1,295 matches
-
prin schimbarea stilului), pastișa implică o operațiune de imitare (stilul rămîne neschimbat și un alt text ia naștere): Imitarea, în sens retoric, este figura elementară a pastișei, iar pastișa, mai mult decît imitare ca practică generică, este o țesătură de imitări. [...] Pastișorul are un anumit stil [...] și textul îi este dictat de stil. [...] imitatorul are, prin excelență, de-a face cu un stil, și implicit cu un text: șablonul lui este un stil, precum și motivele tematice pe care le conține [...]; textul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
-i pică-n cale. Numele de locuri din citatul de mai sus apar ca impuse de "valoarea impresivă"175 a apelativului care le determină prezența în textul narativ. Structura lor, mai ales că e vorba de toponimia minoră și de imitarea sistemului de denominație popular, confirmă regula după care toate "s-au născut și funcționează în strânsă legătură cu topicele denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri psihologice)"176, mergând până la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care ocupă o poziție superioară; acest compromis nu se realizează fără exagerări într-un sens sau în celălalt; de multe ori dorința de a fi numărul unu, de a primi recunoaștere din partea celorlalți îl poate împinge pe individ fie către imitare și afișarea însemnelor care atestă o poziție dominantă, chiar dacă poziția respectivă reprezintă doar un vis, fie către crearea unor ierarhii insignifiante social, în domenii derizorii, marginale; în primul caz, se poate vorbi de mimare de statut, adică de recursul la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
observațiile lui J. Piaget asupra structurilor genetice în funcție de care evoluează jocul: exercițiul, simbolul și regula, adaptate etapelor de formare a reprezentărilor matematice. Jocurile didactice matematice de formare de mulțimi au aceeași structură generală, dar sarcina de învățare implică exerciții de: imitare, grupare, separare și triere, clasificare și care vor conduce la dobândirea abilităților de identificare, triere, selectare și formare de mulțimi. Jocurile didactice de numerație contribuie la consolidarea și exersarea deprinderilor de așezare în perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
poziției numărului în șir numeric; înțelegerea proprietății ordinale a numărului; cunoașterea și utilizarea în scris și verbal a simbolurilor grafice specifice, cifrele. Jocurile didactice matematice de formare de mulțimi au aceeași structură generală, dar sarcina de învățare implică exerciții de imitare, grupare, separare și triere, clasificare și care vor conduce la dobândirea abilităților de identificare, selectare și formare de mulțimi. Scopul lor este de a-i face pe copii să înțeleagă procesul de formare a mulțimilor pe baza unei proprietăți caracteristice
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
tălpii pe sol, pe vârfuri sau pe călcâie, cu alternarea lungimii pașilor, cu fandări, ghemuit. Ex. 6. Mers cu mișcarea energică a brațelor Îndoite din coate, cu rotarea sau extensia și arcuirea brațelor, cu răsucirea, Îndoirea sau arcuirea trunchiului, cu imitarea culegerii mingilor de pe sol. Ex. 7. Elevii se deplasează liber Între semicercurile de 6m și 9m; la semnal pleacă În alergare de viteză spre semicercurile celeilalte porți. Ex. 8. " Cine ajunge primul la linia de centru": elevii, aliniați pe linia
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de sine351. În acest sens, părinții sau cei din jurul copilului sunt cei care influențează procesul identitar, la copil apărând fenomenul imitației și nevoia de a se adapta la grup. Cu toate acestea, Piaget punctează importanța proceselor de acomodare, asimilare și imitare în formarea identității, subliniind că un copil trece de la stadiul de supunere față de grup la cel de găsire a propriei autonomii 352. Identitarea începe cu separarea de univers și devenirea întru sine, întrucât "conștiința de sine se naște, efectiv, din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că, pentru a permite adaptarea spiritului la grup, aceste funcțiuni trebuie să treacă din nou prin aceleași etape și în aceeași ordine ca în primele luni de viață. Acomodarea la punctul de vedere social nu este, în fond, altceva, decât imitarea și ansamblul operațiilor care-i permit individului să se opună exemplelor și imperativelor grupului. În ceea ce privește asimilarea, ea constă (...) în încorporarea realității la activitatea și perspectivele subiectului (...) pe plan social, copilul, deși ascultă de la început de sugestiile altora, rămâne multă vreme
