3,483 matches
-
Valer Mitru mă saluta cu un parșiv: Salut, Picasso! Descoperise el, cumva, în pictura mea de-atunci laba leului andaluz? Sau, mai degrabă spun acum sărmana victimă a imitației? Cucuvae victis! vorba lui Mihai Ursachi. E o iată, generalizată, persistență imitație a clișeelor. Merg la o recentă premieră și nu mult după ridicarea cortinei, văd personajul shakespearian trecînd de la o statuie la alta dalbe fecioare în carne și oase, în rol, nu-i așa, de statui și, cu paleta de pictor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
învățare. Motivul primar care îl determină pe copil să devină școlar îl constituie o sinteză de factori interni și externi. Principalul factor intern este reprezentat de curiozitatea copilului pentru ceea ce se întâmplă în mediul școlar. Factorii externi sunt în principal imitația și imperativul social. După intrarea în clasa I, învățarea devine o activitate obligatorie dar și foarte dificilă. Ea reclamă operații de muncă foarte migăloase, concentrare îndelungată a atenției și voinței, organizarea și dozarea atenției voluntare, iar în ceea ce privește satisfacția
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și conceptualizarea obiectului atitudinii. Baza ei cognitivă poate varia cantitativ și calitativ de la un individ la altul: unii se limitează doar la propria experiență de viață și ignoră sursele alternative de cunoaștere, în timp ce alții adoptă o atitudine prin simplă imitație sau contagiune. - o componentă afectivă care se referă la anumite stări (trăiriă emoționale, la anumite sentimente și preferințe evaluative (valoriceă determinate de anumite motive, interese, aspirații și idealuri ale persoanei. Aceste componente sunt considerate ca dominante în alcătuirea psiho-socială a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sau o deviere de la "normal" (NON-NARABIL). ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks 1984. Vezi și PUNERE ÎN INTRIGĂ, PUNERE SUB TENSIUNE, NARATIVITATE, DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. mimesis [mimesis]. În naratologie, REPREZENTAREA, înfăptuirea (și nu RELATAREA, povestirea). ¶Platon a diferențiat două moduri poetice: cu mimesis (imitația), poetul produce o vorbire ca și cum ar fi altcineva (un personaj dat), în vreme ce cu DIEGEZA (NARAȚIA, diégèsis), poetul produce o vorbire în numele său. În vreme ce mimesisul nu implică o mediere naratorială, sau implică una minimă, o asemenea mediere este caracteristică diegezei. Pentru
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ar fi altcineva (un personaj dat), în vreme ce cu DIEGEZA (NARAȚIA, diégèsis), poetul produce o vorbire în numele său. În vreme ce mimesisul nu implică o mediere naratorială, sau implică una minimă, o asemenea mediere este caracteristică diegezei. Pentru Aristotel, după care arta este imitație, iar diversele arte diferă prin obiect, mijloace și manieră sau mod, cele două moduri, ca și așa-numitul mod amestecat (care este format din celelalte două și ilustrat de Homer, bunăoară) constituie trei feluri de mimesis. În termeni aristotelici, narațiunea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și manieră sau mod, cele două moduri, ca și așa-numitul mod amestecat (care este format din celelalte două și ilustrat de Homer, bunăoară) constituie trei feluri de mimesis. În termeni aristotelici, narațiunea verbală ar putea fi atunci caracterizată de imitația unei acțiuni (mimēsis praxeōs) folosind mijloace lingvistice și adoptînd unul din cele trei moduri. Într-o analiză a Poeticii lui Aristotel și a relevanței sale pentru înțelegerea narațiunii, Ricoeur dezvoltă un model tripartit al mimesisului ca imitație prin care INTRIGA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
atunci caracterizată de imitația unei acțiuni (mimēsis praxeōs) folosind mijloace lingvistice și adoptînd unul din cele trei moduri. Într-o analiză a Poeticii lui Aristotel și a relevanței sale pentru înțelegerea narațiunii, Ricoeur dezvoltă un model tripartit al mimesisului ca imitație prin care INTRIGA, ce oferă mijloacele care ne permit să înțelegem și să dăm un sens timpului uman, e văzută ca o configurație temporală mediind între timpul prefigurat în cîmp practic (cîmpul vieții și acțiunii umane) și timpul re-figurat prin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sens timpului uman, e văzută ca o configurație temporală mediind între timpul prefigurat în cîmp practic (cîmpul vieții și acțiunii umane) și timpul re-figurat prin receptarea narațiunii. ¶Poate că nici un alt concept nu a exercitat o influență mai puternică decît imitația în tradiția critico-literară apuseană, fie prin aceea că a încurajat reprezentarea fidelă a vieții, sau că a încurajat imitația lucrărilor clasice și a maeștrilor antici, fie că în termeni mai generali a susținut că lucrarea de artă, punînd o oglindă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acțiunii umane) și timpul re-figurat prin receptarea narațiunii. ¶Poate că nici un alt concept nu a exercitat o influență mai puternică decît imitația în tradiția critico-literară apuseană, fie prin aceea că a încurajat reprezentarea fidelă a vieții, sau că a încurajat imitația lucrărilor clasice și a maeștrilor antici, fie că în termeni mai generali a susținut că lucrarea de artă, punînd o oglindă în fața naturii (și nu fiind o oglindă), relevă prezența generalului în specific, a universalului în particular, a esențialului în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate fi înzestrat cu ETHOS (PERSONAJ, trăsăturile-tip care îl caracterizează) și DIANOIA (INTELECT). ¶Aristotle 1968 [1965]. Vezi și CARACTERIZARE. praxis [praxis]. O ACȚIUNE reală. Pentru Aristotel, MYTHOS (INTRIGĂ) constă în selectarea și rearanjarea posibilă a unităților care constituie LOGOSUL (imitație a praxis-ului). ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1978. preavizare [advance mention]. Un element narativ a cărui semnificație se clarifică numai după ce a fost menționat prima oară; o "sămînță" narativă a cărei importanță nu este recunoscută cînd apare prima oară. Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de poziție comună (CONF-RO 32/01), transmis Guvernului României, la 25 iulie 2001. Prezentarea politicilor comunitare și a acquis-ului Acquis-ul corespunzător Capitolului 23 Protecția consumatorilor și a sănătății cuprinde următoarele domenii: publicitatea înșelătoare, fiabilitatea produselor, vânzările directe, creditele pentru consumatori, imitațiile periculoase, pachetele de servicii turistice, siguranța produselor, contractele vicioase, utilizarea activelor de către mai mulți beneficiari prin partajarea timpului, vânzarea la distanță, publicitatea comparativă, prețurile produselor alimentare, garanțiile pentru vânzările de bunuri de larg consum și instrucțiunile. De asemenea, acquis-ul include
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Directivei Consiliului 85/374/CEE privind responsabilitatea pentru produsele defectuoase. România a continuat transpunerea acquis-ului comunitar în domeniul protecției consumatorilor, o serie de acte normative românești fiind deja armonizate cu Directivele europene din următoarele domenii: contractele negociate în afara spațiilor comerciale, imitațiile de produse alimentare care prezintă riscul de a pune în pericol sănătatea sau securitatea consumatorilor, pachete de servicii turistice, securitatea generală a produselor, publicitatea înșelătoare și comparativă, vânzarea la distanță, răspunderea pentru produsele defectuoase (cu precizarea că în legislația română
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
consumatorilor din România, independente, reprezentative si eficiente." Stadiul transpunerii și implementării acquis-ului România a transpus integral acquis-ul comunitar, existent la nivelul anului 2004, în domeniul protecției consumatorilor. Legislația națională elaborată avea la bază directivele europene cu privire la securitatea generală a produselor, imitații periculoase, controale de conformitate cu reglementările privind securitatea produselor în cazul produselor importate, publicitatea înșelătoare și comparativă, răspunderea producătorilor pentru produsele cu defecte, vânzarea în afara spațiilor comerciale, clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, creditul pentru consum, vânzarea la distanță
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acesta și își afirmă personalitatea; * faza seducției ,,perioada de grație" de la 3 la 5 ani, când copilului îi place ,,să se arate", să-și demonstreze calitățile, când e capabil ,,să se observe" și ,,să se contemple în operele sale"; * faza imitației interesul copilului se întoarce treptat dinspre sine către lucrurile exterioare lui ,,perioada sincretismului infantil" și prima parte a stadiului categorial 40 (în condițiile în care acesta caracterizează perioada 6-12 ani); stadiul descoperirii realității externe (3-6 ani) și începutul stadiului dezagregării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
repetabilă, plasabilă în sfera esteticului, a alterității și a eventualei competiții. ( Funcțiile jocului (după Jean Piaget) sunt: funcția de adaptare realizată printr-o relație cu dublu sens între real și eu (,,prin asimilarea realului la eu și prin acomodarea, prin imitație, a eului la real"); funcția formativă și informativă; funcția de descărcare energetică și de rezolvare a conflictelor afective funcția catartică; funcția de socializare, funcții sintetizate de Huizinga prin faptul că ,,jocul este o luptă pentru ceva sau o exhibare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cărări de... anotimpuri, Iepurașii și veverițele, Cum se termină povestea? etc.; vezi și distincția: * jocuri individuale: jocuri motrice având propriul corp drept instrument; jocuri de construcție; jocuri de rol (implicând acțiunea de ,,metamorfozare" în persoane, lucruri); * jocuri sociale: jocuri de imitație simplă; jocuri de rol complementare (educator copil); jocuri combative etc. ( Prin prisma raportării la nivelul comunicării, se diferențiază: * jocuri didactice verbale orale/scrise valorificând în realizarea comunicării orale/scrise cu precădere nivelul verbal: Cum face..., Jocul silabelor, Jocul sunetelor, Jocul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
