4,930 matches
-
de la care se mai păstrează și acum colțurile gurii lăsate în jos, ca într-o mască de teatru antic. Tot timpul nu te-am cunoscut decît spurcat la gură. Eu mi-aș zice altfel saltă Lazăr dintr-un umăr a indiferență. Mi-aș zice că am simțul umorului, cam prost uneori, dar umor. Așa-i, dom' pro'esor, au ba? face el un gest spre masa unde stă profesorul. Ce s-a întîmplat? întreabă curios profesorul, venind să se așeze lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a termina gestul, ochii lui se încruntă, răsunîndu-i în minte: "între un ficus imens și ușa bucătăriei", ceea ce-l face să-și sfîrșească gestul prin a întinde degetul spre Lazăr: Tu, deci... Eu ce? saltă Lazăr dintr-un umăr cu indiferență. Tu, deci, cu soție gravidă..., te mai gîndești la... o întoarce profesorul, trecînd pe glumă. Băutura din sticla primită de haram e de vină surîde Lazăr. Ia să-l scol pe doctor să-i dea puștiului pastilele, c-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sfera incredibilului. Se poartă anormal, de parcă nici n-ar fi al ei. O mamă, totuși... Incredibil! Mă suspectezi c-aș minți? Întreab-o pe Doina! se aprinde Săteanu. Nu. Dar, pur și simplu, e incredibil. Tot ce mi-ați povestit depășește indiferența ori inconștiența; intră, de-acum, în domeniul urii. Așa mi-am zis și eu. Spuneți-mi, insistă Mihai, privindu-l deschis pe Săteanu dacă tot am discutat..., ați aflat măcar a cui este, biologic vorbind, Doina? Știți de ce, se ambalează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de tot! Dacă-l întreb, cred că nici acum nu știe prea bine sensul cuvîntului. În esență, Theo a rămas un necioplit. Maria putea să facă din el..., dar nu s-a ostenit deloc; a intrat în căsnicie cu o indiferență vecină cu ura împotriva lui și n-a vrut să lase de la ea niciodată. De ce a ținut totuși s-o treacă pe Doina pe numele ei? După ce taică-su a fost închis, ea a devenit ciudată..., și-a vîndut brățara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
când pe față i se întipări ceea ce se voia drept compasiune profundă, poate chiar empatie... da, empatie, dat fiind că, nestingherit de Carol, el continuă: — Mă pot regăsi în această durere a ta, Carol. Am trecut și eu prin asta - indiferență totală față de soarta unei persoane pe care crezusem cândva că o iubesc. Indiferență totală. E de vină boala aceasta cumplită, drăguțo... Mișcarea era inteligentă. Acuratețea cu care Dave 2 pusese acest diagnostic de ordin spiritual o uimise chiar și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
chiar empatie... da, empatie, dat fiind că, nestingherit de Carol, el continuă: — Mă pot regăsi în această durere a ta, Carol. Am trecut și eu prin asta - indiferență totală față de soarta unei persoane pe care crezusem cândva că o iubesc. Indiferență totală. E de vină boala aceasta cumplită, drăguțo... Mișcarea era inteligentă. Acuratețea cu care Dave 2 pusese acest diagnostic de ordin spiritual o uimise chiar și pe Carol. Împărtășind ceea ce simțise, el dăduse la o parte indiferența lui Carol ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
că o iubesc. Indiferență totală. E de vină boala aceasta cumplită, drăguțo... Mișcarea era inteligentă. Acuratețea cu care Dave 2 pusese acest diagnostic de ordin spiritual o uimise chiar și pe Carol. Împărtășind ceea ce simțise, el dăduse la o parte indiferența lui Carol ca pe o coajă pe care o smulgi de pe o rană pentru a scoate la iveală locul dureros de dedesubt. Evident, Dave 2 nu avea cum să-și dea seama că anxietatea lui Carol, de altfel foarte deranjantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Carol în stare să-și povestească versiunea proprie, fadă și atenuată, a stărilor de vomă ale lui Dan, a râgâielilor sale obscene și a pipăielilor lui de bețivan. Se poate ca revolta afișată să fi fost minimă, dar descrierea propriei indiferențe și a retragerii în sine din fața chinului prin care trecea Dan era una întru totul autentică. Și când termină de vorbit, sau de „împărtășit“, cum numea grupul relevarea Adevărului, își ridicase privirea de la linoleum și văzuse chipul lui Dave 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o vadă zi de zi. Rutina anulează capacitatea de reflecție, iar Dan era prototipul omului scufundat în rutină - și, oricum, nu fusese niciodată căsătorit cu Carol, ci cu un simulacru al ei, creat de propriile-i proiecții mentale și de indiferența mamei sale. („E doar o fetișcană impertinentă, dar, sincer, nu cred că ai șanse