784 matches
-
percepția persoanei? Cum ne formăm impresiile despre ceilalți în baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișare fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durată și tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Cum sunt codificate obiectele vestimentare în memoria indivizilor? Cum și de ce îi clasăm pe indivizi în categorii sau grupuri în funcție de îmbrăcămintea lor? Sunt hainele un indicator important al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1984) de la Universitatea din Iowa State a urmărit cum se formează impresia subiecților și ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru întrebări au ghidat studiul: (1) Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta lejeră și ținuta oficială?; (2) Contrastul sau similaritatea vestimentară indicată în fotografie influențează semnificația atribuită vestimentației?; (3) Există diferențe de gen în interpretarea semnalelor vestimentare?; (4) Semnificațiile atribuite costumului formal sau informal purtat de femei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
subiecții de gen masculin, cât și de către cei de gen feminin unui rol de execuție. Surprinzător însă, subiecții bărbați cuprinși în eșantionul cercetării nu relaționau informalitatea vestimentară a persoanelor de același sex cu roluri de execuție. Când respondenții au făcut inferențe despre rolul de execuție și, respectiv, de conducere al persoanelor-stimul redate în cele patru ilustrații, contrastul dintre informalitate și formalitate s-a dovedit a fi o variabilă semnificativă. În cea de-a treia imagine, femeia care purta costum era clasată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cel de-al doilea experiment, s-au urmărit valorile corelației dintre identitatea socială și hainele de firmă (blugii) purtați de anumite persoane. Două grupuri de subiecți au fost selectate pentru acest studiu. Un grup de studente (N = 125) au făcut inferențe legate de personalitate, pe baza diferitelor branduri de jeanși, în timp ce al doilea grup (N = 72) a indicat preferințele în ceea ce privește purtarea blugilor. Cinci tipuri de mărci de blugi aflate în topul vânzărilor pe piața de jeanși din Statele Unite ale Americii au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
utilizarea regulilor care determină folosirea limbii în context - parametrii situației de comunicare, utilizarea registrelor limbii, a normelor de interacțiune verbală etc.); - Componenta cognitivă, care se referă la utilizarea operațiilor întelectuale în producerea și comprehensiunea de text: memorarea, compararea, diferențierea, clasarea, inferența, anticiparea etc. - Componenta enciclopedică presupune stăpânirea componentei verbale, a aspectelor lingvistice, textuale, discursive, pentru toate domeniile: știință, tehnică, artă etc.; - Componenta ideologică vizează capacitatea de a opta pentru o atitudine față de și de a reacționa la conținutul discursului; - Componenta literară
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și de a se dedubla. Nu este sigur, de exemplu, că persoana studiată de noi se proiectează neapărat în replicile altora și că nu uzitează stereotipii ori că nu estimează adecvat atitudinile (replicile) celorlalți. Interpretări eronate pot surveni și în inferența valorilor și a atitudinilor din conduită, prin metoda observației. Nu toate valorile au corespondent pe planul manifest al comportamentului deschis nonverbal, după cum nu orice act concret de conduită reflectă o opțiune axiologică. Orientarea axiologică fiind o dimensiune a sistemului personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ales a celei logice (de conținut), adică determinarea legăturii logico-semantice dintre ipoteze, categorii, indici și caracteristicile textului (Chelcea, 1985). Problema interpretării intențiilor, a valorilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă totuși doar prin relevarea tendinței statistice. Este justificată atât inferența directă, când conținutul este luat ca atare (face value), cât și inferența inversă, când opusul afirmațiilor din conținut trebuie considerat ca adevărat. Rămâne așadar la latitudinea analistului să aprecieze intenția manifestă în sens direct sau nu. Prin această optică se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
categorii, indici și caracteristicile textului (Chelcea, 1985). Problema interpretării intențiilor, a valorilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă totuși doar prin relevarea tendinței statistice. Este justificată atât inferența directă, când conținutul este luat ca atare (face value), cât și inferența inversă, când opusul afirmațiilor din conținut trebuie considerat ca adevărat. Rămâne așadar la latitudinea analistului să aprecieze intenția manifestă în sens direct sau nu. Prin această optică se face distincția (Ghiglione, Matalon, 1978) dintre analiza pe plan orizontal (caracteristicile textului
