1,161 matches
-
presei de provincie prin intermediul societății Vera. În 1930, konzern-ul Hugenberg controla direct sau indirect aproape o pătrime din presa germană. Ultranaționalist și conservator, el va favoriza ascensiunea lui Hitler. Konzern-ul lui Otto Wolff din Cologne, finanțat de asemenea de cîțiva industriași din Ruhr, constituit în jurul lui Kölnische Zeitung și al lui Die Zeit, organul lui Stresemann, a fost din punct de vedere politic susținător al acordului de la Weimar. Konzern-ul lui Hugo Stinnes, care avea numeroase alte activități, a fost de asemenea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
literară - destinul unei reviste, viața unei epoci literare, Junimea, 1974) relatând despre o școală de meșteșuguri, Kogălniceanu introducea și următoare șopârlă, aluzie la mama protectoare Rusia, spunând că „din ea“, adică de pe băncile școlii, „are să iasă o clasă numeroasă de industriași pământeni, carii să ne desrobească de șerbia față de străini“. De altfel, cum la noi publicațiile satirice lipseau, aluziile cele mai vânate de cenzori vizau împlinirea unor proiecte naționale și politice. Nu știu ce va fi conținut nuvela „Toderică“, semnată de Costache Negruzzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
ce vă închipuiți că are nevoie un asemenea complex. Construit de Stanley Ho, Teddy Yip, Yip Hon și Henry Fok, este în concurență permanentă cu cazinoul alăturat, Wynn. Stanley Ho (în prezent la 90 de ani) este unul dintre marii industriași și antreprenori din Hong Kong și Macau. Supranumit „Regele jocurilor de noroc “el a deținut monopolul acestei nișe de câștiguri timp de 40 de ani. Magnatul este implicat într-o mulțime de afaceri în Hong Kong, Macao, China continentală, Vietnam, Portugalia, Mozambic
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
solicitudinea ei face ca cei nevoiași mai ales, accidentații sau cu alte suferințe, să-și îndrepte nădejdea spre salvarea vieții, la Salvare. Mărturiile vremii ne relatează eforturile profesorului Minovici de a aduna fonduri. Fonduri private, fonduri de la stat, de la marii industriași. Reușește, chiar dacă a fost nevoie să-și ipotecheze propria locuință, pentru a se împrumuta de bani, să clădească, după Primul Război Mondial, pe Splaiul Independenței, Palatul Salvării - local spațios care va găzdui mai târziu un spital cu 50 de paturi
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
transport al Salvării de la cei cu stare foarte bună materială. A apelat mult și la presă - care prin articole favorabile, a sprijinit opera de strângere de fonduri. Concursului binevoitor al marelui public i-a urmat acel al negustorilor și marilor industriași și în primul rând subvenția anuală a primăriei Capitalei, fără de care Salvarea nu ar fi putut funcționa. Salvarea organizează posturi fixe de prim ajutor cu prilejul marilor aglomerări de oameni la anumite serbări, procesiuni, în timpul paradelor, al diferitelor manifestații politice
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
planul Marshall, „perceput de Moscova că tentația S.U.A. de a-i sustrage sateliții pe cale economică”. Criticat este, de asemenea, așa cum am văzut deja, pentru dizolvarea Partidului Comunist Iugoslav în Frontul Național, organizație din care făceau parte țărani mijlocași, chiaburi, mici industriași, intelectuali, dar și „partide burgheze”. Deformările sunt atat de aberante încât oameni politici români neacceptați de comuniști ajung să primească etichetări din arsenalul lozicilor anti-titoiste. Astfel, atunci când cunoscutul lider social democrat C. Titel Petrescu este îndepărtat, propagandă va folosi o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că prin decretul nr. 6 din ianuarie 1950 au fost arestați "cadre active ale partidelor burghezo-moșierești, vechile structuri de securitate, chiaburii, rudele trădătorilor de patrie, ale spionilor și ale elementelor dușmănoase care au fugit din țară, foștii exploatatori (moșieri, bancheri, industriași, comercianți)"266, fiind trimiși astfel în închisoare cei mai cunoscuți oameni politici (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Constantin Brătianu, Gheorghe Brătianu, Pantelimon Halippa, Constantin Argetoianu, Constantin Titel Petrescu, Maria Antonescu, Ion Nistor etc.). Numai în 1952 au fost arestate 12.000
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
grad superior erau foarte bine reprezentați din punct de vedere numeric, în organele centrale de conducere, precum și în comitetele organizațiilor județene 159. Listele publicate ale celor care aderau la partid dovedesc afluența unui număr mare de avocați, profesori, învățători, proprietari, industriași sau comercianți, în organizațiile județene 160, fapt explicabil dacă luăm în considerare prevederile statutare deja amintite. Aceștia formau "cercul propagandiștilor, militanților sau liderilor", amintit de unii analiști ai contribuției indivizilor la viața de organizație 161. Adeziunea muncitorilor la PNL-Gh. Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a datoriilor agricole, programul propunea următoarele măsuri pentru rezolvarea acestei probleme: * Degrevarea fiscală imediată a tuturor categoriilor de producători; * Reducerea sarcinilor fiscale la puterea de plată a contribuabililor, prin revizuirea unor metode de impozitare ca: reintroducerea patentei fixe la comercianți, industriași și profesioniști; scăderea sau desființarea taxelor și impozitelor ce îngreuiau circulația bunurilor; * Stabilirea unor prețuri minimale interne pentru principalele produse agricole și micșorarea diferenței între prețul grâului și cel al pâinii; * Asigurarea debușeurilor străine pentru valorificarea produselor agricole 431. Apreciind
