1,115 matches
-
nu sunt dispuși să facă vreo concesie 312. Aceștia din urmă insistă asupra plasării individului în contextul comunitar care îi modelează valorile și atitudinile și îi influențează în mod decisiv identitatea. Dincolo de aceste puncte critice pe care le implică proiecția individualistă asupra socialului, o problemă majoră pare să se configureze din perspectiva originării acestui tipar cognitiv în zorii modernității. Mai exact, însăși înțelegerea individualismului ca formă de progres istoric în sfera socio-politică (dar și în alte zone ale umanului, precum cea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
formulă comportă anumite puncte critice, a căror evaluare evidențiază faptul că abordarea sa lipsită de rezerve este de natură să ne inducă în eroare. Tocmai de aceea, și din perspectivă filosofică, dar și din unghiul teoriei sociale și politice, pretențiilor individualiste de construcție ideologică a socialului le-au fost aduse amendamente serioase. Cele mai multe dintre acestea au vizat, așa cum, poate, era de așteptat, relația dintre individ și societate, înțeleasă ca un cadru care își pune, în mod inevitabil, amprenta asupra individului și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și, implicit, a libertății individuale, urmărea să demonstreze faptul că individul este, în cele din urmă, prin valorile și atitudinile sale, ori prin modul de raportare la ceilalți, un produs al societății. 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului Proiecțiile individualiste asupra spațiului social ne arată că există o anumită insistență asupra libertății de care trebuie să beneficieze individul în cadrul comunității organizate politic. Aceasta nu revine la a spune că teoriile holiste asupra modului în care se construiește realitatea socială anulează
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sub aspect ideologic. Transferate în planul programatic al ideologiilor politice ale modernității, astfel de proiecții s-au regăsit, nu întâmplător, sub forma unor modele de inginerie socială care-și propuneau să modifice realitatea socială. Pe de o parte, un model individualist, îmbrățișat de ideologii precum liberalismul și conservatorismul; pe de altă parte, un model holist, al unei schimbări sociale totale, privilegiat de socialism. Ceea ce au totuși în comun cele două modele ideologice diferite este faptul că ambele oferă mecanisme de cunoaștere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
excede cadrele ordinii politice democratice. Plecând de la constatarea că, și în cadrul societății deschise de tip democratic, "ideea că mintea individului poate rămâne o entitate complet independentă, neinfluențată de mediul ei social și intelectual este cu certitudine o mostră de mitologie individualistă"426, urmăresc să evidențiez că ordinea politică democratică se bazează pe o formă legitimă de dominație care este, la rândul său, un produs al unei competiții permanente pentru realizarea anumitor interese de ordin socio-politic și economic. Asumpția pe care o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că acțiunea a fost adecvată situației" (Karl Popper, "Logica științelor sociale", în volumul În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București, 1998, p. 93). La aceasta se adaugă specificarea că "metoda analizei situaționale este, ce-i drept, o metodă individualistă, dar nu una psihologică, deoarece ea elimină din principiu momentele psihologice și le înlocuiește cu elemente situaționale obiective" (idem, p. 94). 148 Iar asta cu atât mai mult cu cât Popper însuși susține că "(...) obiectivitatea științei nu este o problemă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
credinței: „Să fie, mijloacele voastre încinse și făcliileaprinse” (Luca 12, 35), era îndemnul Mântuitorului către uceniciiSăi, cărora le spusese; „Ferice de ochii voștri că văd și urechile voastre că aud” (Matei 13, 16). Căci prin necomuniune și cugetare ne-eclezială, individualistă, inima milostivă zidită în Hristos se poateînchide și porni spre orice „cruzime”. Biserica mărturisește pe Hristospentru ospățul cu vițelul îngrășat tăiat de Tatăl fiului risipitor cares-a întors din rătăcire la casa părintească, iar nu pentru „capul deaur” (Daniel 2, 31-35
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
o treaptă superioară a cauzelor rizibilului, chiar înaintea imoralității. În plus, s-a observat că se poate distinge comicul social, cel de sancționare a abaterii de la norma de conduită socială, de râsul antisocial, de sancționare a normei dintr-o perspectivă individualistă 19. Trebuie făcută, de altfel, precizarea că funcția cathartică a comicului 20, cu finalitatea ei relaxantă, de antidot antidepresiv și stimulator este asociată exclusiv râsului estetic. Ocupând în ierarhia sancțiunilor sociale locul al treilea, după cele juridice și morale, comicul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