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a acesteia (vezi 10.5.). În a doua fază, prin evidențierea distorsiunilor, a inferențelor arbitrare, se construiesc alternative de gândire pentru aceleași emoții, comportamente, situații, episoade, persoane. Utilizându-se tehnici ca reîncadrarea, scenarii comportamentale, evaluarea costurilor și beneficiilor în termeni de decizii raționale, se poate ajunge astfel la comutarea de pe o gândire negativă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adăugirea mea) este aceea de a oferi această rectificare de a da formă reacției adecvate față de eveniment"142! Pentru a își demonstra teza, criticul se întoarce spre textul adresei de la Coatesville, identificând în discurs suficiente dovezi textuale care să confirme "inferența"143 sa. Într-adevăr, în "viziunea" lui Chapman nu există loc pentru "acceptarea" (care ar echivala unei aprobări) a primului tip de răspuns la interpelarea efectuată de adresa de la Coatesville: Chapman nu poate presupune existența unui astfel de public, care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
la raționamentul profesorului Black din superba sa analiză a adresei de la Coatesville. Consecința directă pe care Black o extrage din raționamentul pe care tocmai l-a parcurs, îndrumat, pas cu pas, de Jay Chapman însuși în acest periplu, în baza inferențelor textuale care legitimează interpretarea sa a adresei de la Coatesville, este că, în acest moment, publicul vizat de pastor în discursul său are nu numai "o reacție morală", ci și o "viziune morală"158 pe temeiul căreia să își construiască și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Black și cel dramatic al lui Burke) este una legată strict de presupozițiile teoretice care legitimează și, în același timp, dau expresie fiecăreia dintre cele două metode de cercetare critico-retorice. Pe de o parte, cum ne amintim, Black plecase de la inferențele pe care le putem face, în baza conținutului ideologic al textului unui discurs, cu privire la identitatea autorului și/sau a publicului căruia discursul respectiv se adresează. Criticul deducea, astfel, necesitatea introducerii unor termeni teoretici, cu rol strict analitic, așa numitele "first
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lui "ceea ce este prezent""797. Răspunsurile la anumite întrebări constituie tot atâtea întreprinderi discursive care ascund, în aceeași măsură în care revelează: ele exprimă un conținut care adresează întrebarea pusă, în timp ce nu exprimă răspunsurile la toate întrebările nepuse. Mai mult, inferențele bazate pe astfel de răspunsuri funcționează, cel mai adesea, în interesul celor care "controlează atât cunoașterea, cât și puterea pe care aceasta o oferă"798. Principiul al șaptelea al retoricii critice atestă că "fragmentele conțin potențialul pentru interpretări polisemice, mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
realității", formula lui von Foerster, care s-a îmbogățit de atunci 55. Pe această lansare, von Foerster enunță formula Cognition-Computation56. A cunoaște înseamnă atunci "computer de computer", dacă înțeleg prin neologismul computer nu numai a calcula, ci orice proces de inferență logică. Unde se vede cu ușurință diferența între computation la teoreticienii lui "în" și computation la mecaniciști. Von Foerster ia computation în sensul de, a gîndi cu a contempla sau a medita. Această accepție include și depășește mecanismul pas cu
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem spune că a înțelege înseamnă a percepe și a construi o organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1), a efectua inferențe locale (a2) și/sau globale (b2), a identifica intenții locale (a3) și/sau globale (b3). Cu alte cuvinte: textul presupune mărci locale drept suport de înscriere a operațiilor de anticipare și de control a activităților cognitive ale interpretantului și drept
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
coerența sa referențială". W. Kintsch și T. A. van Dijk adaugă: "dacă baza unui text este considerată coerentă, adică dacă există suprapuneri de argumente între toate propozițiile, ea este acceptată pentru un tratament ulterior; dacă se găsesc goluri, procesele de inferență sînt activate pentru a le acoperi; mai exact, una sau mai multe propoziții vor fi adăugate la baza textului pentru a le face coerente" (p. 93). Fără a mai insista asupra acestui punct, vom reține doar că structura ierarhică a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul nu inventează liber (toate) convingerile sale asupra condiției lumii (lumilor), el le construiește prin practici sociale, el le primește din mediul său. [...] Nu are importanță ce societate "impune" membrilor săi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și de a încerca, în măsura posibilului, să ajungă la o forță predictivă mai mare decît prin logica clasică. Statutul său rămîne și astăzi ambiguu: ne îndoim de forța sa predictivă și chiar de existența sa, ca teorie generală a inferențelor valabile 17. Situația este bine rezumată de Heinz Pagels: "... majoritatea fizicienilor, ca și majoritatea altor oameni, ezită să-și abandoneze modul obișnuit, boolean de a gîndi... care este copiat după modul în care limbajul obișnuit corespunde lumii experienței. Ei suspectează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
