955 matches
-
finalități care țin de zona probabilului. Depășirea acestuia trebuia realizată cu orice preț și astfel au apărut două soluții mai cunoscute: prima este cea descrisă anterior prin care von Wright încearcă să găsească o formă de certitudine în cazul raționamentului inductiv, și cea a lui K. Popper 16, care consideră ca fiind fundamental pentru descoperirea științifică raționamentul deductiv și nu pe cel inductiv. Prin "teoria falsificabilității", rolul pentru acceptarea unei teorii științifice îl joacă raționamentul deductiv. Momentul Popper reprezintă în epistemologie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este cea descrisă anterior prin care von Wright încearcă să găsească o formă de certitudine în cazul raționamentului inductiv, și cea a lui K. Popper 16, care consideră ca fiind fundamental pentru descoperirea științifică raționamentul deductiv și nu pe cel inductiv. Prin "teoria falsificabilității", rolul pentru acceptarea unei teorii științifice îl joacă raționamentul deductiv. Momentul Popper reprezintă în epistemologie un punct de cotitură. Este momentul în care epistemologia reevaluează marile descoperiri ale secolului XX. Principiul indeterminării introduce ideea subiectivității la nivelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Descartes, René, Oeuvres tome I, Leopold Cerf, Imprimeu - Editeur, Paris, 1897. Descartes, René, Oeuvres tome X, Leopold Cerf, Imprimeu - Editeur, Paris, 1907. Descartes, René, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992. Dima, Teodor, Metode inductive, Editura Științifică, București, 1975. Dionisie pseudo Areopagitul, Despre numele divine. Telogia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993. Dionisie pseudo Areopagitul, Ierarhia Cerească. Ierarhia Bisericească, Editura Institutul European, Iași, 1994. Donneley, Ignatis, The Great Cryptogram. Francis Bacon's Cipher in so
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să considere că există ipoteze plauzibile deoarece după ce a dezvoltat teoria idolilor totul începea de la un zero al cunoștințelor. Reproșul pe care i-l aduce Bertrand Russel (History of Western Philosophy, Alen & Unwin, Londra, 1965, p. 529), cum că metoda inductivă pe care o propune este greșită pentru că nu pune accentul pe ipoteze, ci încearcă să le realizeze prin ordonarea datelor, nu ține seama de contextul de ansamblu. Metoda ce trebuia dezvoltată pornea de la zero astfel că, această construcție de ipoteze
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 321. 75 Ibidem, p. 321. 76 Francis Bacon, Noul Organon, I, III, ed. cit., p. 35. 77 Ibidem, I, I, p. 35. 78 Ibidem., I, XII, p. 37. 79 Teodor Dima, Metode inductive, Editura Științifică, București, 1975, p. 42. 80 Ibidem, p. 43. 81 Ibidem, p. 43. 82 Atanasie Joja, Studii de logică, Editura Academiei, București, 1960, p. 131. 83 Ibidem, p. 164. 84 Duns Scotus, Despre cunoaștere umană, apud Octavian Nistor, Între
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon, Noul Organon, I, XXVI, Editura Academiei, București, 1957, p. 39. 68 Francis Bacon, Noul Organon, II, X, Editura Academiei, București, 1957, p. 113. 69 Ibidem, II, X, p. 113. 70 Ibidem, II, XI, p. 113. 71 Teodor Dima, Metode inductive, Editura Științifică, București, 1975, p. 41. 72 Ibidem, p. 42. 73 Francis Bacon, op. cit, II, XIII, p. 124. 74 Ibidem, II, XV, p. 132. 75 Ibidem, II, XIX, p. 136. 76 Ibidem, II, XX, p. 141. 77 Ibidem, p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cât mai multă informație de elevii dvs. - apatici și interesați - care vă va ajuta să stabiliți comunicare eficientă între ei. V. Motivarea elevilor - sugestii Explicați de câte ori este cazul - Remunerați (răsplătiți) - Umanizarea comportamentelor și a acțiunilor - Implicarea elevilor în activități - Predarea inductivă - Satisfacerea nevoile elevilor Folosește emoțiile pozitive cu scopul de a crește productivitatea și motivația De regulă, elevii învață mai productiv și mai intensiv atunci când sunt motivați.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte, între 11/12-18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice: operații standardizate și rezolvări-tip; euristice: sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni, ca expresie a prelucrării și valorificării superioare a produsului cogniției primare (reprezentările), în strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman din perspectivă pragmatistă 18. Stich arată că, în procesul descris de Goodman și preluat ulterior de Rawls, există trei aspecte care trebuie detaliate 19. [I] Goodman pretinde a explica întemeierea inferențelor deductive și inductive. Însă, Stich evidențiază faptul că nu este clar dacă ceea ce Goodman desemnează prin termenul "inferență" reprezintă un proces cognitiv. Astfel, expunerea lui Goodman poate fi interpretată ca o tentativă de a explica întemeierea regulilor logice utilizabile pentru evaluarea etapelor din
