1,103 matches
-
important al sufixelor; distincție de gen animat/inanimat; VOS și VSO latină, silabară 277. oromo (afan oromo, galla) N Etiopia, Kenya, Somalia, Egipt) familia afro-asiatică, ramura cușită; SOV; subst. - adj. etiopiana; latină 278. oriya O India (Orissa) / N Bangladesh familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental; SOV; adj. - subst. alfasilabară oriya derivată din brahmi; nu are linia continuă orizontală care unește partea superioară a literelor în scrierea altor limbi indiene 279. osca LM înrudită cu umbriana; centrul peninsulei Italice, pînă în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
literelor în scrierea altor limbi indiene 279. osca LM înrudită cu umbriana; centrul peninsulei Italice, pînă în sec. I i.C.; urme în latină și în limbile romanice; inscripții sec. III i.C.-I d.C.; Cippus Abellanus; Tabulă Bantina familia indo-europeană, ramura italica, grupul osco-umbrian; structura gramaticala comună cu a latinei proprie, derivată din etrusca 280. oseta O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
III i.C.-I d.C.; Cippus Abellanus; Tabulă Bantina familia indo-europeană, ramura italica, grupul osco-umbrian; structura gramaticala comună cu a latinei proprie, derivată din etrusca 280. oseta O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
N Guam, Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat în pali; folosită astăzi că limba liturgica în budismul theravada familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; flexionara brahmi, iar în unele țări budiste cu scrieri proprii (singhaleza, birmana, thai, cambodgiana, laoțiana etc.); transliterații latină, devanagari etc. 284. pama-nyungan N Australia; ramură de limbi vorbite de aborigenii australieni, cuprinzînd între 160 și 228
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
filipinez; aglutinanta; VSO latină 287. panjabi (punjabi) O India (Panjab/Punjab, Chandigarh, Delhi, Haryanaa) / N Pakistan; în unele clasificări punjabi este inclus printre limbile lahnda din Pakistan, un continuum lingvistic care nu include însă și punjabi vorbită în India; familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central semi-silabarică gurmukhi și devanagari (India) și shahmukhi / persano-arabă (Pakistan) 288. papiamento O Aruba, Curaçao, Bonaire, Caraibe / Antilele Olandeze creola cu baza lexicala controversată (spaniolă sau portugheză; lexic: 60% din portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sînt: papua orientala (36), sepik-ramu (104), torricelli (48), trans-Noua Guinee (598); structura extrem de eterogena; numeroase limbi papua n-au putut fi clasificate, fiind considerate izolate; topica predominantă: SOV nu au avut scriere 290. paștu (afghana) O Afghanistan / OR Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; flexionara; SOV; adj. - subst. paștu (arabă cu semne suplimentare), latină 291. pedi (sepedi) O Republică Africa de Sud; face parte dintr-un continuum lingvistic numit sotho de nord (sesotho să leboa) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subgrupul sotho de nord latină 292. persana veche (ahemenidă) LM; urmașa avesticii; sec. VI-IV i.C.; regii ahemenizi (Darius, Xerxes); nu este ascendentă directă a persanei moderne; era un dialect vorbit la Persepolis, transformat de Darius în normă familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; flexionara cuneiforma de tip mixt silabico-alfabetic, de la dreapta la stînga; cea mai recentă scriere cuneiforma 293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scriere cuneiforma 293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a imperiului Sasanizilor; limba religiei zoroastre (profetul Zarathoustra, transcris Zoroastru de greci) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; îndepărtare de tipul flexionar originar: capătă trăsături analitice derivată din arameica, uneori cu ideograme 294. persana (neopersană, dări, farsi) O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
atestata din sec. VIII-IX; literatura foarte valoroasă: Firdusi, Șahname (Cartea regilor), sec. X; Omar Khayam; dialecte: persana occidentală (Iran), persana orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian latină 297. polaba LM; Polonia, Germania (în NE actualei Saxonia de Jos); dispărută în prima jumătate a sec. al XVIII-lea (1756), înlocuită de germană; numele are la origine hidronimul Labe (Elba); asemănări cu polona familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental latină 298. poloneză (polona) O Polonia / N Ucraina, Belarus, Germania, Lituania, România, SUA, Brazilia, Franța; primele texte din sec. al XIV-lea; la baza limbii literare stă dialectul din Cracovia; perioadă modernă este legată de operă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Germania, Lituania, România, SUA, Brazilia, Franța; primele texte din sec. al XIV-lea; la baza limbii literare stă dialectul din Cracovia; perioadă modernă este legată de operă lui A. Mickiewicz; puternică influență latină și a altor limbi moderne occidentale familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO + ordine liberă; accentuala latină cu diacritice speciale 299. portugheză O Portugalia, Brazilia, Angola, Capul Verde, Guineea-Bissau, Macao, Mozanbic, Sao Tomé și Principe, Timorul de Est / CO Guineea Ecuatoriala / OR Galicia (Spania) sub numele de gallego (în realitate e vorba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Capul Verde), 2. damaense (Daman și Diu, India); 3. timorense (Timorul oriental), 4. goês (Goa, India), 