796 matches
-
este că, pe lângă ansamblul enunțurilor care permit construirea semnificației în virtutea convențiilor lingvistice, trebuie să luăm în calcul și un plan al semnificației obținute prin mecanisme semantice legate de context. În ambele situații, destinatarul dezvoltă o analiză semantică pe baza unei inferențe: în primul caz, el efectuează implicații convenționale, în cel de-al doilea, operează implicații conversaționale. Pentru Grice, comunicarea nu este posibilă decât în condițiile în care protagoniștii aderă tacit la principiul cooperării, constând în stăpânirea și aplicarea a patru reguli
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
imediat : ne înfățișează lucrurile lumii ca oglindiri ale principiilor pe diferite trepte de realitate, de la cele mai înalte la cele mai mărunte. Relația de tip simbolic e mai directă decît cauzalitatea, fiindcă mintea nu trebuie să parcurgă succesiv tot lanțul inferenței care leagă capetele. Lucrul cel mai comun, în măsura în care poartă o încărcătură simbolică, trimite direct la arhetipul pe care îl reflectă. Pentru a vorbi despre relația dintre idei și existente, Platon a luat ca exemplu banalul pat. în creștinism, crucea, instrument
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
despre o altă judecată (nouă este compus). Putem atribui adevărul necesar unei judecăți, dar putem să îl atribuim și unui obiect, numărului 9293. Plantinga reia concepția lui Aristotel asupra modalităților de re și de dicto și spune că într-o inferență de genul: Orice ființă umană este în mod necesar rațională Orice animal din această cameră este ființă umană Orice animal din această cameră este în mod necesar rațional, concluzia trebuie considerată drept o expresie a modalității de re (fiecare animal
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
teismului deoarece am fi legați de o formă a existenței necesare care "violează" principiile logice 371. Pentru a fi depășite aceste dificultăți trebuie realizată o definiție neoclasică, care în concepția lui Hartshorne trebuie să aibă câteva proprietăți: (1) Întărește forța inferenței de la posibilitatea logică la non-contingența existenței divine. (2) Dă existenței necesar un înțeles care pare că poate fi apărat din punct de vedere logic. (3) Este eliberată de alte antinomii care critică ideea clasică a perfecțiunii și se respinge baza
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
utilizarea regulilor care determină folosirea limbii în context - parametrii situației de comunicare, utilizarea registrelor limbii, a normelor de interacțiune verbală etc.); - Componenta cognitivă, care se referă la utilizarea operațiilor întelectuale în producerea și comprehensiunea de text: memorarea, compararea, diferențierea, clasarea, inferența, anticiparea etc. - Componenta enciclopedică presupune stăpânirea componentei verbale, a aspectelor lingvistice, textuale, discursive, pentru toate domeniile: știință, tehnică, artă etc.; - Componenta ideologică vizează capacitatea de a opta pentru o atitudine față de și de a reacționa la conținutul discursului; - Componenta literară
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
hipotaxă 91 I iconic (semn) 67, 97 identificatorie (interpretare) 227 imitație 211 imperfect 138, 145 implicatură 33 implicit 33 imprimat 95, 96 independent de mediu (enunț) 90, 92 indicarea referentului (mod de) 219 indirect (discurs) 181 indirect liber (discurs) 185 inferență 33 infidelă (anaforă) 244, 248, 251 infinitiv 21 informativitate (lege) 37 instabil (enunț) 89, 100 instrucțiune 28, 219 insulă textuală/enunțiativă 183, 189 interactivitate 62 interacțiune 62 interdiscurs 23, 65 ironie 212 italice 202 Î înglobantă (scenă) 102, 261 întruchipare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
-se astfel o legătură specifică modernității între raționalitate și dezvoltarea științei. În acest nou context cunoașterea era posibilă doar prin construcție rațională ce ar fi determinat coerența logică a sistemului științific dezvoltat. S-au identificat, în special, două tipuri de inferență care au fost considerate fundamentale pentru dezvoltarea științifică: inducția și deducția. Nici unuia dintre ele nu i s-a acordat statutul de "singură metodă", ci întotdeauna au fost prezentate împreună, variabil fiind doar rolul acestora în dezvoltarea metodologică. Cea de-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ultimă instanță, este legea fiecărei porțiuni a Universului fizic, în măsura în care această lege stabilește o relație cu legile celorlalte porțiuni ale aceluiași Univers fizic. Abordare să este sinaeretică. Într-un cuvânt, el discuta universalitatea relației materiale și dezvăluie ochiului Filozofiei toate inferențele care, până atunci, au zăcut ascunse în spatele acestei universalități. Dar oricât de admirabila ar fi concizia cu care el tratează fiecare