezvoltării creierului animal. Departe de a fi imaterială, mintea este ancorată adânc în funcții mai primitive ale creierului. Conexiunea dintre rațiune și creierul animal poate fi observată în limbajul folosit pentru a ne formula argumentele. Direcțiile „sus” și “înainte” înseamnă că e bine, iar „jos” și “înapoi” - rău
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Luntz, dar fără a oferi un antidot. în studiul lor, Lakoff și Mark Johnson susțin că distincția dintre minte și creier e o eroare în capcana căreia au căzut filosofii timp de secole***, păcălindu-i pe mulți. Conceptul de intelect imaterial a adus rezultate impresionante în căutarea adevărului. Evident, ele implicau distorsionarea realității și încă suferim consecințele acestui lucru. Erori fertile Separarea gândirii de realitate este o eroare fertilă. Evident, nu e singura de acest tip care a apărut adesea de-
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
principiu (Homo sapiens), ascultă radioul sau vorbește la telefon... Una dintre temele importante ale ergonomiei cognitive sau ale psihologiei muncii este concurența cognitivă sau capacitatea de a îndeplini simultan mai multe sarcini. Multe persoane care cred implicit că un spirit imaterial guvernează orice activitate mentală fără limită în spațiu sau în timp fac mai multe lucruri în paralel. Însă numeroase experimente arată că ascultarea mesajelor sonore, vorbitul etc. în același timp ne reduc eficiența în mod foarte evident, fie că este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dintr-o atare perspectivă, dacă această ordine secundă reușește să instituie ființa și adevărul sau doar să le substituie prin simplul joc al simulacrelor, capătând prioritate împrejurarea că, prin asumarea „cadrului teatral” (și a regulilor aferente), ceva de ordin strict imaterial își face apariția în lume. Afirmația poate fi valabilă pentru toate cele patru categorii descriptive ale ludicului propuse de Roger Caillois (Agon, Alea, Ilinx și Mimicry). Cu precizarea că, mai cu seamă în cazul celei din urmă (Mimicry) - înrudită îndeaproape
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
al riturilor divine mai multă substanță decît În alte capitole, sufocate de abundența frazelor abstracte. Heliade care, de regulă, caută În poezie efecte muzicale, fiind un liric prin excelență auditiv, urmărește aici și efecte vizuale și deschide versul spre lumea imaterială a parfumurilor. Nuntirea celui dinții cuplu provoacă o beatitudine generală. Plantele, păsările, „svoltătoare”, astrele În frunte cu luna castă salută „amorul conjugal”. Erosul participă, În genere, În poezia lui Heliade, la starea pe care am putut-o numi ascensională. Să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
privirii, un foc, și totodată o picoteală În trup. Provoacă, mai ales, o visare În stare de trezie care coincide și cu dorința de dezlegare. Fior, fulger, nesațiu, tremur, foc sînt imagini ale intensității. O intensitate provocată de o energie imaterială și desfășurată Într-un regim de neliniște voluptuoasă, de nelămurită seducție. Imaginile citate sînt, totodată, imagini purificatoare. Energia lor este ascensională, aeriană, prefigurînd trecerea În alt regim psihic. Dezlegat de alte obligații, discursul erotic este aici mai pur și, prin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
durerea (Frumusețea). Femeia care unește aceste calități are dreptul la „numire”, dar, ca și divinitatea, ea nu se poate numi decît prin ea Însăși. Poetul Îi spune, printr-o imagine, „icoană-a fericirii”. Alte referințe sînt tot atît de vagi, imateriale: inima ca o liră, „silf ce vine pe raza unei stele”, „zambila primăverii” ce Împarte „desfătător miros”, albeața și delicatețea crinului etc. Să urmărim puțin tehnica așteptării la Gr. Alexandrescu. Ca și parfumul zambilei, „ființa de iubire” se simte de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cerească” garoafele și crinii (De ce suspin). Gr. Alexandrescu are preferință, se vede limpede, pentru domeniul floral. O predilecție manifestă poetul și pentru Îngeri, flori ale cerului. Acestea sînt chemate În poem pentru a da o dimensiune a perfecțiunii. O perfecțiune imaterială, o grație ce nu se vede, se presimte doar. Presimțirea (așteptarea) poate lua forme teribile, antrenînd un peisaj de Întunecimi grandioase (În Suferința). Mai Întîi locul (spațiul) așteptării: În Întuneric, sub un cer „Întărîtat” și Într-o natură zguduită de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de o vale umbroasă unde se oficiază ritualuri sacre: „Peste sînul tău de crin E o vale ce pătrunde Sau o umbră ce-o ascunde, De mistere loc divin!”... Roza, amarantul, crinul ne introduc În altă sferă a naturii, aceea imaterială a parfumurilor: natura „odorantă”, „aerul Îmbălsămit”, lumea volatilă a „prefumurilor” („profumurilor”) care acompaniază actele lirice esențiale. Parfumul este unul dintre elementele nutritive ale beției, un drog fin care provoacă imaginația. Acolo unde este iubire, plăcere, mister este În preajmă totdeauna
