2,622 matches
-
cu conținut alternativ. ... 98. Astfel, infracțiunile cu conținut unic sunt acele infracțiuni ale căror elemente constitutive se înfățișează sub formă unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalități, în timp ce infracțiunile cu conținut alternativ sunt cele pentru care norma de incriminare prevede variante alternative de săvârșire a elementului material, echivalente sub aspectul semnificației lor penale. ... 99. Prin urmare, realizarea mai multor modalități diferite de săvârșire a faptei, în cazul infracțiunilor cu conținut alternativ, nu afectează unitatea infracțiunii și nici nu întârzie
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
de a recunoaște valoare juridică superioară unor acte care, în mod normal, caracterizează forme imperfecte de infracțiune prin asimilare cu infracțiunea consumată, justificând calificarea lor ca infracțiuni de consumare anticipată. ... 103. Ca modalități alternative de comitere a faptelor, norma de incriminare de la art. 289-290 din Codul penal, respectiv art. 291-292 din Codul penal, prevede că acestea se realizează fie prin pretindere sau primire de bani sau alte foloase necuvenite de către un funcționar public^2 ori acceptarea promisiunii unor astfel de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
în recurs în interesul legii. ... 115. Infracțiunea simplă^3 este definită în doctrină ca fiind o formă a unității naturale de infracțiune, caracterizată de o singură acțiune, care produce un singur rezultat și completează conținutul legal al unei singure norme de incriminare. ^3 Andra-Roxana Trandafir, Mihail Udroiu, Dragoș Pârgaru, Luarea de mită în rate - o nouă formă de unitate de infracțiune: nici naturală, nici legală, ci jurisprudențială, Analele Universității din București - Seria Drept, pag. 175. ... 116. Unitatea infracțiunii simple^4 se păstrează în
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
de la momentul epuizării/finalizării activității infracționale, prin excepție de la regula generală de la art. 154 alin. (2) teza I. ... 125. Având în vedere modalitatea de reglementare a infracțiunilor de corupție prevăzute de art. 289-292 din Codul penal, aceea a incriminării ca act de executare a unor acte care în realitate au semnificația unui început de punere în executare, se poate concluziona că în temeiul legii prima modalitate alternativă de comitere a faptei (promisiune/oferire, respectiv pretindere/acceptarea promisiunii) absoarbe juridic conduitele subsecvente
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
arătat că „(...) momentul de debut al curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale este cel în care s-a produs prima pagubă sau s-a produs primul folos patrimonial, întrucât doar atunci sunt întrunite toate condițiile cerute de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în configurația sa tipică, acesta fiind momentul în care fapta săvârșită a produs rezultatul cerut de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în forma tip. Prin urmare, atunci când infracțiunea comisă este o infracțiune de rezultat sau
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
sau s-a produs primul folos patrimonial, întrucât doar atunci sunt întrunite toate condițiile cerute de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în configurația sa tipică, acesta fiind momentul în care fapta săvârșită a produs rezultatul cerut de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în forma tip. Prin urmare, atunci când infracțiunea comisă este o infracțiune de rezultat sau de pericol concret, dacă, în caz concret, urmarea tipică (corespunzătoare stadiului de infracțiune consumată) se produce la o oarecare distanță în timp
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
că momentul de debut al curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale este în directă legătură cu data realizării acțiunii sau inacțiunii ce caracterizează latura obiectivă a infracțiunii, respectiv atunci când fapta săvârșită a produs rezultatul cerut de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în configurația sa tipică, ceea ce în cazul infracțiunilor de corupție analizate se traduce în realizarea primei modalități alternative ori a primului act material dintr-o succesiune de acte circumscrise acțiunii caracteristice uneia din modalitățile normative de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
de infracțiune. ... 136. Orice altă interpretare ar avea drept consecință nesocotirea deciziilor interpretative ale Înaltei Curți de Casație și Justiție mai sus evocate, al căror efect obligatoriu este atașat nu numai dispozitivului, dar și considerentelor, precum și încălcarea principiului legalității incriminării și a pedepsei prevăzut de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. ... 137. Cu privire la principiul legalității incriminării și pedepsei, „nullum crimen, nulla poena sine lege“, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că garanțiile consacrate de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
