1,880 matches
-
spre un cogito plasat de la bun început sub semnul unei meditații de un lirism fără echivoc, un cogito care trimite la starea neliniștita mereu ce caracterizează sufletele cu adevarat gânditoare, suflete care percep esență trecerii prin lume. E o trecere implacabila, ce mai este dincolo nu este explicitat. Rămân icoane ale unor secvențe, ale unor clipe, ale unor ani, ale unor lumi. Iar ele se echivalează în poeme: melancolice mai mult sau mai putin, cu o încărcătură afectiva de netăgăduit, cu
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
în lumea Zeului nocturn Ene. Suman s-a trezit spre dimineață undeva prin stația Boboc, care nu-i spunea nimic nevinovatului călător improvizat. Nu a îndrăznit sa coboare lăsând ca lucrurile să meargă mai departe. Trenul avea să se îndrepte implacabil spre sud, adică spre Ploiești. Suman avea să ajungă în gara Teleajen care prelua garniturile provenite din nordul țării goale sau pline! Ceferiștii verificau vagon și cabină, astfel că nu putea scăpa și locul unde era Suman. Auzind zgomotul ciocanelor
CICLUL TUNICA SI SUMAN; BIOGRAFII PARALELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351551_a_352880]
-
paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasă a rațiunii. Dialectica optimistă„ a lui Socrate distruge muzica tragediei. Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorință de ameliorare
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
cu o sălbatică pasiune, omul politic ? Dacă ar fi corect și cu oarecare stare, omul politic, după un singur an de practică s-ar ruina. Observatorul imparțial distinge însă o minune în viața politică: în loc să se ruineze, cum ar pretinde implacabil practica cinstită a democrației, tribunii poporului sunt astăzi simpli golani, iar mâine se trezesc milionari. Iată adevăratul și misteriosul și paradoxul succes al omului cu masca necesară! Democrația este în funcție de bani. Ea se face numai în vederea banului. Astfel, în realitate
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
aceia dintre noi care vor reuși. Eu, omul comun, vreau să evoluez! Și dacă altfel nu mă lăsați, atunci schimb întregul sistem de raporturi al cărui centru sunt. Pentru că ... Pentru că viețuirea într-un sistem social care funcționează ca un dat implacabil și are tendințe hegemonice, mă umilește ca ființă rațională și-mi neagă puterea creatoare. „Cea mai bună dintre lumile posibile” nu e o lume bună. Eu pot să construiesc o alta! Sunt liber numai dacă îmi păstrez dreptul de a
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
dumneavoastră din 10 mai 1951 raportăm următoarele: întrucît din fișa personală a susnumitului ce o posedă la Direcțiunea Generală a Securității Statului, fără a se cunoaște motivul reținerii, nu putem aviza transferarea sa de la Penitenciarul Jilava la Spitalul Penitenciarului Văcărești". Implacabilă, hotărârea Direcțiunii Generale a Securității Statului, își pune pecetea pe soarta filozofului. La fila 6 a dosarului prin adresa din 15 iunie 1951 citim: ,La adresa din 25 aprilie 1951 cu onoare vă aducem la cunoștință că avizăm nefavorabil asupra transferului
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
unic Albă Împărăție Aici e glorificată Legea pământului alb castele albe, grădini albe Curți albe, împărătești Porți de diamant singure se deschid spre cerul alb înfloririle nebănuite splendori devastează plecările, sosirile. Copaci argintați adăpostesc Înlănțuiți în triluri, canarii. Cutreierată de implacabil Stârnit de suflul nemuririi Mă înfioram. Pe cărarea regăsirii A lergam. Ninsori îmi cad pe cuget și pe trup Când Fostu-mi-a dat să aud în graiul gângurit demult cântări. Sub puterea cântului mergeam Prin albul ținut Dar nu
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346638_a_347967]
-
cristalizării, prin trecerea psihologiei de grup care trăiește aventura, pe timp de furtună, pe un râu cu podul plutitor, amintind de trecerea Styx-ului, dar și de Caron, la acela de individ, prin coagularea „sacral-filosofică” a sfâroitului când „destinul este implacabil”. Toate aceste elemente stau sub forma neoplatonismului, al triumfului retoricii, prin consolidarea eclesiocratică, formă de exploatare a dramatismului social prin textul ce reînvie „scene de încleștare, de mare dramatism, încât Eschil și Shakespeare sunt pe aproape, ca și Marin Sorescu
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
mascat la bellagune brațe de constelații tremură-n unde spânzurate de dom numai sufletul meu e un fel de sahară bătută de vânt care se învârtește printre aceste obiecte fugind de stihia timpului care m-a cuprins cu aripa lui implacabilă. sâmbătă, 2 martie 2013 Referință Bibliografică: e bal mascat la bellagune / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 792, Anul III, 02 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