aspect al subiectului, simpla multiplicitate a acestor puncte generează o mare cantitate de detalii și, astfel, o involuție a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Morton White. Teza lui White este că echilibrul dintre principiile dreptății și judecățile particulare bine cumpănite este holistică. Raportarea judecăților despre situații particulare la principiile generale seamănă cu procedeul descris de Goodman, referitor la operația de potrivire a regulilor de inferență la raționamentele particulare. Autorul arată filierele și transformările prin care a ajuns ideea echilibrului reflectiv la Rawls și cum se folosește White de procedeul extinderii pragmatice a tezei Duhem- Quine. Teza holistă spune că "nici o ipoteză nu poate fi tratată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și alți pragmatiști îl subliniază este acela că, în dezvoltarea metodei "echilibrului reflectiv", Rawls 13 adoptă și modifică un proces descris de Nelson Goodman în lucrarea Fact, Fiction and Forecast (1955)14. Asemenea lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele particulare sunt întemeiate prin punerea în concordanță a unora cu celelalte. Prin urmare, procesul de întemeiere presupune o serie de ajustări reciproce între reguli și inferențele propriu-zise15. O regulă de inferență nu poate fi admisă ca principiu logic
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pragmatiști îl subliniază este acela că, în dezvoltarea metodei "echilibrului reflectiv", Rawls 13 adoptă și modifică un proces descris de Nelson Goodman în lucrarea Fact, Fiction and Forecast (1955)14. Asemenea lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele particulare sunt întemeiate prin punerea în concordanță a unora cu celelalte. Prin urmare, procesul de întemeiere presupune o serie de ajustări reciproce între reguli și inferențele propriu-zise15. O regulă de inferență nu poate fi admisă ca principiu logic dacă nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
and Forecast (1955)14. Asemenea lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele particulare sunt întemeiate prin punerea în concordanță a unora cu celelalte. Prin urmare, procesul de întemeiere presupune o serie de ajustări reciproce între reguli și inferențele propriu-zise15. O regulă de inferență nu poate fi admisă ca principiu logic dacă nu ar fi compatibilă cu ceea ce "considerăm" a fi cazuri acceptabile de raționament inferențial. Pluralul folosit atât de Goodman, cât și de Rawls, pare a sugera că
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele particulare sunt întemeiate prin punerea în concordanță a unora cu celelalte. Prin urmare, procesul de întemeiere presupune o serie de ajustări reciproce între reguli și inferențele propriu-zise15. O regulă de inferență nu poate fi admisă ca principiu logic dacă nu ar fi compatibilă cu ceea ce "considerăm" a fi cazuri acceptabile de raționament inferențial. Pluralul folosit atât de Goodman, cât și de Rawls, pare a sugera că, în esență, convingerile oricărei persoane
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca principiu logic dacă nu ar fi compatibilă cu ceea ce "considerăm" a fi cazuri acceptabile de raționament inferențial. Pluralul folosit atât de Goodman, cât și de Rawls, pare a sugera că, în esență, convingerile oricărei persoane referitoare la regulile de inferență acceptabile sunt limitate. Mai exact, dovezile furnizate de ceea ce "considerăm" a fi exemple corecte de raționament inferențial limitează convingerile respective. Totodată, convingerile despre anumite inferențe particulare trebuie revizuite atunci când acestea se dovedesc a fi incompatibile cu regulile general acceptate 16
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de Rawls, pare a sugera că, în esență, convingerile oricărei persoane referitoare la regulile de inferență acceptabile sunt limitate. Mai exact, dovezile furnizate de ceea ce "considerăm" a fi exemple corecte de raționament inferențial limitează convingerile respective. Totodată, convingerile despre anumite inferențe particulare trebuie revizuite atunci când acestea se dovedesc a fi incompatibile cu regulile general acceptate 16. Procesul de aducere în concordanță a judecăților despre inferențele particulare cu cele despre principiile generale ale inferenței, necesită câteva explicații suplimentare. Astfel, Goodman susținea că
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ceea ce "considerăm" a fi exemple corecte de raționament inferențial limitează convingerile respective. Totodată, convingerile despre anumite inferențe particulare trebuie revizuite atunci când acestea se dovedesc a fi incompatibile cu regulile general acceptate 16. Procesul de aducere în concordanță a judecăților despre inferențele particulare cu cele despre principiile generale ale inferenței, necesită câteva explicații suplimentare. Astfel, Goodman susținea că în concordanța obținută rezidă toată întemeierea necesară și totodată posibilă pentru principiile inferențiale care au rezultat 17. Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
