2,599 matches
-
promulgată Legea pentru statutul funcționarilor publici. În scopul refacerii economiei, finanțelor țării, ca și pentru îmbunătățirea relațiilor sociale, și pe aceste planuri au fost luate o serie de măsuri, precum Legea lichidării întreprinderilor care au aparținut cetățenilor din fostele țări inamice, de asemenea, înființarea de organisme centrale și la nivel local, prin care să se sprijine reconstrucția economico-financiară și unificarea monetară. De asemenea, au fost introduse legi de funcționare a sindicatelor profesionale. La 29 martie 1923 a fost adoptată legea fundamentală
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de la dictatura carlistă la cea legionaro-antonesciană, apoi antonesciană, pentru a sfârși cu regimul de factură comunizantă al dr. Petru Groza. Evoluțiile/involuțiile surprinse au reprezentat, netăgăduit, cadrul în care s-a desfășurat activitatea Serviciilor Secrete românești și străine (aliate ori inamice) în conexiune nemijlocită cu derularea marii conflagrații dintre 1939 și 1945, la care România - în anume etape - a luat parte activă. CAPITOLUL III COMUNITATEA INFORMATIVĂ A ROMÂNIEI STRUCTURI, ORGANIZARE, FUNCȚIONARE (1939-1945) Este unanim recunoscută și acceptată aserțiunea potrivit căreia orice
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
SSI-ului fie nu „agrea” noua subordonare, fie că intenționa să manifeste fidelitate și promptitudine față de noua conducere a statului. Evoluția Serviciului Special de Informații, constrâns să-și schimbe frontul de luptă, în condițiile în care vechiul aliat devenea acum inamic și invers, va fi marcată de măsurile aplicate de noua sa conducere. O primă măsură a fost emiterea și aplicarea Ordinului circular nr. 1.156 din 9 septembrie 1944 al noului șef al S.S.I., colonelul Victor Siminel, fost adjunct al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe cele militare, Eșalonul Mobil era investit să asigure informativ/contrainformativ spatele frontului trupelor române, prin grupele Agenturii sale (organul operativ din teren), culegând informații și date, ce erau prelucrate de eșaloanele centrale de la comandamentele marilor unități române. Pentru frontul inamic și spatele lui, în adâncime, a fost repartizată o grupă specială, sub comanda locotenent-colonelului Vasile Palius, care conspirativ era numită „Vulturul”. Deseori, acțiunile informative desfășurate de aceste structuri, mai ales grupa specială, erau mai mult decât spectaculoase. Un exemplu este
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care luptau în fața Corpului 7 Armată român, respectiv genul de arme din care fac parte, valoarea combativă și capacitatea lor operativă sau procedeele de luptă folosite, precum și ordinea de bătaie, poziția în cadrul frontului de luptă, starea de spirit a trupelor inamice și a populației locale. În același regim și la același nivel, între 31 ianuarie și 18 martie 1945, a desfășurat acțiuni informative în Slovacia prin care s-au recunoscut unitățile armatei germane, ce luptau împotriva Corpului 7 Armată, așa cum s-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1945), Waag (8-26 aprilie 1945), și pe Morava și la nord-vest de Brno (26 aprilie-9 mai 1945). Pe teritoriul Ungariei, au fost interogați în scop informativ peste 890 de prizonieri din care 19 ofițeri, 111 subofițeri, 750 trupă, pe agenții inamici trimiși peste linia frontului și capturați în colaborare cu Biroul 2 al Corpului 7 de Armată, întocmindu-se 139 de note informative. În Cehoslovacia acțiunile Subcentrului nr. 1 Informații s-au concretizat prin culegerea de informații, interogându-se peste 1010
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
forte utilă mersului operațiunilor de pe front”. Personalul era bine pregătit în culegerea „de informații la sediul Corpului, prin audierea de prizonieri, și pe teren, la P. C.-urilor (Punctele de Comandă ale) Regimentelor - cât și prin procurarea de documente militare inamice care, în majoritatea cazurilor, au fost de mult folos și prezentate în timp util pentru exploatare”. IV. 6. c. Informații privind opiniile maghiarilor, cehilor și slovacilor Dar dintre cele mai interesante date, consemnate pe baza informațiilor adunate în rapoarte de către
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o dată în plus, pentru ignorarea realităților îngrozitoare ale țării, din dorința de a sluji Germania lui Adolf Hitler „până la capăt”, chiar cu prețul catastrofei României. Semnale de pace specifice, între care un document și un episod inventate (telegrama „personală” din partea inamicului redutabil - I. V. Stalin), au fost folosite tot împotrivă. Numeroase și deosebit de semnificative documente îngăduie însă abordarea istoriei noastre diplomatice sub noi unghiuri, permițând interpretări complet diferite de acelea la modă. Numeroase și deosebit de semnificative documente provin fie din excelentele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