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
exista între (a) analizele filosofice apriorice ale enunțurilor aparținând cunoașterii științifice și/sau cunoașterii comune și (b) investigațiile aposteriori ale altor "instituții" ale culturii 32. În urma analizei detaliate a tezelor lui Goodman, Stich a evidențiat faptul că întemeierea regulilor logicii inductive prin ceea ce acesta numește "echilibrul reflectiv"33, conferă prea multă importanță practicilor inductive pe care fiecare dintre noi le realizează în mod curent. Bineînțeles, nu toate elementele practicilor inferențiale cotidiene ale tuturor indivizilor sunt justificabile. Astfel, raționamente eronate sunt identificate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cunoașterii comune și (b) investigațiile aposteriori ale altor "instituții" ale culturii 32. În urma analizei detaliate a tezelor lui Goodman, Stich a evidențiat faptul că întemeierea regulilor logicii inductive prin ceea ce acesta numește "echilibrul reflectiv"33, conferă prea multă importanță practicilor inductive pe care fiecare dintre noi le realizează în mod curent. Bineînțeles, nu toate elementele practicilor inferențiale cotidiene ale tuturor indivizilor sunt justificabile. Astfel, raționamente eronate sunt identificate adesea la numeroși indivizi, într-o gamă largă de contexte. În primul deceniu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Astfel, raționamente eronate sunt identificate adesea la numeroși indivizi, într-o gamă largă de contexte. În primul deceniu al acestui secol, Gilbert Harman și Sanjeev R. Kulkarni au arătat că utilizarea metodei "echilibrului reflectiv" ca metodă de întemeiere a raționamentelor inductive este problematică, deoarece permite anumitor trăsături ale convingerilor oamenilor să declanșeze schimbări semnificative în "echilibrul" la care aceștia ajung 34. Atât Goodman, cât și Rawls susțin că modalitatea de ajustare a unui principiu general în raport cu o judecată particulară reprezintă exact
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
regresie, analiza eronată a covariației 39) pot trece de exigențele "echilibrului reflectiv" obișnuit 40. În ciuda reificării la care recurg atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni, demonstrațiile lor relevă faptul că a fi în "echilibru reflectiv" cu practica inductivă nu este o condiție necesară și nici suficientă pentru întemeierea unei reguli a inferenței inductive. În esență, procesul propus de Goodman și adaptat de Rawls este caracterizat printr-o fragilitate care ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia judecăților și a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reificării la care recurg atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni, demonstrațiile lor relevă faptul că a fi în "echilibru reflectiv" cu practica inductivă nu este o condiție necesară și nici suficientă pentru întemeierea unei reguli a inferenței inductive. În esență, procesul propus de Goodman și adaptat de Rawls este caracterizat printr-o fragilitate care ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia judecăților și a principiilor puse în concordanță. Teza Duhem-Quine41 În cadrul investigațiilor filosofice dedicate metodei "echilibrului reflectiv", atât Stich
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și Richard E. Nisbett, "Justification and the Psychology of Human Reasoning", în Philosophy of Science, vol. 47, nr. 2, 1980, p. 188. [subl. în orig.] 37 Stich & Nisbett sugerează că, odată ce un individ stabilește existența "echilibrului reflectiv" între propria practică inductivă și o regulă, el a făcut "tot ce se putea face". Stich & Nisbett, "Justification and the Psychology", p. 198. Dar individul ar putea invoca fără să știe o regulă neîntemeiată; evitarea acestei greșeli implică apelul la o instanță superioară "echilibrului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o știință care procedează inductiv. Domeniul său de activitate îl constituie limbile identificate și delimitate "preștiințific" una de cealaltă; sarcina să principala este aceea de a identifica analogiile și punctele comune dintre diversele limbi și apoi de a opera generalizări inductive. Că disciplină de sine stătătoare, lingvistică generală se situează la nivelul generalităților empirice" (Coșeriu, 2011, p. 39). (2) Teoria limbajului: "Asemenea lingvisticii generale, și teoria limbajului face parte din domeniul științei generalului. Și punctul său de plecare se situează "în interiorul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ÎNCĂLZIREA INDUCTIVĂ, ECOLOGICĂ, PENTRU DEFORMĂRI PLASTICE Dr. Ing. Vasile CAȚARSCHI - Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași Ing. Smaranda CAȚARSCHI - Grup Școlar “Anghel Saligny” Iași Alegerea metodei de încălzire și a tipului de inductor Încălzirea în volum în atelierele de forjă și de laminare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
