719 matches
-
Țuculescu frapează prin excepționala ei forță cromatică, culorile sale obligă însă să se vorbească mai curând despre magia decât despre violența lor. Astfel încât nu este hazardat să se spună că avem de a face cu un "expresionist întârziat de extracție impresionistă", oricât de paradoxal ar părea această afirmație. În realitate opera lui Țuculescu este produsul unic al unui artist original de geniu, care tocmai prin aceasta se refuză oricărei încadrări artificiale. Creația lui Ion Țuculescu se grupează în cicluri de lucrări
Ion Țuculescu () [Corola-website/Science/297659_a_298988]
-
pictură, primele încercări le face pe cutii de carton pentru pălării, primite de la mătușa sa, croitoreasă de lux. Familia locuiește la Figueras, într-o vară, părinții îl trimit la Moula de la Torre, la unul dintre prietenii lor, Ramon Pichot, pictor impresionist. Convins de talentul lui Salvador, Pichot îi sugerează să-și continue studiile în Madrid. În 1918, va avea prima expoziție a operelor sale în teatrul local din Figueras. În 1921 intră la Academia de Arte Frumoase San-Fernando din Madrid, unde
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
cumpără, încântat, tablouri realizate în acest stil. În 1875, expune primul său tablou, ""Peisaj la Viroflay"", în care se simte influența lui Camille Pissarro, al cărui elev va deveni mai târziu. Câțiva ani în șir se întâlnește regulat cu artiștii impresioniști în cafeneaua "Nouvelle-Athénée" din "Place Pigalle" și participă cu lucrările sale la expozițiile acestora. În 1879 își petrece pentru prima oară vara în Pontoise, la Pissarro, care îl îndeamnă să se apropie mai mult de natură. Aici îl cunoaște, în
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
Fundației Culturale Române. Aproape toate operele lui Corneliu Baba au rămas în România, abia dacă există vreun muzeu mai important din țară care să nu aibă măcar o operă de-a sa. Una dintre puținele opere din afara României este tabloul impresionist numit Spaima, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii să-l compare cu Francisco Goya. Printre acestea sunt portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
fi considerat relativ demodat pentru un pictor care picta în secolul XX, Baba lucra în tradiția Marilor Maeștri, nefiind nici în legătură cu realismul socialist din blocul comunist, nici cu modernismul popular în vest. Chiar dacă anumite opere ale sale arată o influență impresionistă puternică, cele mai bune opere amintesc de Marii Maeștri Spanioli, printre care Francisco Goya. A fost de asemenea fascinat de peisajele venețiene și spaniole. A expus la principalele manifestări din țară și la expoziții internationale, printre care Bienala de la Veneția
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
Ei se pronunță în mod deschis în favoarea "revoluției proletare". Magritte, de altfel, va adera la partidul comunist belgian în anul 1945, dar se va retrage câteva luni mai târziu. Sub influența atrocităților războiului, Magritte își schimbă stilul, pictând în manieră impresionistă sau expresionistă, fără a se bucura de prea mult succes, revine însă la suprarealism și, în 1948, organizează prima lui expoziție individuală la Paris, la "Galerie du Faubourg". La începutul anilor cincizeci, mai multe instituții și-l dispută pe Magritte
René Magritte () [Corola-website/Science/298187_a_299516]
-
istorice în imagini se numără: Juan Lovera, Arturo Michelena, Martin y Tovar Tovar, Tito Salas, etc. Pictura romantică a atins apogeul datorită operelor de artă a lui Cristobal Rojas, picturile căruia au cu efect dramatic și sunt realizate în stil impresionist, care au dau un impuls picturii răspândind-o pe o scară mai largă. Printre cei care au contribuit în mare măsură la arta cinetică au fost Carlos Cruz-Díez, Jesús Soto și Juvenal Ravelo. Această tendință în special a devenit foarte
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
țări. În Germania, reprezentanți ai impresionismului au fost Lovis Corinth și Max Liebermann, în Italia - Giorgio Boldini, Simone Lega și alții, grupați sub denumirea "Macchiaioli" ("Măzgălitorii" !), în Danemarca - Peter Krojer, în Suedia - Anders Zorn. Începând cu anul 1870, operele pictorilor impresioniști au contribuit la formarea unei concepții noi privind creația artistică, un prim pas în direcția artei moderne. Postimpresioniștii au mers în continuare pe acest drum, dezvoltând, însă, mai departe spontaneitatea și virtuozitatea predecesorilor lor. Tendința predominantă este realizarea unui tablou
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
care studia poezia slavică de sud. Conform lor, poezia epică clasică a fost creată printr-un proces oral conform unei formule, unde scalzii creau direct, fără vre-un text prestabilit. Fiecare recitare recrea poezia, cam ca un concert de jazz impresionist în zilele noastre, dar această recreere era bazată pe o gamă largă de formule. În contradicție cu această teorie este mărturia lui Bede, cum că Cædmon și-ar fi creat versurile singur, și că el însuși (Beda) punea accent pe