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pretext de autoritate, ci mai ales responsabilități sporite cu privire la calitatea influențelor intelectuale și etice pe care le exercită asupra elevilor săi, și care se exprimă, În cele din urmă, În concordanța dintre normele pe care le proclamă și conduitele sale. Imitarea personalității profesorului și simpla reproducere a cunoștințelor acestuia nu ar trebui să rămână singura sursă de instruire. Elevii trebuie Învățați din prima zi de școală să gândească cu propriul cap, să știe să se folosească independent de o serie de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
care ilustrează astfel, drept exemplu, lucrurile văzute. 5) Cititorul poate urmări cu ușurință ordinea temporală a evenimentelor pe care eu le transmit. 2. Exerciții de repetiție Principiu: scrierea unui text plecînd de la un model organizator explicit care trebuie inserat prin imitare. EXERCIȚIUL B.6. Producția unei descrieri a cărei temă-titlu este implicită. Textul imitat este Broasca de Francis Ponge. Atunci cînd ploaia în rafale inundă cîmpurile deja băltind de apă, o amfibie pitică, o stîngace Ofelie, mică cît un pumn, se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ortoepice a) Exerciții pentru educarea auzului și pronunției, utilizate în învățământul preșcolar și primar, în scopul prevenirii pronunției greșite; tehnica acestor exerciții este simplă, dar necesită perseverență și implică pronunțarea lentă și repetată , cu revenire la ritmul normal și, respectiv, imitarea pronunției de către elevi, în aceleași ritmuri; se poate aplica și analiza fonetică a unității sintagmatice, conform metodei foneticoanalitico-sintactice prin: repetarea cuvântului individual sau în cor (vorbit), prin citirea cu voce tare etc. b) Exerciții pentru dezvoltarea organelor articulatorii concretizate în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Muzicalitatea este descrisă de Al Roșca prin diferențiere față de aptitudinile speciale, ca o atitudine față de muzică, de profesia de muzician, față de receptorii creației muzicale. Produsele artei au fost considerate produse creatoare în epoca romantismului, până în acea perioadă fiind considerată o imitare ce poate fi perfecționată și o reflectare a frumuseților din mediul înconjurător. În cadrul artei pot fi diferențiate 4 forme ale creativității, pe care le vom prezenta în continuare, împreună cu principalele caracteristici ale fiecăreia: 1. Creativitatea literară presupune reflectarea unui fragment
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
au o succesiune identică în decursul evoluției intelectuale a copilului, deși durata lor poate diferi de la un individ la altul. Aceste stadii sunt : 1) Stadiul inteligenței senzorio - motorii (0 - 1 an) - caracterizat de învățarea de mișcări, formarea de deprinderi motorii, imitare. 2) Stadiul gândirii preoperatorii • Stadiul simbolic (1-4 ani) în care copilul poate învăța simboluri verbale, grafice, gestuale, își reprezintă succesiuni de evenimente, imagini, obiecte, fenomene, poate face raționamente simple de la particular la particular. • Stadiul intuitiv (4-7 ani) în care capacitățile
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ajunge la adevăruri noi). O ierarhie mai complexă a învățării, formulată de S. Ball, conține șase nivele de învățare: 1. a. - condiționare clasică (reflexe condiționate) b. - învățare prin asociații (prin contiguitate) c. - învățare prin întărire (condiționare instrumentală) d. - învățare prin imitare de modele 2. a. - generalizarea (același răspuns la stimuli diferiți) b. - discriminarea (răspunsuri diferite la stimuli asemănători) 3. Învățarea conceptelor (înțelegerea trăsăturilor unei clase). 4. Învățarea principiilor sau regulilor (relații între concepte). 5. Rezolvarea de probleme (combinarea regulilor cu un
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
admire cu ochii lor, nu cu mai mult de cinci ani în urmă, în mâinile și picioarele fericitului Francisc, soldatul lui Cristos, au apărut patru semne ale cuielor drept mărturie a victoriei perfecte în lupta împotriva lumii, a victoriei în imitarea regelui său Isus Cristos. Într-adevăr, este scris în Legenda sa că, după vederea în extaz a Serafimului răstignit, «au început să-i apară în mâinile și în picioarele sale semnele cuielor». B) Patima Sfântului Verecundo Această «patimă», scrisă de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv - educativ al elevilor cu pierderi de auz. Metoda demonstrației își atinge la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic-auditiv, labiovizual, vibrotactil, material și figurativ. Exercițiul este, deasemenea, o metodă frecvent utilizată în procesul de
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