neîncrederea față de o asemenea logică: cum să concepi un terț unificator al lui A și non-A ? Nu se poate afirma că formalismul axiomatic al lui Lupasco este per se o logică cuantică, în sensul că poate fi aplicat direct inferențelor specifice, detaliate ale mecanicii cuantice. Trebuie mai întîi tradus în terminologia fizicii cuantice. De exemplu, așa cum remarca J. S. Bell, noțiuni precum "sisteme observate" și "aparate de observație" care măsoară "observabilele" trebuie să dispară într-o teorie cuantică fundamentală 19
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Capitolul 5 Reacțiile epidermice 55. De ce preferați să priviți telejurnalul de pe canalul 1? Culorile și percepția timpului 56. De ce nu suportați ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului său? Inferențele semantice și întreruperea cuvântului 57. De ce aveți impresia că un prezentator de televiziune este scârbos? Tendința primei impresii 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea 59. De ce aveți poftă de chipsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
outcome in a simple decision task”, Science, 310, pp. 117-118. Capitolul 5 Reacțiile epidermice Cuprins 55. De ce preferați să priviți telejurnalul de pe canalul 1? Culorile și percepția timpului 56. De ce nu suportați ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului său? Inferențele semantice și întreruperea cuvântului 57. De ce aveți impresia că acest prezentator de televiziune este sale tete? Tendința primei impresii 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea 59. De ce aveți poftă de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
canalul 1. Pentru mai multe informații Gorn, G. et al. (2004), „Waiting for the Web: How screen color affects time perception”, Journal of Marketing Research, 41, pp. 215-225. 56. De ce nu suportați ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului său? Inferențele semantice și întreruperea cuvântului Unii jurnaliști au frecvent obiceiul de a-și întrerupe invitații. Procedează bine sau nu? În orice caz, provoacă o oarecare enervare venită din dificultatea de a urmări discursul, chiar o oboseală mentală. Exemplele nu lipsesc. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
expuneri endomorfine eroare fundamentală de atribuire stimă de sine expunere selectivă la informație F frecvență a imaginilor fundamentală a vocii G gestică așa-zis „adaptatoare” metaforică care punctează gyrus fusiform orbitofrontal median H emisferă dreaptă stângă euristica disponibilității hipocamp I inferențe semantice influență socială infra-umanizare inițiere la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare al informației deliberativ morfină distanță față de victimă N narativ auto-referențial neotenie Nucleus accumbens P persuasiune și amintiri autobiografice fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a nu avea nici un fel de legături vizibile cu obiectul desemnat" (F. de Saussure, apud M. Arrivé, 1981: 13). Descendența saussuriană a simbolului nu a reținut decît caracterul său motivat (Piaget de pildă opune gîndirea infantilă transductivă simbolică bazată pe inferențe instabile, nereglate gîndirii adulte inductive și deductive, dominate de conceptul de semn). De fapt, simbolul poate intra într-o relație "naturală" cu obiectul simbolizat (în artă, psihiatrie, antropologie D. Sperber, 1974, B. Malmberg, 1977 etc.) sau poate avea un ca-racter
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
redarea în planul expresiei (opoziția "tare" mamă/tată în raport cu opoziția "slabă" a rîde/a surîde). Descoperirea și dezvoltarea semioticii peirciene repre-zintă un cîștig epistemologic și metodologic indubitabil: textul ca hipersemn, abducția "tropism al spiritului către adevăr" ca tip valid de inferență alături de inducție și deducție, semioza infinită ca modalitate de aprehensiune a lumii ca totalitate sub semnul unor potențialități de dezvoltare. Semiotica nu este doar un simplu instrument noțional susceptibil să ne ajute în analiza diverselor semne care compun universul nostru
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]