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
care se încadrau în geometria regulată (trapez, piramidă) au fost abandonate, îl locul lor fiind prezente asimetriile, unghiuri de vedere insolite și fragmentarismul, totul fiind centrat ca țintă spre decorativism. Dacă în pictura de gen, Baltazar a folosit o manieră impresionistă prin care s-a preocupat de observarea detaliilor oferite de natură și, dacă în pictura istorică artistul s-a dovedit a fi un savant determinat să reconstituie amănuntul trecutului, în lucrările de inspirație mitologică pictorul a fugit de banal și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
românească. Se poate observa că în timp ce a pictat "" (expus în 1903 la "Tinerimea artistică" și în prezent la Muzeul de Artă din Cluj) în maniera realismului existent la sfârșitul secolului al XIX-lea, pictorul a sărit simultan la lucrări tipic impresioniste de origine "plein air"-istă, cum sunt "" și "". În același timp a pictat lucrări opuse impresionismului cu sorginte mitologică, așa cum este cea intitulată "". Întreaga creație în domeniul picturii poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
calea depășirii principiilor estetice caracteristice impresionismului, în timp de Baltazar înfățișa cu voluptate primele impresii, creând astfel cu spontaneitate și sinceritate o imagine plastică deosebită. Peisajul "Colț de grădină" este considerat de specialiștii în critică de artă drept cel mai impresionist tablou pictat de către Apcar Baltazar. Dacă se poate admite că ar exista un impresionism de sorginte românească, eliminând pe de o parte unele elemente constitutive obligatorii ale acestui curent, Apcar Baltazar poate fi considerat unul dintre protagoniștii acestuia, în România
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
În toată cariera sa artistică pictorul a realizat o mulțime de peisaje, pornind de la cele de început de carieră cum au fost cele intitulate "" și "Mănăstirea Căldărușani". Cele mai reușite au fost cele din ultimii săi ani de viață. Maniera impresionistă în abordarea peisajelor a fost folosită de către Apcar Baltazar și în lucrările în care a zugrăvit personajele sale din mahalalele bucureștene, cu atât mai mult cu cât a folosit peisajul drept cadru în care libertatea tușei și atmosfera luminoasă au
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
tulpanele negre, vișinii sau portocalii. Totul pare un cântec în veselia verii și a naturii. Prin faptul că figurile femeilor nu sunt concret construite, această pictură pare să aibă un caracter de schiță spontană, aerată și plină de grație. Maniera impresionistă se face prezentă în opera lui Apcar Baltzar și la renumitele sale personaje din mahalaua bucureșteană. Pictorul a executat aceste compoziții cu aceeași libertate a penelului și cu aceeași atmosferă plină de lumină specifică esteticii impresionismului. Ca și la Ștefan
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și de un umor discret. Lucrările lui Baltazar în această tematică nu au niciun pericol de a cădea în caricatură, deoarece preocuparea artistului a rămas în aceea de a face pictură și nu altceva. Această afirmație este susținută de tehnica impresionistă aleasă, în tușele scurte și nervoase sau în trăsăturile lungi ale penelului care definesc lapidar formele. Este de menționat în analiza kitsch-ului, tabloul "Pân' la madam Popescu", unde apar distonanțe și stridențe. Acest fapt este ușor de observat prin
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cu însușirile sale de colorist și de sintetizator, el singur poate ar fi fost capabil să ne creeze un stil și o artă proprie, caracteristică acestei țări". Ca și concluzie, dacă în pictura de gen Baltazar a folosit o manieră impresionistă unde s-a preocupat de observarea detaliilor oferite de natură și dacă în pictura istorică artistul s-a dovedit a fi un savant determinat să reconstituie amănuntul trecutului, în lucrările de inspirație mitologică pictorul a fugit de banal și de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
prima vedere neglijent elaborate, dar compoziția, de multe ori sugerând mișcarea prin asimetrie, este opera unui studiu profund. Degas se mai remarcă și prin modul de utilizare a pastelurilor, acea suprapunere de culori intense care conferă puternice efecte vizuale. Stilul impresionist a fost dezvoltat de și alți pictori, care au studiat efectele luminii asupra obiectelor, modul cum lumina coloreaza umbrele și dizolvă obiectele. Aparenta neglijare a formelor și utilizarea de tușeuri separate de culori pure - ce venea în contradicție cu stilul
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
