1,432 matches
-
tendință este apetența pentru mass-media a vârfurilor generației). Mai degrabă ar trebui să deturnăm discuția spre generația care a urmat, și dacă acești „urmași” - aceste generații de șoimi, pionieri și uteciști - au sau nu memoria proprie În raport cu trecutul reprobabil (sau improbabil?!). Mi se pare extraordinar când stau de vorbă cu tinerii mei colegi, studenți de optsprezece-nouăsprezece ani, care se uită la mine ca la un extraterestru când vorbesc despre Ceaușescu, despre Securitate sau despre tarele comunismului. Am vizionat Împreună filmul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apelul la atașamentul față de pământ, la imanență deci, ca și numeroase alte poziționări filosofice, pot proveni din Spiritul Liber. Nu că autorul lucrării Știința voioasă ar fi avut acces direct la autori și la tezele lor, lucru care pare foarte improbabil, dar el a putut să ia cunoștință de aceste doctrine prin ceea ce spune Luther despre ele, combătându-le în texte dispersate dar numeroase în operele sale complete. O pistă...) 2. Imperativul categoric hedonist. într-un mod aproape ironic, Eloi formulează
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Diogene Laerțiu. Ediția princeps stabilită de Frobenius la Basel datează din 1533. Lucrețiu supraviețuiește datorită unor manuscrise copiate în Galia sau în Irlanda, apoi în Italia, unde Poggio Bracciolini le descoperă în 1417. în mod evident, raritatea surselor face foarte improbabilă difuzarea gândirii epicuriene. De altfel, dacă, prin minune, aceste opere ar fi scăpat de distrugere, conținutul lor ar fi fost prea periculos pentru o transmitere, la vedere. 2. Epitetul infamant. Termenul „epicurian” este întrebuințat de regulă pentru a înfiera, a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosofică originală a lui Lorenzo Valla este epicuriană prin aceea că apără plăcerea ca mijloc de a-l conduce pe individ la binele suveran; în schimb, ea este creștină prin localizarea summumului plăcerii nu pe pământ ci într-o foarte improbabilă lume din spatele celei reale... Este creștină și epicuriană prin afirmația că religia se poate combina cu plăcerea, că cele două instanțe nu sunt contradictorii ba, mai mult, ele se presupun și se completează una pe cealaltă. Că Lorenzo Valla credea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
niciuna utilă. Ea este tot ce i se poate întâmpla omului mai rău, spune el. Să vrei durerea, ca și cum cea pe care o suportă deja, n-ar fi de-ajuns! Să plătești aici pe pământ cu atâta suferință o plăcere improbabilă în paradis e o eroare funestă. Cum să nu înțelegem că se referă la creștinism? 33. Jubilare la canibali. Ura față de durere merge mână în mână cu aspirația către plăcere cu îndemnul de a face tot ce trebuie pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
empêche nullement qu’elles aient été utilisées toutes deux comme Ecriture Sainte à Qumran”3. Problemele ridicate de această teorie sunt: 1. Presupusul prototext. În lumina cercetării istorico-critice privind dezvoltarea scripturilor ebraice, în special în ultimii 10-15 ani, este foarte improbabil ca Biblia ebraică să se fi „încheiat” atât de repede, în secolele VI-V î.Hr. Pe lângă faptul că texte precum Cronicile și ultima parte a cărții Daniel nici nu existau la acea dată, este foarte greu de crezut că Pentateuhul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de receptorii de estrogen, probabil că va trebui să echilibrăm această invazie de estrogen, fie stimulînd producția naturală de estrogen, fie adăugîndu-l În corp ca supliment prin intermediul gelurilor sau cremelor. În același timp, estrogenul absorbit din surse dintre cele mai improbabile, cum ar fi gazele de eșapament, nu este tipul de estrogen care ne protejează de osteoporoză. Este posibil să fie nevoie să produceți sau să induceți și estrogen natural. Menținerea unui echilibru Între estrogen și progesteron este o provocare În
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
primar. Dar asta nu se poate decât dacă oamenii vor alege ei unde să locuiască și împreună cu cine (congregarea) și dacă în fiecare dintre acele blocuri vor exista persoane care să catalizeze acțiunea colectivă. Privită astfel, soluția pare teribil de improbabilă, dar în niciun caz utopică. 3.1.6. O singură lume - două universuri diferite În 1922 Le Corbusier scria într-un articol despre arhitectură și revoluție: It is the question of building which lies at the root of the social
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
excitația sporește tot mai mult. Schema de învățare are avantajul de a construi o intrigă cu mijloace minime. Ea operează totodată un fel de ordonare implicită a practicilor sexuale, de la cea mai ușor de pus în practică până la cele mai improbabile, cele care nu se află la îndemâna cititorilor. Schema aceasta elementară poate corespunde celor două cazuri reprezentative distincte: pe de o parte, inițierile în care actorul trece de la ignoranță la o activitate sexuală completă; pe de altă parte, cele în care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