E BAL MASCAT LA BELLAGUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345565_a_346894]
-
și personal”. „Ce, cărțile sunt flori?” - mă întreba cu ochi mijiți în efortul suprem al înțelegerii textului. Da, stimată tovarășă, cărțile pot fi și flori înmiresmate care-ți bucură ochiul, nările, mintea, sufletul, inima. „Taie florile, taie sufletul!” a venit implacabil verdictul. „Mai sobru, tovarășa, mai sobru!” Am mutilat. Am tăiat sufletul după comandă, în mii de bucăți, l-am fărâmițat azvârlindu-l în pustiile vânturi. Am tăiat focul cel sacru, o dată cu florile, o dată cu inima. Și ce-a rămas din prețiosul
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
n-ar fi devenit muritor”[11]. Învierea lui Iisus Hristos și transformarea morții în trecere spre viața veșnică. Dintre Părinții Apostolici cel care amintește despre această consecință fundamentală a Învierii lui Hristos, adică schimbarea sensului morții, din sfârșit înfiorător și implacabil al omului, în „trecere de la viața temporală la viața eternă”[12], este Barnaba: „Profeții având de la El harul, au profețit despre El; iar El pentru că trebuia să se arate în trup, a îndurat spre a nimici moartea și a arăta
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
în fața morții. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, prin faptul că transformă moartea în punte de trecere spre Împărăția lui Dumnezeu, schimbă radical atitudinea creștinilor, conștienți de această realitate, în fața acesteia. Astfel, ei nu mai sunt persoane timorate și stăpânite de frica implacabilei morți, ci devin purtători ai bucuriei ce le iradiază din suflete la gândul apropiatei întâlniri cu biruitorul morții. Această atitudine o descoperim în chip deosebit la mulțimea martirilor creștini din primele secole prezentată în special în lucrările apologetice din această
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Spiritul lui tânjește după altfel de hrană. Revine la uneltele de scris, pe care le abandonase. Scrie pentru sine, dar și publică în mai multe ziare și reviste de prestigiu ale diasporei românești. Viața i se arătă în întregul ei implacabil. Nici o bucurie, dar nici durerea nu îl ocolește. Îi moare tatăl. Mama, rămasă singură în România, este convinsă să-și părăsească locul natal pentru a se alătura tinerei familii, pe care Octavian și-o formase înnoua să patrie. Roxana. Frumos
CÂND IUBIREA NU ESTE DOAR UN CUVÂNT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355905_a_357234]
-
adaptare liberă la exigențele universalului“: „Omul individual este sarea absolutului. Și atunci, împlinirea legii morale echivalează cu a da gust rețetei cosmice, eliberând-o de entropia unui legalism dietetic“ (p. 29). Printr-o intuiție extraordinară, creștinismul anulează porunca, simbol al implacabilului veterotestamentar ce suprimă individualitatea, înlocuind-o cu pilda, cu modelul personal, iar discursul etic devine un discurs articulat și motivat prin trei teme ce țin de ontologia fundamentală: tema ordinii, cea a timpului și aceea a libertății. Un postulat al
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
care ore-n șir scapă din gâtlejul maltratat al acelui nefericit? Și ce urechi trebuie să ai pentru a suporta neîncetata vibrație a unei chitări ieftine și felul neglijent în care mâna dreaptă lovește corzile ei mizerabile, ca o secure implacabilă?”, scria, disperat „Don Preciso”. De parcă ar fi vrut să le facă în ciudă adversarilor, muzica și dansurile de proveniență andaluză se răspândesc peste tot în lume. Patima cuprinde Africa și coloniile de peste Ocean. În tact de trei sferturi sau de
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
majore noi le încredințăm, auzi, Curții Constituționale! Am ajuns, când se moare masiv de criză, să nu se dezbată programe de redresare, ci doar anecdotica reîmpărțirii politic mafiote a puterii de stat jefuitoare! Cum să nu vină atunci peste noi implacabil Explozia Socială ca la 1907 sau, mâniindu-se Atotputernicul, Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic, ca în anul de necotitură 1977, când extrem de puțini intelectuali au aderat la Mișcarea basarabeanului Paul Goma pentru drepturile omului în RSR și în Est! Dacă
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Rondelul amintirii E mult de când solfegiam Cu intonație bizară. Intrau tăcerile de-afară Prin geam deschis, dar nu știam. Eram prea mici, nu intuiam Că timpul implacabil zboară. E mult de când solfegiam Cu intonație bizară. Stau singur și privesc spre geam Și-mi pare că întâia oară Sclipiri de clipe vechi coboară Ca legănarea unui ram. E mult de când solfegiam. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Rondelul amintirii / George