utilizarea de tușeuri separate de culori pure - ce venea în contradicție cu stilul academic predominant în acea perioadă - toate acestea au contrariat atât publicul, cât și criticii de artă. Abia peste două decenii, Claude Monet (1840-1926), devenit lider al mișcării impresioniste, dobândește justa recunoaștere a valorii sale. Tema sa predilectă este peisajul, pe care îl redă în diferite anotimpuri și stări ale vremii. Surprinde efectele sclipitoare ale luminii asupra copacilor, dar și strălucirea monotonă a urmelor de pași în zăpadă. Ultimii
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
pe care o aplică în multe lucrări ale sale, dintre care cea mai celebră este "Duminica dupa-amiaza pe insula "Grande Jatte"" (1884 - 1886, Institutul de Artă din Chicago.) La sfârșitul secolului al XIX-lea, trei mari artiști au manifestat influențe impresioniste: olandezul Vincent van Gogh (1853-1890) și francezii Paul Gauguin (1848-1903) și Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901). Ca și Pissaro, van Gogh experimenteză divizarea culorilor. Aplica stropi strălucitori de culoare pură, conferind picturii sale o puternică expresie emoțională. Pictura sa avea să
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
au fost: Max Ernst (1891-1976), Salvador Dalí (1904-1989), Joan Miró (1893-1983), René Magritte (1898-1967), Jean Arp (Hans Arp) (1887-1966) și André Masson. În jurul lui 1900, artiștii americani, ca Maurice Brazil Prendergast (1858-1924) și Childe Hassam (1859-1935), erau grupați în cadrul mișcării impresioniste și aveau ca subiect de studiu reprezentanții claselor de sus ale societății. Un alt grup de artiști, printre care Robert Henri (1865-1929), John Sloan (1871-1951) și George Bellows (1882-1925), resping acest tip de artă și portretizează, cu un realism viguros
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
Acest fapt se reflectă, printre altele, în compoziția de mari dimensiuni intitulată "Îmbrățișare" (1917) sau în "Pereche de femei îmbrățișate" (1914). Peisaje Încă de la începuturile carierei sale, Schiele este interesat de natură. Pictând peisaje în aer liber cu influențe cert impresioniste, începe să zărească în natură ilustrarea procesului de trecere de la viață la moarte și-și transformă peisajele într-o "oglindă a sufletului". În tabloul "Patru copaci" (1917), unul din castani și-a pierdut deja ornamentul efemer, iar frunzele celorlalți copaci
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
Bazele ascund arme supreme exagerate, precum tunuri cu laser, focoase nucleare și facilități pentru lansarea de rachete, care preiau rolul de obiective. Între baze se află un spațiu neutru. Hărțile au relativ puține elemente vizuale, modele stilizate aproape în stil impresionist, pentru a permite o zărire ușoară a inamicului. Designul impresionist afectează și texturile, bazate pe poze filtrate și îmbunătățite manual, oferind calitatea și aspectul distinctiv al jocului "Team Fortress 2". Bazele echipelor sunt realizate în așa fel, încât jucătorii să
Team Fortress 2 () [Corola-website/Science/316213_a_317542]
-
nucleare și facilități pentru lansarea de rachete, care preiau rolul de obiective. Între baze se află un spațiu neutru. Hărțile au relativ puține elemente vizuale, modele stilizate aproape în stil impresionist, pentru a permite o zărire ușoară a inamicului. Designul impresionist afectează și texturile, bazate pe poze filtrate și îmbunătățite manual, oferind calitatea și aspectul distinctiv al jocului "Team Fortress 2". Bazele echipelor sunt realizate în așa fel, încât jucătorii să știe imediat unde se află. Bazele RED folosesc culori calde
Team Fortress 2 () [Corola-website/Science/316213_a_317542]
-
să-i satisfacă setea de frumos, implicându-se total în actul artistic.Peisajul bucovinean devine o sursă inepuizabila de inspirație.Iau naștere tablouri (în ulei, guașe, tempera, dar mai ales in acuarela), pline de lirism, lucrate într-o manieră post impresionista : ""Iarnă în Suceava", "Peisaj de toamnă", "Livadă în amurg"" s.a.Legat prin toate fibrele ființei sale de orașul în care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții, a înregistrat pe pânză o adevarată istorie a acestuia, fiind considerat
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
Colompar - pian și Alexandru Brașoveanu - ghitara baș, ca demonstrează o înaltă clasa, deplină maturitate, mult lirism și vorbește de atmosfera care se creează ascultându-i: "o aură de serenitate plutind deasupra unor personaje sonore creionate cu mâna sigură, în chieie impresionista". În ziarul "Monitorul" de Sibiu, jurnalista Margareta Lupu îl consideră un mare muzician, un artist desăvârșit.. Florian Lungu, la Festivalul de Jazz de la Sibiu '78, după ce a ascultat compoziția "Nuntă" scrie: : "reușită creație vădește maturitatea gândirii muzicale și aplomb în
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]