necesitățile efortului operativ”. În acest scop, s-a declarat că era necesar să se înființeze imediat „un centru de informații româno-sovietic” care să recruteze, să pregătească și să lanseze „cu avionul echipe de agenți” dotați cu aparate radio-emisie-recepție „pe teritoriul inamic”, pentru a obține „informații de mare adâncime”. S-a stabilit ca acest centru să funcționeze la Arad, unde exista un „teren de aviație pentru zborurile de noapte”, iar zona „oferă bune posibilități de transmisiuni radio din toate direcțiile” până la 700
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
inclusiv parașute. S-a stabilit inițial programul de pregătire al agenților, contribuțiilor la cheltuielile Centrului (părții române revenindu-i două treimi, iar celei sovietice o treime) și modul de lucru al agenților și echipelor, care urmau să acționeze pe teritoriul inamic, respectiv în Ungaria și Germania. Ședința din 31 octombrie 1944 a fost consacrată studierii regiunilor unde erau „necesare recunoașterile”. Delegația sovietică a propus o serie de misiuni. Delegatul Serviciului de Informații român a optat pentru o „ordine de urgență și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cele de la mari distanțe, în spatele frontului, solicitări ce au fost „remarcate” și de „comandanții de armate sovietici”. La aceste motivări conjuncturale, partea sovietică mai adăuga și faptul că, agenții din echipele de lansare nu aveau „legături cu rezidenții de pe teritoriul inamic”. De asemenea, se invoca că „durata de pregătire” este nejustificat de lungă în timp ce „fluctuația luptelor” conferă mai mare urgență „nevoilor informative”. Demonstra cu activitatea „eșaloanele informative ale armatelor” (sovietice-n.n.) care, cu un instructaj de numai 10 zile și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
urgență „nevoilor informative”. Demonstra cu activitatea „eșaloanele informative ale armatelor” (sovietice-n.n.) care, cu un instructaj de numai 10 zile și fără a aștepta un timp favorabil pentru zborul aviației și fără materiale suplimentare, pregăteau și „treceau în teritoriul inamic” agenți, care reveneau cu rezultate destul de apreciabile. Aceste argumente au fost aduse cu scopul de a compromite colaborarea ce abia pornise. Partea sovietică, numai din rațiuni de ea știută, a impus necesitatea și utilitatea acțiunilor informative de la mică distanță (50-60
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Nu a mai rămas așadar din "aventură" Universității Noi decât o istorie conservata în arhive 108 și acel Institut de Înalte Studii al Belgiei, așa cum se va fi numit el de la încheierea Primului Război Mondial, ce devenise fermentul reconcilierii celor doi "frați inamici" într-o formulă apropiată de cea propusă de Camille Huysmans în 1911109. I.4. Câteva date statistice cu privire la Universitatea Liberă din Bruxelles În fine, evoluția Universității Libere din Bruxelles se poate vedea și trecând în revistă câteva date, în principal
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Nenea bătu din palme uitându-se la fetița care-i vorbea în continuare păpușii sale. Din direcția gorganului pe care de abia îl părăsise, cu un zbârnâit strident, cu aripile mari ca o imensă pasăre de pradă, apăru un avion inamic. Într-o clipă toată vraja se destrămă, ostașii redeveniră ostași. Mihu țipă strident: „La pământ” și se aruncă undeva în latura drumului peste ciulinii care trosniră frângându-se. Avu timp să observe cum Nenea înșfacă fetița în brațe și se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
salva viețile puținilor camarazi rămași încă vii. În urma unor bătălii, după moartea comandantului său direct Gică Cernat, în viața civilă tot învățător, subunitatea decimată a cărui comandant devenise, deși avea un amărât grad de sergent, a rămas într-un teritoriu inamic înconjurat de germani. Pentru a ieși din încercuire, trebuiau să se deplaseze rapid, pe timp de noapte și să renunțe la matahala de fier ruginită, fără culată, fără obuze și fără posibilități de tractare. Au reușit. Au ajuns într-o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
11 noiembrie 1944, pe Burton Berry reprezentant al SUA la București, cu rang de ministru 107. SUA și-a precizat, în anii 1943-1944, poziția față de principalele probleme politice, teritoriale, economice și militare românești. Documentele elaborate în acest sens Tratamentul statelor inamice: România (15 aprilie 1944)108 și Rezumatul recomandărilor. Tratamentul statelor inamice: România, din 26 iulie 1944109 sintetizau poziția Departamentului de Stat față de problemele românești. Referitor la chestiunile teritoriale, americanii declarau că SUA nu se angaja în disputele teritoriale dintre România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu rang de ministru 107. SUA și-a precizat, în anii 1943-1944, poziția față de principalele probleme politice, teritoriale, economice și militare românești. Documentele elaborate în acest sens Tratamentul statelor inamice: România (15 aprilie 1944)108 și Rezumatul recomandărilor. Tratamentul statelor inamice: România, din 26 iulie 1944109 sintetizau