al meseriei. Cu alte cuvinte, să fie stăpânul „metodelor crimei” și al „metodelor detectivistice”. Amatorismul, improvizația, încercarea de a înșela cititorul sunt fatale. Recuzita autorului de romane polițiste trebuie să fie alcătuită exclusiv din elemente la îndemâna oricărui individ. Întâmplătorul, accidentalul, improbabilul trebuie eliminate cu energie, ca elemente parazitare ale unei construcții bazate pe logică și plauzibilitate și nu pe libertatea de a fantasma a autorului. A nu se apela la otrăvuri fantastice sau efecte nelalocul lor, cum ar fi moartea din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de Lindsay Marriott, care deține actul de proprietate al casei în care, finalmente, va fi ucisă. Disecate la rece, toate aceste încrengături par mult prea fantezist articulate pentru a fi credibile. Convenția literară trăiește, însă, mai ales prin astfel de improbabile conexiuni care, dacă ar exista în viața de fiecare zi, ar transforma universul cotidian într-o rețea sufocantă de cauze și efecte. În cazul lui Chandler, joncțiunea între planuri se produce firesc, prin succesive articulări narative, subtil anunțate din vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a creat, pornind de la afirmațiile lui Raymond Chandler, prin ciudatul sistem al mimetismelor implacabile, impresia că The High Window este cartea cea mai slabă a „Seriei Marlowe”. Partea enigmistică a Ferestrei de sus, bazată pe descoperirea accidentală a unei fotografii improbabile, nu ne arată un Chandler în cea mai bună formă - afirmă unul dintre biografii binevoitori ai lui Chandler (Hiney, 1997, p. 128). Judecățile de acest fel - poate scuzabile în momentul apariției cărții - păcătuiesc prin eludarea viziunii de ansamblu. Creația lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-i răzbune pe ereziologi arătînd că, la urma-urmei, gnosticii erau Într-adevăr niște creștini eretici. Indiferent, de exemplu, de motivele pentru care generații Întregi de savanți germani au Încercat (și cîțiva mai Încearcă și astăzi) să pună În evidență extrem de improbabilele rădăcini iraniene atît ale gnosticismului, cît și ale creștinismului, precum și derivarea celui din urmă din cel dinainte și nu invers, nimeni n-ar trebui să se simtă jignit să recunoască existența unei legături nu tocmai precare Între această bizară opinie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Problema este prea vastă pentru a putea fi abordată În acest context. 233. Celor care ar putea să obiecteze că Simon Magul se considera un MÎntuitor creștin, ar trebui să li se amintească faptul că Simon candidează În continuare pentru improbabila poziție de „cel dintîi gnostic”. Nu Încercăm nicidecum să descoperim În creștinism rădăcinile gnosticismului. Afirmăm doar că, asemeni gnosticismului, creștinismul se baza pe exegeza biblică de tip platonic. Astfel Încît era mai ușor de realizat saltul de la creștinism la gnosticism
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lasă descumpănit nici de acest argument. Nu este Însă clar dacă Marcion dorea să spună prin asta că Demiurgul avea cunoștință de existența unui Dumnezeu superior, sau dacă intenționa, pur și simplu, să sugereze că proceda În mod dubios. Pare improbabil ca Demiurgul să fi fost la curent cu existența unei sfere mai Înalte, deoarece Tertulian afirmă În altă parte că pînă la venirea lui Isus Cristos Dumnezeul cel bun nu era cunoscut nimănui. Cristos s-a arătat În timpul celui de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Adolf von Harnack Îi consideră a fi doar pe jumătate marcioniți - halbschlächtige Marcioniten 31. Dmitri Obolensky observă că nu sînt nicăieri menționate la paulicieni encratismul și vegetarianismul 32. Cu toate acestea, una dintre Formulele de abjurare le atribuie (În mod improbabil) respingerea căsătoriei 33. Nici pronunțata respingere pauliciană a sfintelor taine nu Își are vreo paralelă În marcionism. Marcioniții practicau botezul, Împărtășania (cu apă În loc de vin) și ungerea cu mir, iar liturghia lor se aseamănă cu cea a Bisericii primitive 34
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
două trăsături ale acestuia: de obicei, ele nu rezonează emoțional și, pentru că au tendința de a fi o denumire obișnuită, de regulă nu sunt memorabile. S-ar putea să găsiți un nume geografic eficient pentru compania dumneavoastră, dar este destul de improbabil. Π Un nume geografic ar putea funcționa. Varianta a cincea: numele personal (evident)tc " Varianta a cincea \: numele personal (evident)" Denumirea dumneavoastră ar putea fi chiar numele dumneavoastră - la propriu. Numele proprii - precum Mayo Clinic, Covington & Burling și Charles Schwab