mai sus evocate, al căror efect obligatoriu este atașat nu numai dispozitivului, dar și considerentelor, precum și încălcarea principiului legalității incriminării și a pedepsei prevăzut de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. ... 137. Cu privire la principiul legalității incriminării și pedepsei, „nullum crimen, nulla poena sine lege“, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că garanțiile consacrate de art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o componentă esențială a supremației
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
legii penale. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevăd și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
de soluționare și, totodată, chestiunea supusă atenției reprezintă o veritabilă problemă de drept de a cărei dezlegare depinde soluția pe fondul cauzei, în condițiile în care trebuie să se stabilească dacă o modificare legislativă intervenită în structura unei norme de incriminare poate scinda unitatea legală a infracțiunii continuate, dând naștere unui concurs de infracțiuni, în pofida menținerii rezoluției unice a subiectului activ. ... 36. În acest context, s-a arătat că prin Legea nr. 217/2023 s-a realizat o reconfigurare majoră a
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
vedere că infracțiunea de viol avea în conținutul agravant varianta privind săvârșirea asupra unui minor, or, în prezent obiectul juridic al acestei infracțiuni este diferit, fiind reprezentat exclusiv de libertatea și integritatea sexuală ale persoanei majore, în timp ce prin incriminarea de sine stătătoare a infracțiunii de viol săvârșit asupra unui minor se asigură protecția penală a libertății și integrității sexuale a minorului. Ca atare, faptele comise asupra unui minor, care s-au repetat după ce victima a devenit majoră, își
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
normei generale. Așadar, viol neconsimțit comis asupra unui minor reprezintă forma agravată a infracțiunii de viol, care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 217/2023, era reglementată în art. 218 alin. (3) lit. c) din Codul penal și, ca atare, incriminarea într-o infracțiune distinctă nu afectează conținutul constitutiv al infracțiunii, ci reprezintă un eveniment legislativ de ordin formal, care asigură continuitatea elementului circumstanțial agravant al comiterii faptei asupra unui minor în legile penale succesive. ... 43. Astfel, fiind îndeplinită condiția continuității
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
într-o infracțiune distinctă nu afectează conținutul constitutiv al infracțiunii, ci reprezintă un eveniment legislativ de ordin formal, care asigură continuitatea elementului circumstanțial agravant al comiterii faptei asupra unui minor în legile penale succesive. ... 43. Astfel, fiind îndeplinită condiția continuității incriminării agravantei, s-a arătat că este suficient ca cel puțin una dintre acțiunile din structura infracțiunii continuate să realizeze conținutul constitutiv al formei agravate pentru a se putea reține varianta agravată cu privire la întreaga activitate infracțională, întrucât este îndeplinită
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
vechi vor corespunde conținutului constitutiv al infracțiunii continuate, astfel cum este prevăzut de legea în vigoare la data epuizării sale, dacă ele sunt incriminate de această din urmă lege, chiar și sub o altă denumire. Constatarea existenței unei continuități a incriminării este însă condiționată de examinarea particularităților factuale specifice fiecărui act component prin raportare la cerințele de conținut constitutiv al infracțiunii, astfel cum se regăsesc în legile succesive, examinare ce trebuie efectuată, în concret, de instanțele judecătorești învestite cu judecarea fondului
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
ale infracțiunii continuate de viol, prevăzută de art. 218 alin. (1), alin. (3) lit. a) și b) și alin. (3^2) lit. d) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, întrucât, având în vedere principiul legalității incriminării, evaluarea activității ilicite desfășurate sub forma infracțiunii continuate ca un tot unitar se supune rigorilor aceleiași legi penale, în vigoare la momentul epuizării, și nu prin raportarea fiecărui act material la condițiile prevăzute de lege la momentul săvârșirii fiecăruia dintre
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
statuate de instanță. Astfel, prin decizia Curții Constituționale nr. 603/2015 se constată că sintagma ”raporturi comerciale” din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal este neconstituțională. Însă prin proiectul de ordonanță de urgență se înlătură din norma de incriminare și variantele alternative ”pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură”. Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanță
Parchetul General a calculat prejudicii de peste un miliard de euro din dosarele pe abuz în serviciu între 2014 și 2016 () [Corola-blog/BlogPost/338851_a_340180]
-
sub acest prag mai sunt sancționate în vreun fel (contravenție, abatere etc.) lăsându-le în afara ilicitului penal, situație deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracționării activității infracționale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator. O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăși, în vederea obținerii pentru sine sau pentru
Parchetul General a calculat prejudicii de peste un miliard de euro din dosarele pe abuz în serviciu între 2014 și 2016 () [Corola-blog/BlogPost/338851_a_340180]
-
nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale. La fel de criticabilă și fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu. Rațiunea incriminării acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea de abuz în serviciu, singura diferență fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, și nu intenția inculpatului. Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu
Parchetul General a calculat prejudicii de peste un miliard de euro din dosarele pe abuz în serviciu între 2014 și 2016 () [Corola-blog/BlogPost/338851_a_340180]
-
și din obligația persoanei în cauză de a executa sancțiunea aplicată. ... 14. Prin Decizia nr. 443 din 22 iunie 2017, citată anterior, Curtea a constatat că, dintre principiile care guvernează răspunderea penală, prezintă relevanță din perspectiva prezentei analize principiul legalității incriminării și a pedepsei, consacrat de dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție și ale art. 1 din Codul penal, potrivit căruia faptele care constituie infracțiuni și pedepsele aplicabile în cazul săvârșirii lor sunt prevăzute de legea penală. Același principiu se
DECIZIA nr. 757 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284074]
-
și instrumentele, procedura sau criteriile. Or, neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară, legi și ordonanțe ale Guvernului, în caz contrar aducându-se atingere principiului legalității incriminării. ... 8. Față de obligația membrilor comisiilor de fond funciar de a analiza pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența actelor depuse în temeiul Legii nr. 18/1991, arată că aceste noțiuni sunt atribute ce țin de calitatea unei probe de a fi în
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
17. În realitate, dispozițiile criticate au o formulare clară și previzibilă, fiind respectate cerințele de calitate deduse din prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul respectării legilor, precum și cele ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării și a pedepselor. Curtea reamintește, în acest context, că nu toate noțiunile cuprinse în diversele acte normative necesită elaborarea unor definiții legale. De cele mai multe ori – cum este, de altfel, și cazul de față - este suficientă definiția uzuală a
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
Decizia nr. 386 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 30 decembrie 2022, paragraful 18). ... 18. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că exigențele art. 23 alin. (12) din Constituție privind legalitatea incriminării și a pedepselor nu impun legiuitorului obligația definirii tuturor termenilor folosiți în cuprinsul normelor de drept penal substanțial și că lipsa unor asemenea definiții nu echivalează, de plano, cu încălcarea principiului menționat (a se vedea Decizia nr. 449 din 28
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
ce privește negarea holocaustului și problemele conexe acesteia, prin hotărârea pronunțată în Cauza Perinçek împotriva Elveției (MC), precitată, paragrafele 234 și 243, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că negarea holocaustului instigă la ură sau intoleranță, precum și că incriminarea negării holocaustului este justificată atât de faptul că acesta reprezintă o realitate istorică clar stabilită, cât și de faptul că, având în vedere contextul istoric al statelor în cauză, negarea sa, chiar dacă este deghizată într-o cercetare istorică imparțială
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
de la art. 5 cu categoria persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe sunt avute în vedere alte persoane decât cele menționate limitativ la art. 2 lit. c). Curtea reține, totodată, că norma de incriminare în vigoare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni (cu titlu de exemplu, promovarea cultului unor persoane/ personaje reale din istorie care nu au fost condamnate penal pentru săvârșirea unor
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]