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ideea moratoriului a pătruns în domeniul internațional și câștigă zilnic teren în opinia publică", PNL georgist propunea un alt set de măsuri care vizau: * O scurtă amânare a plății datoriilor pentru toate categoriile de debitori care nu erau comercianți sau industriași. * Legiferarea măsurilor de reglementare a datoriilor prin intervenția justiției, care să lase părților (debitori și creditori) ca alternative, eșalonarea datoriilor în anuități pe termen lung, cu o dobândă redusă, uniformă în toată țara sau plata datoriei într-un termen scurt
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
permis parizienilor, și mai ales imigranților, provincialilor sau străinilor aflați în trecere prin Paris, să locuiască în pavilioane construite de către ei, în proprietate privată, în periferia medie"1. În ciuda câtorva acte legislative, "periferiile au fost construite la întâmplare, după interesele industriașilor, ale celor care au împărțit loturile, ale speculanților funciari și ale antreprenorilor de clădiri"2. Curentul municipalist, în fața neintervenției statului în materie de amenajare și echipare a comunelor, a încercat să gestioneze într-un mod cât mai puțin dăunător dezvoltarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
considerate azi punctul de plecare, fără îndoială modest, al legislației privind locuințele populare. Ele inaugurează oficial punerea în relație a calității dezvoltării fizice și morale a muncitorilor cu condițiile lor de trai. În a doua parte a secolului, câțiva mari industriași, atenți să ajungă până la domiciliul muncitorilor cu binefacerile unei discipline responsabile de ordinea socială și de rentabilitatea capitalului, au avut în vedere și problema locuinței. Crearea orașelor muncitorești, între care Mulhouse reprezintă unul dintre exemplele celebre 1, introduce problema locuinței
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
englezi, care pun în act solidaritatea fără să știe, așa cum domnul Jourdain făcea proză" (pp. 273-274). Primele măsuri legislative luate în favoarea locuinței sociale în Franța sunt inspirate de grija delimitării de teoria serviciilor publice formulată de "posibilistul" Paul Brousse. Atunci când industriașul Jules Siegfried depunea la Cameră proiectul său de lege privind locuințele ieftine, în 1892, el ținea să sublinieze că respinge socialismul, amintind atașamentul său față de proprietatea și inițiativa private. Marja de manevră a acestor republicani ai progresului era însă, trebuie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
societății franceze locuințe ieftine, create, printre alții, și de raportorii acestei legi, cu patru ani înainte, pe 2 februarie 1890. "Asociație de drept privat, Societatea locuințelor ieftine (HBM) avea drept scop încurajarea în toată Franța a construirii de către persoane private, industriași sau de către societăți locale de case curate la un preț bun, sau încurajarea îmbunătățirii locuințelor existente. Această societate va încerca să multiplice și mijloacele de facilitare a achiziționării locuințelor de către angajați, meșteșugari și muncitori"2. Dispoziția cea mai avangardistă a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1935 la Bagneux explică în manieră sintetică diferitele aspecte ale experienței franceze în ceea ce privește politica de ajutor pentru locuințe în perioada interbelică. Proiectul de a construi un oraș la nord de Bagneux s-a concretizat atunci când a început subscripția demarată de industriașii interesați să-și găzduiască angajații, aceasta substituindu-se ideii inițiale de a recurge la acte de caritate pentru a afla adăpost locuitorilor din zonă care-și pierduseră barăcile. Nu e vorba să găzduim sărmani, ci "elita clasei muncitoare""25. Acest
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
început să-și dea osteneala să-i ajute pe muncitori să beneficieze de avantajele legislației "burgheze", fără să mai caute să-i organizeze în soviet. Acest caz ilustrează modestia implicării statului în producerea de locuințe sociale, partea importantă ce revenea industriașilor, precum și complexitatea raportului pe care aleșii municipali l-au avut cu locuința socială. Cazul arată, de asemenea, cum politica orientată în favoarea locuinței muncitorești căuta mai mult să intre în grațiile unei elite muncitorești motivate de eventualitatea ascensiunii, cu atât mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de locuințe [...]. Din această producție globală, 175 000 de locuințe au fost edificate de către HBM (dintre care 100 000 de către oficiile lor publice), 120 000 cu ajutorul Societăților de credit imobiliar și în jur de 300 000 au fost construite de industriași pentru personalul lor. Numărul important al locuințelor muncitorești construite de angajatori a atenuat parțial incapacitatea sectorului public al locuințelor sociale"32. Cât despre moștenirea lăsată de Republica a III-a, Louis Houdeville apreciază: "450 000 de locuințe insalubre, 300 000