5. guineense (Guineea-Bissau), 6. macaísta ou patuá (Macao, China), 7. moçambicano (Mozambic), 8. santomense, principense (Sao Tomé și Principe), 9. creola portugheză din Uruguay familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic; flexionara; SVO latină cu diacritice și diagrame specifice 300. prusiana veche LM Prusia Orientala; dispare la începutul sec. XVIII, înlocuită de germană; cea mai arhaica dintre limbile baltice; apropieri de proto-slavă și proto-germanică familia indo-europeană, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic; flexionara; SVO latină cu diacritice și diagrame specifice 300. prusiana veche LM Prusia Orientala; dispare la începutul sec. XVIII, înlocuită de germană; cea mai arhaica dintre limbile baltice; apropieri de proto-slavă și proto-germanică familia indo-europeană, ramura baltica, grupul baltic occidental; flexionara latină 301. quashqai (kașkai, kashgai) Iran; limba a uneia dintre ultimele populații nomade ale lumii (pastori nomazi) marea familie uralo-altaică, familia turcica, ramura de S-V (oguz); SOV arabă adaptată 302. quechua O Bolivia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
același timp trăsături aglutinante și flexionare două sisteme de scriere inventate: sărați și tengwar 304. quiché N Guatemala amerindiana din familia maya, grupul quiché-man; ergativă hieroglifica ideofonografică (în trecut), latină 305. rajasthani O India (Rajasthan și Madhya Pradesh); Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; tonala (doar unele dialecte); postpoziții; SOV devanagari 306. rapanui vorbită în Insula Paștelui (denumire locală Rapa Nui, Chile); limba extrem de interesantă, aflată însă în pericol de extincție ca urmare a expansiunii limbii spaniole familia austroneziana, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul occidental un fragment dintr-o predică (sec. XII); grupul central (text din sec. XIV); din grupul oriental un act civil (din sec. XII) Vechea unitate lingvistică a acestei limbi este astăzi amenințată de influențele dialectelor italiene și germane. familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 308. români (rromani, țigăneasca) OR Șuto Orizari (Republică Macedonia); minoritara recunoscută oficial: Germania, Suedia / N România, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Spania, Albania, Grecia, Macedonia, Șerbia, Turcia; răspîndită în întreaga lume, dar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ani in Sultanatul Rum (Anatolia, Turcia de astăzi), perioadă în care limba s-a îmbogățit cu cuvinte din neopersană, armeana și greacă bizantina; după 1381 se răspîndesc în Balcani și apoi în întreaga Europa (împrumuturi din diverse limbi europene) familia indo-europeană, ramura indo-ariană, grupul indic central; SVO; adj. - subst. latină, greacă, chirilica, arabă 309. romanșa O Elveția (cantonul Grisons); dialect occidental al limbii retoromane familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 310. română O (dialectul dacoromân) România
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se răspîndesc în Balcani și apoi în întreaga Europa (împrumuturi din diverse limbi europene) familia indo-europeană, ramura indo-ariană, grupul indic central; SVO; adj. - subst. latină, greacă, chirilica, arabă 309. romanșa O Elveția (cantonul Grisons); dialect occidental al limbii retoromane familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 310. română O (dialectul dacoromân) România, Republica Moldova / N Ucraina. Aparține, atît geografic, cît și lingvistic, Romániei341 orientale. Latină dunăreana, izolată de lumea romanica occidental a început să capete prin sec. V
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu contribuția celorlalte. Alfabet chirilic și apoi latin (din 1860). Ortografie fonetica cu urme etimologice. Unitate lingvistică mare, cu graiuri reciproc inteligibile. Română aparține topologic unui subtip lingvistic caracterizat prin "hipertrofia determinării, mai ales a determinării nominale" (Eugeniu Coșeriu) familia indo-europeană, romanica, grupul italo-romanic; silabica; SVO + OSV latină 311. rotokas limba din insula Bougainville (Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar 11 sunete (5 vocale + 6 consoane), cel mai mic inventar fonetic din lume (limba amazoniana pirahă are doar 10 foneme, dar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
genuri, două numere și șase cazuri). La verb formele impersonale sînt mai numeroase decît cele personale. Sistemul verbal este dominat de opoziția de aspect. Două mari grupuri dialectale, de nord și de sud. Alfabet chirilic cu 32 de litere. familia indo-europeană, ramura balto-slavă, grupul oriental; accentuala; SVO chirilica 313. samoana O Șamoa, Șamoa americană / N Fiji, Noua Zeelandă familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; SVO + liberă latină 314. sandawe N Tanzania; vorbită de o populatie înrudită genetic cu hadza; populațiile sandawe și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
xhosa; dombe, fanagalo, kunda, lozi, manyika, ndau, tsoa, tswa 8.2. CLASAMENTUL LIMBILOR LUMII DUPĂ NUMĂRUL DE VORBITORI NATIVI 349 Locul Limba Familia Țară de origine Total țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tsoa, tswa 8.2. CLASAMENTUL LIMBILOR LUMII DUPĂ NUMĂRUL DE VORBITORI NATIVI 349 Locul Limba Familia Țară de origine Total țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
DUPĂ NUMĂRUL DE VORBITORI NATIVI 349 Locul Limba Familia Țară de origine Total țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]