modificându-se la rândul lor.275 În științele sociale, modelele adoptate în analiză, fie ca obiect, fie ca raportori, sunt abstracte (armata, războiul, națiunea), dar sunt considerate drept date concrete, ceea ce nu este decât o "iluzie optică".276 "Modelele noastre individualiste despre entități colective cum sunt națiunile, conducerile statale ori piețele economice, trebuie să fie completate cu modele ale situațiilor politice, precum și ale transformărilor sociale de genul progresului științific ori industrial", subliniază Popper, căci "nu poate exista istorie fără puncte de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
majore disponibile așadar mitului în lumea modernă", procedurile psihologice și naționalismul, au eliminat alte posibilități. Reforma liberală sau radicală a fost preluată de către miturile seculare precum marxismul sau de către miturile specifice religiilor relevante (precum în evanghelia socială creștină), în timp ce dimensiunea individualistă își "tatonase" deja modelele mitice indigene în revitalizările mitice anterioare: reconstrucțiile victoriene ale cavalerismului au oferit modele pentru gentlemanul englez, iar Daniel Boone a simbolizat și idealizat omul de frontieră american, probabil cel mai important mit american al secolului al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Confidential. 654 Jacques Goimard și Claude Aziza, Principalele benzi desenate (1929 1969), p. 7. 655 Dacă cel de-al Doilea Război Mondial și primul deceniu al Războiului Rece au anihilat individul pentru comunitate, super-eroii lui Stan Lee sunt complecși, rebeli, individualiști, își păstrează identitatea precum vechii eroi ai Vestului, la limita dintre civilizație și sălbăticie, total diferiți față de triumfaliștii și conformiștii "concurenți" de la DC. Ben Grimm, irascibilul om-piatră al Celor Patru Fantastici devine în scurt timp cel mai popular super-erou, manifestând
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lucruri chiar recurgând la strategii și acte care depășesc limitele legale ori morale acceptate). De exemplu, Batman în viziunea lui Miller este un caz de vigilante, considerat de-a dreptul fascist de unii, însă apreciat și ca simbolul revigorării spiritului individualist care se poate apăra fără să aștepte protecția unui aparat polițienesc incompetent. Mike Dubose, op. cit., pp. 915-921. 685 Bradford Wright, op. cit., pp. 275-281. Cei care o mai fac însă plătesc mai mult și pe mai multe titluri, astfel încât industria rămâne
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
deformează, iar această deformație este permanentă, accentuând ura pentru oameni. Dacă firea mea ar fi asemenei cercului de materie plastică, aș reveni la forma inițială imediat după Înlăturarea forței. Dar eu nu revin. După fiecare lovitură devin mai dârză, mai individualistă, iar la un moment dat, când cele două puncte opuse ale perimetrului cercului meu se vor atinge, nici o forță din lume nu va mai avea efect asupra mea, pentru că atunci voi fi un ghem de oțel, unic și indivizibil. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să te pășești. Sigur, avem dreptate că sîntem unici dar asta-i important doar în economia noastră. E singura armă ce sfîșie plictisul. Și ar trebui să ne facă frenetici atît în durere cît și în bucurie. Trezirea aceasta, chiar individualistă, e menită să ne scoată din egoism. Mai toți trăiesc călduț, alungînd orice teroare sau suferință, cuibărindu-se în anestezia plictisurilor, pulsînd, doar, cînd și cînd în cîte-o satisfacție organică. Dar ejaculările astea intermitente sînt departe de a-i întemeinici
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
este OZN”. Asta pentru că nu poate ateriza omenește. Despre obsesiile lingvistice ale lui Paul Everac (care, mai mult ca sigur, va ajunge președinte al Radioteleviziunii, așa cum merită) citez din Dimineața, din memorie: „Au fost epoci mai colectiviste și epoci mai individualiste”. Nostalgiile dramaturgului ajung mereu la ceva făcut Împreună, dar În alt ziar, În care Everac demască publicațiile sexy. „Partuze colective”, scrie dînsul, de unde noi Înțelegem că există și reversul, partuze individuale, lipsite de bucurie, practicate la nevoie, În parc, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
este considerația pe care Rosmini o acordă acelui nod politico-instituțional care atrăgea istoricii originilor naționale ale Europei moderne și foarte limitate, căci el aprecia "monarhia creștină", idealizarea Evului Mediu 39. În realitate, în privința feudalismului, Rosmini combate încarnarea însăși a principiului individualist, pe care gînditorul roveretan îl contrapune polemic ideii de unitate organică proprie comunității ecleziastice. Organizarea feudală a societății, mai înainte de a perturba Biserica, implicînd-o într-un proces de secularizare, a încălcat spiritul păstorilor săi și principiul unității Creștine, care pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care o aveau prin natura lor; așa s-a întîmplat cu guvernările barbare care, oprimînd cu samavolnicia lor Biserica, au încercat să o supună și să o facă să se conformeze cu totul ideii de seniorialitate, făcînd-o să fie violentă, individualistă, aplecată spre ma-terial; dar au primit, parțial, fără să-și dea seama, ideea contrară a slujirii morale, unitare, spirituale a Bisericii, de unde modul lor duplicitar și contradictoriu, amestecat cu acte de mare pietate și de beneficii pentru Biserică și cu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