inferioară a sinelui (jocuri de distrugere noul este căutat acum prin distrugerea a ceea ce există; jocuri de dezordine tip bătaie, tachinare); jocuri cu reguli: jocuri de grup segmentar (3-9 ani jocuri desfășurate individual, dar în prezența altor copii; jocuri de imitație și de iluzie, jocuri obiective, jocuri abstracte), respectiv jocuri de cooperare (10-13 ani). ( Din perspectiva valorii funcționale în cadrul demersului instructiv-edu-cativ, se disting: * jocuri didactice de descoperire de noi cunoștințe: Cum este?, Cine este?, Caută-i perechea!, Jocul muzical al cuvintelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2003: 15. 39 Întregul stadiu vizează copiii până la vârsta de 11 ani. 40 Urmând stadiului impulsiv și emoțional (0-6 luni) și celui sonzorio-motor și proiectiv (1-3 ani), în teoria lui Henri Wallon, construită pe conceptele de bază ,,emoție", ,,mișcare" și ,,imitație" apud Baude 2002: 94-97; pentru o sinteză privind ,,perioadele succesive ale copilăriei", vezi Wallon 1975: 150-155. 41 Prezentate, alături de ,,vârsta celei mai mici copilării" (0-15 luni), ,,perioada expansiunii subiective" (1-3 ani) și ,,maturitatea copilului" (9-12 ani) de Paul A. Osterrieth
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
au fost diseminate la un pubilc numeros; potrivit lui Keynes, au fost înregistrate doar 22 de copii). Din prefață aflăm că Blake compusese aceste versuri în perioada 1769-1778 (pe cînd avea doar 12-20 ani). Deși multe dintre poemele de aici sînt imitații ale unor modele clasice, volumul este unul remarcabil, unele poezii vădind o prospețime, o puritate și o intensitate lirica fără egal în poezia engleză. Se văd cu claritate deja semnele protestului lui Blake împotriva războiului și a tiraniei regilor. După
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
temperatură (lege observată anterior, în 1699, de Guillaume Amontons). ¶ Moare Erasmus Darwin. ¶ Se nasc Alexandre Dumas (Dumas père) și Victor Hugo. *1802-1803 Șir Walter Scott publică Minstrelsy of the Scottish Border (3 vol.), o culegere de balade istorice, romantice și imitații după balade antice. Între 1805-1817 Scott își publică propriile poeme. ◊1803 [vîrstă: 45 ani] În iulie Blake se decide în privința plecării din Felpham. La 12 august are loc un incident între Blake și soldatul John Sc(h)ofield din armată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și a vieții, este aceasta: Cu cît linia despărțitoare este mai distinctă, mai clară și mai viguroasa, cu atît mai perfectă este opera de artă; și cu cît este mai puțin intensă și clară, cu atît mai mare este dovada imitației slabe, a plagiatului, si a lucrului făcut de mîntuiala. Mării inventatori, din toate vremurile, cunoșteau acest fapt: Protogene și Apelle se cunoșteau între ei prin această linie. Rafael și Michelangelo, si Albert Dürer, sînt cunoscuți numai și numai prin această
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să poată există. Și atunci nu mai vorbiți de Correggio, ori Rembrandt, sau oricare altul dintre acei plagiatori ai Veneției sau Flandrei. N-au fost decît sărmani imitatori ai unor linii trase de înaintașii lor, iar operele lor se dovedesc imitații dezordonate demne de dispreț și cîrpăceli copiate." [A Descriptive Catalogue of Pictures (1809), Number XV, în BCW: 585: "The great and golden rule of art, aș well aș of life, is this: That the more distinct, sharp and wirey the
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
însuși, cu toate variatele conținuturi pe care le are. El rămâne pentru suflet ca un fel de cadru permanent"178. Structura conștiință-eu, maturizată în sensul formulat mai sus, este de fapt conștiința eului. Personalitatea lipsită de conștiința eului este o imitație, spune C. Rădulescu-Motru, în vreme ce prezența sa face posibilă apariția vocației. Conștiința, eul și personalitatea formează împreună o unitate sufletească, ce răspunde finalității "cosmice" în măsura în care valorifică și potențează energia. În totalitatea universului, unitatea sufletească a omului are funcția actualizării energiei într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
etc.) și se caracterizează prin faptul că sunt imediate și cu efecte de durată. Sunt flexibile și dau seama de o realitate vie, ce vine În Întâmpinarea unor cerințe hic et nunc. Avem de-a face cu o transmitere prin imitație, contagiune sau punere În situație (vezi ocaziile familiale, sărbătorile din cadrul comunității, ceremoniile religioase etc.). La un moment dat, aceste forme au un impact mai mare și mai profund decât influențele școlare. Sunt generate la nivelul unor structuri mai „naturale”, cum
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cultural franco-german ARTE, deci un canal ce difuzează programe, practic, lipsite de violență. Consecințe și efecte asupra indivizilor Majoritatea cercetărilor realizate asupra efectelor violenței mediatice au avut ca obiect măsurarea influenței acesteia asupra agresivității (dimensiunea psihologică măsurabilă) prin intermediul instinctului de imitație. Cele mai cunoscute cercetări în acest sens sunt cele ale lui Rowland (1983), Rubinstein (1980), Goldstein (1986). Aceste cercetări vor inspira metodologic și o parte dintre investigațiile noastre, cu precizarea că vom lua în considerare criticile aduse cercetărilor centrate pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]