poziția Departamentului de Stat față de problemele românești. Referitor la chestiunile teritoriale, americanii declarau că SUA nu se angaja în disputele teritoriale dintre România și vecinii ei110. Observăm, în anii 1944-1945, o renunțare la unele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însă, că războiul făcuse din Washington, Londra și Moscova niște asociați, fie și temporar. Prin urmare, ofertele României de capitulare trebuiau aprobate, în final, de toate cele trei puteri. Aliații puseseră pentru prima dată în discuție problema capitulării unei țări inamice la Casablanca. La această întrevedere din ianuarie 1943, Roosevelt și Churchill au hotărît că nu se poate negocia cu un stat inamic decît pe baza unei capitulări necondiționate. La opt luni după aceea, la Consiliul Miniștrilor de Externe, din octombrie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în final, de toate cele trei puteri. Aliații puseseră pentru prima dată în discuție problema capitulării unei țări inamice la Casablanca. La această întrevedere din ianuarie 1943, Roosevelt și Churchill au hotărît că nu se poate negocia cu un stat inamic decît pe baza unei capitulări necondiționate. La opt luni după aceea, la Consiliul Miniștrilor de Externe, din octombrie, Molotov a acceptat hotărîrea de la Casablanca 142. Puterile aliate au convenit, apoi, ca absolut toate tratativele în vederea capitulării unei națiuni rivale să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să accepte soluția oferită de americani. Negocierile au continuat pînă în ianuarie 1951, cînd Departamentul de Stat a hotărît ca proprietarilor americani să li se acorde compensații din bunurile românești din SUA, blocate prin Legea privind relațiile comerciale cu țara inamică. Aceste bunuri totalizau aproximativ 24,5 milioane de dolari 448 și problema acestor compensații avea să fie soluționată, pînă la urmă, în 1960, în condițiile unui acord româno-american449. În cursul anului 1947, regimul Groza a continuat centralizarea economiei. Pe 1
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
implementeze politica de îngrădire a exporturilor pe 2 iulie 1940. La această dată, cînd al II-lea Război Mondial se extinsese în Europa, Congresul l-a învestit pe președinte cu drepturi depline de limitare a exportului, pentru a împiedica națiunile inamice să pună mîna pe produse de fabricație americană. Congresul a continuat să aplice acest sistem de control și după război, în special pentru articolele care erau fabricate în cantități reduse. Departamentul de Comerț a trecut aceste produse pe liste speciale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Misiunea Americană din București. În iunie, cînd cîțiva militari americani care lucrau la Legație au fost prinși cu niște muniție pentru arme mici la Lacul Snagov, presa românească a declanșat o campanie explozivă, în care americanii erau descriși ca fiind inamici teroriști ai guvernului. Doi dintre militarii americani incriminați au părăsit de urgență România. Bucureștiul a solicitat plecarea adjunctului atașatului militar, căpitanul Herschel Hutsinpiller, a cărui reședință era pe marginea lacului și pe care presa îl acuzase, de asemenea, de terorism
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovietice Socialiste și cu națiunile dominate sau aflate sub controlul URSS și pentru a se asigura că vinderea sau transferarea produselor agricole către țările menționate nu va avea ca efect creșterea numărului acestor produse sau al altora similare în statele inamice"883. Această prevedere a pus capăt negocierilor secrete între Departamentul de Stat și Moscova. LP 480 era în contradicție cu recomandările CSN care sprijineau schimburile de tip barter cu Blocul Sovietic. În urma amplelor discuții purtate între Cabinet și CSN, Eisenhower
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în curînd să constituie o problemă pentru relațiile româno-americane. Din ce în ce mai mulți membri ai Congresului se opuneau comerțului cu Europa de Est, deoarece se temeau ca exporturile americane să nu fie transbordate din vestul Europei către Vietnamul de Nord, pentru a întări forțele inamice sud-asiatice. Această problemă avea să umbrească planul de schimburi comerciale Est-Vest al lui Johnson, pînă la sfîrșitul mandatului său. Dat fiind că opinia publică americană se concentrase din nou asupra tarelor comunismului, relațiile româno-americane ajunseseră într-un punct mort. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pare a zice că, țara noastră nefiind neutrală, ci formând parte integrantă a Turciei, nici se poate opune ocupării din partea trupelor otomane și, dacă ar încerca a se opune, Turcia ar avea dreptul să ne trateze ca pe o țară inamică, ca pe o provinție răsculată chiar."63 Eminescu aduce argumente că excluderea României de la dreptul neutralității este tendențioasă: "Fără a ne preocupa de înțelesul pe care Albion cearcă a-l da poziției internaționale a României, vom aduce numai aminte că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]