RONDELUL AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356920_a_358249]
-
Ministerului Sănătății: 1. Modificarea Ordinului 50/2004 în sprijinul bolnavilor pentru care timpul de așteptare este vital; vrem un pachet legislativ care să conțină termene precise pentru rezolvarea prioritară a dosarelor și sancțiuni severe pentru nerespectarea lor. Pentru că Moartea este implacabila și are termene precise! 2. Transparentizarea acestei proceduri și a banilor alocați și cheltuiți de Ministerul Sănătății, pe site-ul acestuia. Fiecare om ce suferă de o boală grea merită o șansă la viață, merita speranța unei zile în care
SALVEAZA VIETI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356927_a_358256]
-
studiile eseistice din acest volum surprinde prin franchețea cu care autorul amendează o eroare morală și estetică aflată în creațiile folclorice ale literaturii noastre: „Miorița”și „Meșterul Manole”, creații în care se acceptă crima ca răzbunare și resemnarea în fața destinului implacabil. Printre argumentele cu care se combate o atare eroare, se amintește una din cele zece porunci creștine: „să nu ucizi”, sau după cum se prevede în cunoscuta rugăciune Tatăl nostru „și ne iartă greșalele noastre precum și noi iertăm greșiților noștri” * Cartea de
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
la un loc, pentru că, povestea fiecăria dintre ei, are un traseu ce ar putea constitui pilonii de susținere ai unui roman de succes. Parcurgând paginile, cititorului nu îi mai rămâne decât să descopere firul ficțiunii din țesătura evidentă a realității implacabile. Este aici o lectură agreabilă, un dar pe care autorul ni-l face într-un moment în care, tot mai mulți dintre compatrioții noștri se întreabă: Încotro mergem, fraților? Referință Bibliografică: FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
în românele sale. Fantasticul real ar fi termenul în care se îmbină în chip armonios povestea autoarei. O fascinantă poveste în care filozofia de viață, îmbinata cu un anume tragism specific firilor creatoare, sensibile, înclinate spre esoterism, devin lesne destin implacabil. Eroina, “este proprietara de drept a unei arhive de codecsuri pentru care ar putea fi invidiata”. Sufletul locului își cheamă strămoșii. “Dacă zidurile acelea ar avea gură, ar spune desigur și povești cu domnite ce au împletit cosita albă tot
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Boieroaica, amantă tatălui său, din pricina căreia mama lui a suferit cumplit, este acum la mâna lui și el ajunge s-o îngrijească și să-i dea ultimul ajutor. E o situație destul de stranie, tragic-comică, dar ei se supun parcă destinului implacabil, după un ritual neștiut încă, în virtutea evoluării lucrurilor: „Situația nu este comică. Este tristă și perfect posibilă pentru o poveste cu familii de boieri care nu au mai fost recuperate din filele unei istorii că și fără de memorie” - spune autoarea
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
îi pregătește pe tineri mai curând pentru ideea de cuplu, decât pentru cea de familie. Este aici una din consecințele generalizării, grație romantismului, a concepției medievale de fin amors, a dragostei cavalerești, caracterizată în sinteză de un soi de pasionalitate implacabilă. Surprinși de acest "blestem"amoros, tânărul și tânăra nu au în fond decât opțiunea de a se supune și de a forma un cuplu, întemeiat pe un fel de hipnoză reciprocă și destinat în cele mai multe cazuri unui final tragic. Acest
INTERVIU CU AMBASADORUL MARIUS LAZURCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356498_a_357827]
-
cristalizării, prin trecerea psihologiei de grup care trăiește aventura, pe timp de furtună, pe un râu cu podul plutitor, amintind de trecerea Styx-ului, dar și de Caron, la acela de individ, prin coagularea „sacral-filosofică” a sfâroitului când „destinul este implacabil”. Toate aceste elemente stau sub forma neoplatonismului, al triumfului retoricii, prin consolidarea eclesiocratică, formă de exploatare a dramatismului social prin textul ce reînvie „scene de încleștare, de mare dramatism, încât Eschil și Shakespeare sunt pe aproape, ca și Marin Sorescu
PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356689_a_358018]
-
în apa de izvor / mi-ai oglindit dorința / de-a locui cândva-ntr-o lacrimă / de stea.” ( Lacrima primăverii) Armonia gândului este tulburată (uneori) de bătăile ceasornicului ”în mine se zbat întrebări ancestrale, / flămânde, haine, toride abisuri”... care-și anunță “implacabila” trecere. Firesc, sufletul tresare... și-n ochii de peruzea ai poetei apar lacrimile neputinței - zadarnic “cătând un răspuns în mătănii și rugă”... De ce apusurile trebuie să fie atât de frumoase, de mistuitoare? Sunt întrebări ce-și caută “rezolvare” în confruntarea
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]