peste 40 de brevete pentru invențiile realizate conform principiului câmpului magnetic rotativ descoperit de el. În 1895, devenea operațională, la Cascada Niagara, prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume. Chiar și în zilele noastre, marea majoritate a motoarelor electrice inductive aflate în uz pretutindeni în lume au la bază proiectul său inițial. Tesla a arătat în autobiografia sa că în numeroase ocazii a experimentat moment detaliate de inspirație. În timpul copilăriei a avut multe episoade de boală. Avea o afecțiune foarte
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
și avansat. Modulul MCM - 1/EV - comutatoare și relee; - circuite rezistive serie și paralel, - aplicații ale legilor lui Ohm; - aplicații ale legilor lui Kirchhoff; - teoremele: Thevenin și Norton;reostate, potențiometre și condensatoare. Modulul MCM - 2/EV - inductanțe și bobine;circuite inductive; - circuite RLC; - surse de c.a.; - circuite rezistive și capacitive de c.a.; - transformatoare de mică putere; Modulul experimental MCM - 2/EV 186 - motoare de c.c. Modulul MCM - 3/EV - introducere în semiconductoare; - joncțiunea pn;caracteristicile diodelor semiconductoare;redresoare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ghiţă TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93169]
-
lucrurile sunt mai complicate în ceea ce-l privește pe Hobbes. Potrivit lui Macpherson, conceptul de condiție naturală a umanității la Hobbes trebuie înțeles din perspectiva genezei, deși el funcționează ca o ipoteză logică. Acest concept nu poate fi înțeles în afara metodei inductive prin care el a fost format, iar metoda inductivă ori conduce la o abstracție care nu folosește la nimic, ori lasă un rest. Problema pusă de Macpherson este, pe scurt, aceasta: dacă expresia "stare naturală a umanității" ar desemna psihologia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Hobbes. Potrivit lui Macpherson, conceptul de condiție naturală a umanității la Hobbes trebuie înțeles din perspectiva genezei, deși el funcționează ca o ipoteză logică. Acest concept nu poate fi înțeles în afara metodei inductive prin care el a fost format, iar metoda inductivă ori conduce la o abstracție care nu folosește la nimic, ori lasă un rest. Problema pusă de Macpherson este, pe scurt, aceasta: dacă expresia "stare naturală a umanității" ar desemna psihologia și comportamentul omului primitiv, acestea ar fi oricum imposibilă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
că pozitiviștii logici legau un astfel de empirism radical de numele lui Mill. Aceasta propusese o viziune conform căreia matematica și logica nu sunt a priori, ci constau din adevăruri universale despre lume la care se ajunge pe o cale inductivă. Philip Kitcher consideră că viziunea lui Mill are la bază luarea în serios a ideii că "acumularea cunoașterii matematice la copii este o parte indispensabilă chiar și a cunoașterii matematicianului sofisticat" (Kitcher 1998: 62), precum și angajamentul de a înțelege cunoașterea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
agregatele"54, care nu sunt însă același lucru cu mulțimile, ci sunt entități concrete individuate printr-un principiu al agregării. Ajungem la adevăruri despre aceste entități observând anumite regularități în activitatea noastră de rearanjare a obiectelor înconjurătoare și de extrapolare inductivă pornind de la acestea, e.g. la adevărul judecății aritmetice "1 + 1 = 2" ajungem observând că putem rearanja obiectele care ne apar ca o o astfel încât să obținem obiecte care ne apar astfel oo. Plecând de la aceste egalități aritmetice, putem ajunge la
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de comoditate. Cred că putem argumenta că argumentul indispensabilității nu are nici o valoare dacă nu se răspunde la problema aplicabilității. Vorbim despre acest argument așa cum apare el la Colyvan, Garavaso (2005) afirmă că acesta nu este altceva decât o inferență inductivă la cea mai bună explicație, iar asta deoarece principala premisă a argumentului este susținută de o inferență la cea mai bună explicație: ar trebui să acceptăm existența entităților peste care se cuantifică în enunțurile matematice deoarece existența lor explică mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
își are rolul bine definit, la clasa a IV-a, conversația se bazează pe întrebări de interpretare, de explicare, de afirmare a temei, de completare, de apreciere. Treptat, noțiunile predate se vor aprofunda prin întrebări care dirijează înțelegerea în mod inductiv, progresiv, antrenând toate procesele gândirii. * Folosirea și demonstrarea materialului intuitiv la lecțiile de geografie Obiectele și fenomenele pe care le studiază geografia sunt de dimensiuni mari și foarte mari și unele se află la depărtare de școală. Sunt foarte mulți
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]