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o „depietrifică” prin imagini discontinue și, În al doilea rînd, arta orientului extrem, redescoperită de către Europa occidentală la mijlocul secolului trecut. Din tehnica stampei, Alecsandri a luat, zice Edgar Papu, procedeul paralelismului sau al reverberației (răsfrîngerea obiectului Într-o imagine pură, imaterială, cum ar fi, de pildă, umbra unui arbore În apă)... Nu intră În acest studiu chestiunea priorității În poezie. Că Vasile Alecsandri este la curent cu poezia franceză și că În călătoriile lui diplomatice sau În obișnuitele vacanțe europene intra
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de la Mircești de impresionism, dar ce reprezintă cu adevărat, impresionismul În poezie? Tehnica umbrei nu este nouă, chinezeriile pătrunseseră mai de mult În arta europeană, spiritualitatea medievală obișnuise creatorul cu ideea unui al doilea plan al lucrurilor, un plan pur, imaterial, mai aproape de esența prototipului. Romanticii foloseau, În sensul unui simbolism metafizic, umbra ca temă literară, iar imaginea umbrelei ca o răsfrîngere a obiectului este curentă În poemele timpului. Deschid Les contemplations și privirea-mi cade pe următoarele versuri: „Te contemple
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
uzează (și abuzează) de amîndouă. Dorul se manifestă mai rar. Nu e, În orice caz, un termen frecvent În vocabularul lui Conachi. Poetul c un temperament prea senzual și o conștiință prea posesivă pentru a sta mult În teritoriul vag, imaterial al dorului. Să mai cităm cîteva forme de tortură amoroasă: mustrarea („ah, vai de mine, mustrările au sosit”), căiala, dojana, stînjănirea, toate din sfera morală. Împreună cu celelalte, din cîmpul fiziologici, ele produc acea stare de oboseală iritată, plîngăcioasă de care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
veci. Amin<footnote Ibidem, p. 143. footnote>. Alcătuind un scurt rezumat, putem specifica câteva dintre cele mai importante caracteristici ale luminii la Simeon: această lumină nu este lumina naturală a intelectului, ci lumina necreată, dumnezeiască, a Sfintei Treimi; ea este imaterială și este perceptibilă mai ales prin ochii duhovnicești ai intelectului (νοῦς); ea este formă, fiind cu totul dincolo de categoria umană de formă; ea transfigurează persoana umană, incluzând intelectul, sufletul și trupul; fața lui Dumnezeu este văzută în lumină, dar într-
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
comunicare a dragostei în mod reciproc, căci harul dumnezeiesc se revelează ca lumină și se simte ca iubire revărsată în suflet. Ea aduce sufletului o bucurie nemăsurată și o voioșie de negrăit, sufletul umplându-se de ea până la saturație. Fiind imaterială ea are efect, mai întâi, asupra intelectului (νοῦς), strălucind în el, iluminându-l, purificându-l, prinzându-l în extaz după Dumnezeu. Însă, toate mădularele trupului devin luminoase, și omul întreg este transfigurat. În manifestările ei de la început, lumina duce la
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pocăinței se face prin împlinirea poruncilor divine care aduc ordine acolo unde a fost dezbinare, bucurie acolo unde a tronat tristețea, pace în locul tulburării și sfâșierii lăuntrice, și lumină în locul întunericului: prin credință tare și paza poruncilor, curățind iarăși mintea imaterială pe care prin bezna călcării poruncii am cufundat-o în pofta patimilor materiale și gustarea plăcerilor, să vedem în chip imaterial în cele materiale Lumina imaterială Care, spuneam, că era Dumnezeu Cel mai presus-de-fără-început, invizibilă pentru ochii sensibili și materiali
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pace în locul tulburării și sfâșierii lăuntrice, și lumină în locul întunericului: prin credință tare și paza poruncilor, curățind iarăși mintea imaterială pe care prin bezna călcării poruncii am cufundat-o în pofta patimilor materiale și gustarea plăcerilor, să vedem în chip imaterial în cele materiale Lumina imaterială Care, spuneam, că era Dumnezeu Cel mai presus-de-fără-început, invizibilă pentru ochii sensibili și materiali și inaccesibilă pentru ochii mentali ai inimii<footnote Idem, Erosurile imnelor dumnezeiești, 38, p. 214-215. footnote>. Rezumând, putem spune că, în