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
igienist. Comuna devenea prestatoare de servicii, dar municipalismul dintre cele două războaie mondiale era deposedat de puterea de redistribuție. În momentul în care, pe de o parte, filantropia nu a mai făcut față gravității situațiilor, iar, pe de altă parte, industriașii nu mai voiau nici ei să finanțeze direct construcția de locuințe muncitorești, problema luării în grijă a serviciilor publice de ameliorare a condițiilor de viață a rămas într-adevăr în suspensie. Voința aleșilor curentului municipalist de a interveni asupra diverselor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de angajamentele, promisiunile făcute populațiilor care urmau să locuiască sau să muncească acolo. Modern, urbanismul "voluntar și concertat" nu mai decurge exclusiv din controlul strict juridic al regulilor, ci din posibilitatea investițiilor tehnice și economice ale diferiților actori, mai ales industriași. Urbanismul devine o acțiune colectivă într-un cadru în care comunele sunt adesea lipsite de aparatul tehnic și de capacitatea de expertiză necesară pentru a evita situațiile de inferioritate în raport cu tehnicienii statului sau cu investitorii privați. Cercetările pregătitoare ale proiectelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dotărilor colective (culturale, sportive, școlare etc.), de ameliorarea transportului în comun, de mediul înconjurător (zgomotul, spațiile verzi)279. Slab organizate și coordonate, revendicările plecând de la aceste probleme deveneau imediat sceptice: se ajungea la denunțarea aranjamentelor între mediile financiare, funcțiile publice, industriași și conservatorii sociali; se incrimina normalizarea disimulată vizată de așezămintele colective; se visa la un model alternativ de dezvoltare urbană. Cu toate acestea, "o trăsătură fundamentală caracterizează luptele urbane de la începutul anilor 1970 notează Michel Wieviorka și [...] [ea] privește natura
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între orașe pentru a atrage resurse fiscale, adică întreprinderi și oameni bogați. Competiția a putut fi temperată atunci când anumitor grupuri dominante le era teamă că-și vor pierde din putere prin dezvoltarea economică a orașului. Astfel, în unele orașe, unii industriași se puteau teme că-și vor pierde monopolul asupra ocupării mâinii de lucru, iar unii aleși cu gândul la alegeri se temeau de efectele îmbogățirii electoratului; în altele, resursele orașului depindeau cel mai mult de transferurile publice (pensii, salarii pentru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mediul concurențial cântăresc mult mai greu decât ajutoarele financiare propuse de municipalitate (mai ales atunci când se fac diferențe între propunerile unui oraș sau altul). Dacă mi se dă o uzină-cheie în mână, gratuit, la Lille sau la Nantes mărturisește un industriaș canadian refuz, fiindcă piața este deja suprasaturată în aceste orașe"324. În sfârșit, o dificultate suplimentară este aceea că variabilele preferate de industriași diferă după sectorul de activitate al întreprinderii. Acestea nu împiedică însă aleșii să prezinte acțiunile lor ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
altul). Dacă mi se dă o uzină-cheie în mână, gratuit, la Lille sau la Nantes mărturisește un industriaș canadian refuz, fiindcă piața este deja suprasaturată în aceste orașe"324. În sfârșit, o dificultate suplimentară este aceea că variabilele preferate de industriași diferă după sectorul de activitate al întreprinderii. Acestea nu împiedică însă aleșii să prezinte acțiunile lor ca motor al dezvoltării economice locale: "Întreprinderea recent instalată a fost sedusă de "activitatea politică de amenajare a comunei", se spunea, fără a preciza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din Paris (Înalte Studii Comerciale), moștenire a Imperiului Austriac. După aceea, își susținuse doctoratul la Universitatea din Torino. Lucrase ca funcționar la Reșița și, în ultimul timp, fusese salariat la Tehnoimport. Intrase în tratative pe teme de import cu un industriaș italian, care-i trimisese niște pachete. Acestea făcuseră obiectul unui denunț, fiind considerate plata pentru încheierea unor tranzacții în condiții dezavantajoase pentru România. Așa că acum era în închisoare. Mi-a spus că nu avea telefon acasă, dar microfoanele fuseseră instalate
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
locuința din care fuseseră alungați. În notele ei, Sanda Stolojan povestește evacuarea zbuciumată a familiei Stolojan, din cartierul lor frumos spre o mahala sinistră numită Grivița Roșie. Prin legea din 19 aprilie 1950, statul confisca bunurile orășenești aparținând „foștilor mari industriași, foștilor boieri, foștilor bancheri, foștilor mari comercianți și tuturor elementelor vechii mari burghezii“, noțiune destul de vagă pentru a putea permite toate interpretările. 1949 a fost anul în care a demarat o altă grozăvie comunistă: colectivizarea forțată a pământului. La 2
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]