reprezentat de Fourier, Buchez și Louis Blanc și care considerau că asocierea liberă este suficientă pentru a rezolva toate problemele, se deosebește de Saint Simon care voia să grupeze întreaga națiune într-o organizare colectivă. Socialiștii asociaționiști, care erau mai individualiști, se temeau că în cazul unei organizări colectiviste a societății individul să nu se piardă. Considerau că organizarea în mici grupe autonome, libere să se federalizeze între ele, îl poate apăra mai bine. De asemenea, ei erau de părere că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietarii legilor agrare fură siliți să ofere în același timp brațele lor în târgul muncii; astfel împroprietărirea în loc să rărească oferta muncii, au mărit-o...."53 3. 2. Evoluția sistemelor cooperatiste în România S-a afirmat în nenumărate rânduri că spiritul individualist al românului nu se pretează ideii de cooperație. În opoziție cu această părere marele nostru istoric Nicolae Iorga afirma, la o conferință ținută la Academia cooperatistă, următoarele " Am întâlnit, aproape la fiecare pas, dovezi de solidaritate românească, de umilă dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Consiliul Micii Antante. Conform tabloului politic trasat de Nae Ionescu ("La dreapta, forțele reacționare", adică Partidul Liberal al lui Duca, Partidul }ărănist, Partidul Poporului; "la mijloc, formațiile radicale", adică partidele lui Iunian, Argetoianu, dr. Lupu, poate Maniu, cu o ideologie "individualistă", bazată pe "drepturile omului"; iar "la stînga, forțele revoluției, urmărind toate în fond un regim de dictatură a masselor", adică comuniștii, legionarii, goghiștii), Cuvîntul era un ziar de stînga, revoluționar, deoarece era susținător al revoluției naționale. Sebastian a lucrat la
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
semnificativ pe marginea valorilor eco-nomice. Mai mult, atitudinile față de economia de piață nu erau asociate cu un nivel deosebit de mare al sprijinului acordat democrației. Datele obținute resping presupunerea că piețele și democrația reflectă un unic sindrom al sprijinului pentru instituțiile individualiste, presupunere aflată la baza paradigmei neoclasice a comportamentului economic și a teoriilor democrației subsumate școlii "alegerii publice". Explorarea cuvintelor asociate cu simbolul democrației permite sondarea modului de gîndire al oamenilor obișnuiți, în concordanță cu ideea guvernării de către popor. Dar există
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sînt esențiale. IDEALURILE ÎN PRACTICĂ Sprijinirea idealurilor democratice abstracte nu este suficientă pentru a fonda o democrație, pentru că un regim înseamnă, întîi de toate, instituții politice. A contura caracterul instituțiilor doar din datele furnizate de sondaje înseamnă a comite eroarea "individualistă" presupunerea că macroinstituțiile societății sînt doar o reflectare a ceea ce doresc indivizii, sau un anumit procent din populație (Scheuch, 1966). Această confuzie este frecventă. De exemplu, Gibson și Duch (1993: 253) conchid că sondajul lor din 1990, care demonstrează că
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
contextuale, deoarece cunoaștem nu numai diferențele dintre indivizi în cadrul unei țări, dar știm și ce au în comun, în condițiile în care au avut parte de aceleași instituții naționale și aceleași condiții macroeconomice. Acest lucru ne ajută să evităm eroarea individualistă de a presupune că per-cepțiile unei persoane se formează într-un vacuum (Scheuch, 1966). Evităm de asemenea și greșeala ecologică de a presupune că putem face inferențe despre cum vor reacționa indivizii la schimbările politice, dintr-o cantitate redusă de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și dușmani plătiți. În general, toți vor fi înghițiți de stomacul tare al partidului comunist, cum a spus Lenin..." "Chiar așa a spus Lenin?", l-am întrerupt eu. "Da, chiar așa, noi avem stomacul tare și vom înghiți pe toți individualiștii și șovăielnicii, citez din memorie. Nu sânt Mafalda să ghicesc ce-or să facă cei care au creat până acum o mare literatură. N-ar fi exclus să devină optimiști..." (N-a fost exclus, chiar au devenit!, cum aveam să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de a găsi căile adecvate de evitare și prevenire a conflictelor care apar sau în care sunt implicați. Se dezvoltă astfel capacitățile de cunoaștere și autocunoaștere, stăpânește mediul din care face parte, este stimulat potențialul creativ și este diminuat comportamentul individualist și negativ al copilului. În urma studiilor efectuate, s-a constatat că 78% din subiecți opinează că mediul școlar și cel familial prezintă conflicte din toate sferele, iar 76% susțin că relațiile de prietenie și amiciție sunt afectate de insuficienta statornicie
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]