desfășurare: la început, copilul "își" șoptește gândurile, în loc de a vorbi cu glas tare (auzit), pentru că apoi, în mod treptat, meditarea orală să evolueze spre cea interioară. Autorii sunt de părere că vorbirea individuală se dezvoltă la copii, ca urmare a imitării vocilor adulților, pentru ca, progresiv, copiii să devină capabili a înlocui această vorbire cu propriile lor gânduri interioare. Se știe că majoritatea adulților se simt stânjeniți atunci când sunt surprinși vorbind cu propria persoană. Această jenă pornește din faptul că, nefiind acceptată
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
factor catalizator, de emulație creatoare, și nu ca model absolut, determinant în construcția propriei drame. Iată cum înțelege să răspundă tânărul aspirant la gloria literară obiecțiilor formulate de mai vârstnicul său coleg de breaslă: "Piesa mea nu e însă o imitare a unei piese a lui Ibsen, ci se resimte de o influență generală, care nu poate să fie decât salutară, și care e permisă în literatură. În aceeași chestie confruntă cazul Maeterlinck. Decât genul Feydeau, mai bine genul Ibsen. Așa
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și cuvîntul. Și el își reface puterile ziditoare, dacă rostirea are loc în spațiul ritualului și în secvența adecvată de timp. Eliade relevă posibila resemantizare a mitului cosmogonic, în măsura în care lectura lui ar marca începutul unei lucrări de interes general: însemna imitarea prin repunerea în scenă a unui act primordial și prestigios, ca o cale mistică de acces spre illo tempore, cînd însuși zeul s-a manifestat prima dată, deci „cu adevărat” și cu toată puterea lui creatoare. Aceeași iluzie a întoarcerii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
evidentă transgresarea comunicării asertive. * De asemenea, să remarcăm pătrunderea în vocabularul scris al limbii române (dacă mai putem vorbi de limba română obișnuită) a unor noi prescurtări ("bn" = "bine"), dar și a unor cuvinte, provenite în special prin următoarele mijloace: * imitarea modei anglo-saxone de exprimare, prin aplatizare semiotică, a unor conținuturi semantice ("u?" = "you?"); * transliterare a pronunției limbii engleze cu mijloacele limbii române ("cuul" = "cool"); * transliterare a limbii române după modelul limbii engleze ("kef" = "chef"; "viatza" = "viață"), cu precizarea că uneori
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fonetik permit (d in loc d de, c in loc d ce etc) implicit e evid transgresarea comunic asertive tb obs shi patrunderea in vocab lb rom scrise a unor noi presc.: bn=bine sau cuv prov mai ales prin imitarea modei anglosaxone de exprim> aplatizarea semantica a unor continuturi:eg u<you transliterarea pronunutiilor lb engl cu mijl lb rom: cuul<cool transliter. lb rom dupa model lb engl: kef < chef, viatza < viață cu preciz ca imposib folos diakrit in
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
69 De doi ani, criza politică le-a dat o lovitură fatală acestor vesele întâlniri. stil prezent în arhitecura de interior și în artele decorative franceze în perioada de înflorire a stilului rococo, caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale (grote, stânci, roci) cf. DGLR (n. tr.). drowski, în original (n. tr.). à giorno în original (n. tr.). "Philippe Musard se instalează pe Champs-Elysées și creează în 1833 les Concerts des Champs-Elysées, apoi les Concerts-Musard", cf. HDP
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prin asemănarea cu Creatorul său, sensul acestei analogii fiind atât unul fizic, cât și unul moral sau spiritual. În aceste condiții, creația omului poate fi înțeleasă ca o reproducere la un alt nivel a actului creator divin, o formă de imitare, prelungire și manifestare a acestuia în limita posibilităților de manifestare ale umanului. Acest paralelism își găsește relevanța în faptul că, în sens spiritual, actul creației se manifestă asemenea unui mister inexplicabil, intraductibil și regăsit în însăși constituția dihotomică a omului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sacrului. Treptat, practica artistică a determinat însă o anumită îndepărtare de nivelul de interpretare strict simbolic cunoscut anterior, perioada marcată de secolele V-IV î.Hr. punctând momentul din care cultura antică a Greciei avea să aplice concepția reprezentării invizibilului prin imitarea naturii, situație realizabilă prin intermediul conceptului de mimesis. În planul exprimării artistice, această schimbare de concepție a constat însă într-o trecere subtilă de la un nivel al prezentării sacrului (unde colossos-ul a fost înțeles ca dublu sau ca prezență și absență
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]