să pui mâna pe ceva mai bun de-atât“, fusese răspunsul Împărătesei la aflarea veștii că fiul ei și Carol se logodiseră.) În orice caz, pomenindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Greyhound și plasată pe un refugiu pentru pietoni de pe o arteră aglomerată. În pub se putea ajunge doar prin niște pasaje subterane puțind a urină. Pe încheieturile masive ale degetelor, bărbatul își tatuase la o mână „ură“, iar la cealaltă „indiferență“. De fiecare dată când soția cinicului proprietar de pub era însărcinată - lucru care se petrecea destul de des - spunea despre ea că „iar creează“. — Iar creează, îi raporta pe un ton neutru lui Alan, lăsându-se pe scaunul de lemn cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la sută de noapte. Pozițiile de bază erau chircit, la pîndă și ghemuit. Mișcările corespunzătoare erau tîrÎtul, furișatul și năpustitul. CÎnd mi-a venit rîndul, am fost cuplat cu Luweena. Asta m-a bucurat, fiindcă ea mă tratase Întotdeauna cu indiferență, nici nu mă mușca, și nici nu mă altoia, ceea ce era foarte bine, dată fiind constituția ei atletică ; la un moment dat, Într-o Încăierare, era să-l lase pe Shunt fără o ureche, atît de tare se Înfipsese În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Peewee a murit, călcat de un taxi cu o noapte În urmă. Am stat cu Shunt pe trotuar, iar el mi-a arătat un petec de blană din mijlocul străzii Cambridge, ca un preșuleț. Chiar dacă Peewee mă tratase Întotdeauna cu indiferență absolută, m-a enervat enorm să-l văd așa. În mintea mea, am lipit alături de numele lui cuvintele RIDICOL și VIAȚĂ. Dar ce cuvinte am lipit lîngă propriul meu nume ? CÎnd eram la pămînt, scriam CLOVN GROTESC și chiar ȘOBOLAN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
pe drept cuvânt , secolul totalitarismelor. Desființarea societății civile, manipularea informației, dominația totală a puterii politice asupra întregului ansamblu social, creează premizele instalării unui sistem al minciunii și ipocriziei generale, o înăbușire a tendințelor creatoare ale individului, condamnat la apatie și indiferență, până la pierderea propriei identități: „ Lumea sistemului totalitar este o lume nevrotică, o lume absurdă, o lume a morții. Nu poți fi împiedicat însă de a te gândi la un teatru al absurdului.” ( Ch. Debbasch, J.M. Pontier, „ Introduction à la politique
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
într-o criză periculoasă. Ceea ce se petrece acum la noi e rușinos, degradant și revoltător încât n-ar trebui să ne mire faptul de ce atâția tineri preferă să muncească ori să se stabilească în străinătate. Ar trebui însă, să conștientizăm indiferența de care dăm dovadă noi, românii, față de problemele majore care macină România și ne epuizează sufletește. Această neutralitate se întoarce fără îndoială, ca un bumerang, împotriva noastră iar istoria ne va condamna irevocabil. Știu doar că ei, scriitorii, au și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
conștiința unui interes comun, și ele sunt lipsite de acea logică specifică claselor, care se exprimă prin urmărirea unor obiective precise, limitate și accesibile. Termenul de «mase» se aplică numai la acei oameni care, fie din cauza numărului lor, fie din cauza indiferenței, fie dintr-o combinație a ambelor condiții, nu se pot integra în vreo organizație fondată pe interesul comun, ori că e vorba de partide politice sau guverne municipale, de organizații profesionale sau sindicate. Potențial, masele există în orice țară și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
acestora se recrutează infractorii, care țin neapărat să-și demonstreze abilitățile și “inteligența” în detrimentul oamenilor cinstiți. Însă problemele societății, indiferent de natura lor, inclusiv cele din apropierea noastră ne ating în final pe fiecare din noi, chiar dacă nu ne dăm seama. Indiferența noastră sau intervențiile tardive nu fac decât să le agraveze, ajungându-se la situații de nerezolvat. Puterea democrației rezidă în unirea unor eforturi la nivel național. Diversitatea opiniilor exprimate nu împiedică găsirea de soluții viabile, mulțumitoare pentru majoritatea covârșitoare a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