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
accesului egal. Din perspectiva acestui principiu, echitatea cere o egalitate deplină de acces numai în anumite circumstanțe: mai precis, numai dacă, sub aranjamente economice echitabile, același pachet de asigurare este optimal prudențial pentru toată lumea. Acest lucru, observă însă Gibbard, este improbabil. În schimb, ideea că echitatea îndreptățește pe oricine să beneficieze cel puțin de anumite servicii medicale esențiale este legitimată de principiul Pareto ex-ante. Prin servicii medicale esențiale, Gibbard numește acea categorie de servicii medicale pentru care ar fi prudent pentru
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
principiul nevoii medicale. Conceptul de nevoie medicală este, însă, extrem de ambiguu și nu poate rezolva problema în discuție. Cum putem compara nevoile medicale? Are cineva nevoie de o operație care i-ar putea salva viața, deși acest lucru este extrem de improbabil? Este nevoia unui pacient pentru un tratament care i-ar putea salva viața afectată de calitatea vieții sale în urma efectuării cu succes a acelui tratament? Datorită ambiguității sale în răspunsul la astfel de întrebări, idealul insulării nu ne este de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Proiectul mediologic ar fi acela de a nu mai trebui să alegem între Bourdieu și Wölfflin. Sperând că el nu seamănă cu dorința unui fizician de a determina simultan poziția și traiectoria unei particule 45. Să ne mulțumim, în așteptarea improbabilei reconcilieri, a nu separa niciodată conceptul și dispozitivul, esența și tehnica unei arte vizuale. Din acest punct de vedere, Arta este o problemă prea și totodată nu destul de serioasă pentru profesioniștii domeniului. Prea, am văzut, fiindcă, născută din moarte, imaginea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe sine. Fără valori în metal. De unde frenezia ei circulatorie, angoasa atestării prin schimb. Cvasi-obiectul contemporan, semn monetar cu valoare de decizie, funcționează pe bază de încredere, modă și bluf, mereu pe marginea unui crah ca acela din 1929 (deși improbabil, date fiind interesele aflate în joc muzee, colecții private, depozite, galerii, familii, mafii etc.). Această cursă, ca și cea a capitalului, este o suită de prăbușiri oprite in extremis. Reducerea imaginilor la simple semne a fost ritmată de trecerea de la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în întregime în calcul dezincarnare logocentrică a cărnii senzoriale a vizibilului. Despărțirea de corp nu înseamnă și renunțarea la sens? Nu că sensul trebuie obligatoriu exprimat printr-o conștiință sau o intenție, dar el pare legat de o singularitate, acea improbabilă conjunctură de gene care este individul viu. În imaginea de artă, să spunem în portret sau autoportret, exista frisonul legat de imprevizibila apariție a unui seamăn care nu seamănă cu niciun altul. Acest patos al primei dăți era ceea ce avea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lui Zapata, luptătorilor din umbră cu ideea că, întorcând spatele abstractului, Individul, vor sfârși prin a ajunge la concret, Istoria și "masele". Douăzeci de ani mai târziu, s-a făcut această descoperire, întâi vizuală, apoi conceptuală: "masele" sunt o abstracție improbabilă, iar Individul este concretul însuși, pivotul de diamant al piramidei democratice. Într-adevăr: un popor nu încape pe micul ecran. Cadrarea ar fi imposibilă. Revoluția? Teatru filmat, o sală în stil italian, avangarda pe scenă, poporul la parter. Nu este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și citate: câți oameni de rând ar rămâne nepedepsiți pentru viciile tolerate noilor stăpâni? Indignarea e inutilă, căci suportul comandă. Volatilitatea dă dezinvoltură. Videosfera este grosieră și nepăsătoare cu superioritate, căci memoriile ei materiale sunt abundente și labile. Sancțiunea e improbabilă. Mai mult: impolitețea și performanța sunt, în această sferă, sinonime. Slăbiciunile, greșelile sau derapajele au virtutea magnetică de a se șterge unele pe altele, în beneficiul unei auto-amnistii surâzătoare și aproape mașinale. Negânditul colectiv Să terminăm cu anecdota și să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
puține convingeri și obiceiuri). Când "lumea specifică" a unei minorități din locuitorii Terrei devine specificul lumii întregi, trecerea de partea cealaltă a oglinzii devine, pentru occidentalul însuși, o întreprindere de solitar, dacă nu de marginal. Mondializarea simulacrelor noastre face mai improbabile aceste șocuri, "relații nepotrivite" și depeizări care dintotdeauna, la noi, au declanșat inovații. În acest sens, Occidentul și-ar dăuna sieși dacă și-ar boteza "îngrădirea informațională" cu frumosul nume de universal și ar sublima supradotarea tehnică în "conștiință morală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]