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
lăuntrice, și lumină în locul întunericului: prin credință tare și paza poruncilor, curățind iarăși mintea imaterială pe care prin bezna călcării poruncii am cufundat-o în pofta patimilor materiale și gustarea plăcerilor, să vedem în chip imaterial în cele materiale Lumina imaterială Care, spuneam, că era Dumnezeu Cel mai presus-de-fără-început, invizibilă pentru ochii sensibili și materiali și inaccesibilă pentru ochii mentali ai inimii<footnote Idem, Erosurile imnelor dumnezeiești, 38, p. 214-215. footnote>. Rezumând, putem spune că, în viziunea Sfântului Simeon, roadele pocăinței
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
au văzut-o pe Muntele Tabor<footnote Vladimir Lossky, După chipul și asemănarea lui Dumnezeu, p. 62. footnote>. În această lumină dumnezeiască, Hristos va străluci la cea dea doua venire a Sa pe Pământ întru slavă, într-o lumină spirituală, imaterială, deosebită și incomparabil mai intensă decât lumina soarelui și a astrelor. În ziua de pe urmă Hristos va străluci în această lumină, care va face să dispară lumina soarelui, dar pe care nu o vor vedea decât cei drepți<footnote Arhiepiscop
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
care doamna Ioanide era personal neglijentă, știind totuși să comande; talentul acesteia era dichisul vestimentar și decorul social). Cu douăzeci de ani în urmă, Ioanide avusese impresia că Erminia nici nu mănâncă, trăind din sorbirea câtorva picături de apă aproape imateriale. Deși fata era destul de sănătoasă și palpabilă, figura ei inocentă sugera abolirea vieții animale. Acum Ioanide constatase că impresia de aerian provenea la Erminia exclusiv din ochi, din zâmbet. Încolo era plină la obraji, iar la trup, cu înaintarea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
extraordinară, are amorul propriu de a înscrie în galeria sa exemplarele rare. Natura vrea perfecționarea speței. - Iubita, soția nu pot fi unul din aceste exemplare? Întrebă Erminia. - Vezi că n-ai înțeles? se supără amuzat Ioanide. Iubita ca atare e imaterială, rostul ei e de a converti energiile spirituale ale omului; soția e altceva, e un sanctuar despre care bărbatul nu se destăinuie în public. Femeia de care îți vorbesc e totdeauna alta, e un eveniment viril profesional, un episod fulgerător
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
comune și justețea contribuției la acele valori comune și idealuri.13 Dacă sunt convins să-ți împărtășesc idealurile fără amenințări explicite și fără să primesc ceva în schimb pe scurt, dacă purtarea mea este determinată de o atracție vizibilă dar imaterială atunci puterea blândă este cea care acționează. Ea se folosește de o altă monedă (nu de forță și nici de bani) pentru a determina cooperarea atracția față de valorile comune, simțul datoriei și justețea contribuției la împlinirea acelor valori. Așa cum Adam
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
la împlinirea acelor valori. Așa cum Adam Smith remarcase faptul că oamenii sunt călăuziți de o mână nevăzută atunci când iau decizii pe piața liberă, tot astfel decizile noastre în sfera competiției de idei sunt deseori modelate de puterea blândă o atracție imaterială care ne convinge să îmbrățișăm idealurile celorlalți fără să fim amenințați în mod explicit și fără să primim ceva în schimb. Puterea dură și cea blândă se află într-o legătură strânsă deoarece amândouă reprezintă aspecte ale abilității de a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
o categorie a gândirii. Ea este analizată ca un ansamblu unit de practici și reprezentări care prezintă conținuturi regulate, obiectiv observabile și științific descriptibile. Astfel, "bunurile culturale" apar, pe rând, ca materiale (îmbrăcămintea, de exemplu), corporale (obișnuințe în ținută) și imateriale (limbaje, credințe, valori, principii etc.). Altfel spus, sunt fragmente de cultură independente care tind să se unifice într-un sistem social integrator. Această concepție antropologică insistă pe conținuturile empirice din care fac parte aspectele spirituale sau imateriale; ea optează pentru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]