publică. Același partid și aceleași rânduri scrise în ziare nici nu încurajau spiritul civic. De aceea, constatăm în zilele noastre o acută lipsă a conștiinței civice. Românii au rămas aproape în totalitate simpli spectatori, pasivi și obosiți, asistând neputincioși, cu indiferență ori resemnare la degradarea continuă a vieții noastre sub toate aspectele ei, inclusiv materiale și spirituale. Exemplul cel mai grăitor este nepăsarea față de amploarea pe care o capătă fenomenul infracțional în România (uneori trecând mai departe deși am fost martori
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cine sau pentru ce să lupte. Este ceva în gustul victoriei care ne ațâță atât de mult, încât nu putem trăi fără s-o urmărim.” Nu întâmplător, un român din exil - Eugen Ionescu, a detestat în viață cel mai mult indiferența, adică pur și simplu nepăsarea egoistă. Românii au nevoie pe viitor de mult spirit civic și combativ. Presa și justiția trebuie lăsate de politicieni să-și facă datoria cu profesionalism și să-și aleagă oamenii cei mai capabili. Ele sunt
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fi folosită. Privesc la fața subțire, acoperită de ochelari și vizieră, impasibilă și din cauza tampoanelor din urechi și a suportului care-i imobilizează bărbia. Care va fi soarta ei?“ Nu găsesc nici un răspuns la întrebarea aruncată de Marana aproape cu indiferență. Cu răsuflarea tăiată ai urmărit de la o scrisoare la alta transformările cititoarei, de parcă ar fi fost vorba de aceeași persoană... Dar și dacă ar fi fost mai multe tu le atribui tuturor aspectul Ludmilei... Nu susține ea că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
depresivă sau euforică? Casa, înțeleaptă, pare să fi profitat de momentele tale de euforie; pregătindu-se să te întâmpine în momentele de depresiune. Ești cu adevărat primitoare, sau faptul că lași cunoscuții să intre în casă e un semn de indiferență? Cititorul caută un loc comod să se așeze, pentru a citi fără a pătrunde în acele spații ce-ți sunt rezervate ție în mod clar: el simte că un oaspete se poate simți foarte bine în casa ta, dacă știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cenzură, pentru că nu există cărți, dar există mulți cititori potențiali; țările în care nu există cărți și nimeni nu deplânge lipsa lor; țările, în fine, în care se aruncă pe piață zilnic cărți pentru toate gusturile și ideile, într-o indiferență generală. — Nimeni nu apreciază astăzi valoarea cuvântului scris mai mult ca regimurile polițienești, spune Arkadian Porfirici. Ce element ne permite să distingem națiunile în care literatura se bucură de o adevărată considerație, mai bine decât sumele alocate pentru a o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
unde contactul cu chinezii și japonezii reprezentase una dintre cele mai intense și interesante experiențe din viața lui. Chiar așa Îndepărtate cum erau de modul lui de a fi și de a gîndi, admitea cu oarece rezerve fatalismul orientalilor și indiferența cu care Își Înfruntau destinul sau moartea. Îi putea Înțelege, În pofida faptului că ideea lor despre onoare, relațiile cu femeile și copiii, precum și cultul bătrînilor sau setea lor sălbatică de sînge În vreme de război Îl descumpăneau. Dar bărbatul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
controla cu mare grijă lanțurile, avertizîndu-i că acela care Încerca să se elibereze era condamnat la o pedeapsă care mergea de la tăierea unui picior pînă la execuția imediată. Iar ei știau că era În stare s-o facă. Cruzimea și indiferența lui față de durerile altora ajunse la cel mai Înalt grad și s-ar fi putut afirma cu certitudine că nu simțea nici cel mai mic sentiment de compasiune atunci cînd aplica, sau Îi punea pe alții s-o facă, acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
soluție și acum sînt respectat. - Le e teamă de tine. Nu te respectă. - Ce diferență e Între astea două? Ție ți-e teamă de mine? - Da. - Asta mi-e de-ajuns... Făcu o pauză și ridică din umeri cu sinceră indiferență. Nici nu-mi mai pasă dacă provoc greață... Chiar mă amuză să observ cum prezența mea stîrnește silă. E mare lucru să impui prin prezența ta și să știi că trebuie să-ți Înghiți sila de teamă că m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe un tic nervos, de sute de ori pe zi. Toți dorim să provocăm o anumită reacție la cei din jur, și atunci cînd nu reușim să-i facem să ne iubească sau să ne admire, preferăm orice alt sentiment indiferenței. - Eu aș fi preferat indiferența lor, spuse Oberlus cu absolută convingere. Nu mi-ar fi păsat să trec prin viață fără ca cineva să mă bage În seamă. - Asta nu-i adevărat, Îl contrazise ea. Nimeni nu vrea să treacă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]