inferențial limitează convingerile respective. Totodată, convingerile despre anumite inferențe particulare trebuie revizuite atunci când acestea se dovedesc a fi incompatibile cu regulile general acceptate 16. Procesul de aducere în concordanță a judecăților despre inferențele particulare cu cele despre principiile generale ale inferenței, necesită câteva explicații suplimentare. Astfel, Goodman susținea că în concordanța obținută rezidă toată întemeierea necesară și totodată posibilă pentru principiile inferențiale care au rezultat 17. Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman din perspectivă pragmatistă 18. Stich arată că, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
au rezultat 17. Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman din perspectivă pragmatistă 18. Stich arată că, în procesul descris de Goodman și preluat ulterior de Rawls, există trei aspecte care trebuie detaliate 19. [I] Goodman pretinde a explica întemeierea inferențelor deductive și inductive. Însă, Stich evidențiază faptul că nu este clar dacă ceea ce Goodman desemnează prin termenul "inferență" reprezintă un proces cognitiv. Astfel, expunerea lui Goodman poate fi interpretată ca o tentativă de a explica întemeierea regulilor logice utilizabile pentru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
procesul descris de Goodman și preluat ulterior de Rawls, există trei aspecte care trebuie detaliate 19. [I] Goodman pretinde a explica întemeierea inferențelor deductive și inductive. Însă, Stich evidențiază faptul că nu este clar dacă ceea ce Goodman desemnează prin termenul "inferență" reprezintă un proces cognitiv. Astfel, expunerea lui Goodman poate fi interpretată ca o tentativă de a explica întemeierea regulilor logice utilizabile pentru evaluarea etapelor din derivațiile logice. Interpretat în acest fel, procesul de justificare descris de Goodman ar fi inutil
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
În ciuda reificării la care recurg atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni, demonstrațiile lor relevă faptul că a fi în "echilibru reflectiv" cu practica inductivă nu este o condiție necesară și nici suficientă pentru întemeierea unei reguli a inferenței inductive. În esență, procesul propus de Goodman și adaptat de Rawls este caracterizat printr-o fragilitate care ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia judecăților și a principiilor puse în concordanță. Teza Duhem-Quine41 În cadrul investigațiilor filosofice dedicate metodei "echilibrului reflectiv", atât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Toward Reunion in Philosophy. (2) Prezintă criticile pe care Rawls le aduce atât "metodei carteziene" de întemeiere, cât și celei a "naturalismului reductiv". (3) Arată caracterul metodologic monist al concepției lui Rawls, prin evidențierea similarităților cosemnate de acesta între testarea inferențelor logice, enunțurilor din științele naturii și a convingerilor morale 86. (4) Aseamănă cele două principii fundamentale ale dreptății, propuse de John Rawls, cu componentele unei conjuncții duhemiene. (5) Evidențiază faptul că principiile fundamentale sunt caracterizate de Rawls cu ajutorul unui criteriu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ajustare care anticipează metoda "echilibrului reflectiv", deși nu îl denumește ca atare. Vezi Nelson Goodman, Fact, Fiction and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955, pp. 65-68. 14 White, A Philosophy of Culture, p. 170. 15 Goodman susține că: "[...] principiile inferenței deductive sunt întemeiate de conformitatea acestora cu practica deductivă acceptată. Validitatea lor depinde de concordanța cu inferențele deductive particulare pe care noi le facem efectiv și pe care le confirmăm". Goodman, Fact, Fiction and Forecast, pp. 63-64 [trad. n.]. La
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955, pp. 65-68. 14 White, A Philosophy of Culture, p. 170. 15 Goodman susține că: "[...] principiile inferenței deductive sunt întemeiate de conformitatea acestora cu practica deductivă acceptată. Validitatea lor depinde de concordanța cu inferențele deductive particulare pe care noi le facem efectiv și pe care le confirmăm". Goodman, Fact, Fiction and Forecast, pp. 63-64 [trad. n.]. La rândul său, Rawls arată că: "mergând înainte și înapoi, uneori alterând condițiile circumstanțelor contractuale, alteori retrăgând judecățile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
produce principii care se potrivesc cu judecățile avute în vedere [considered judgments] sintetizate și ajustate în mod corespunzător", Rawls, A Theory of Justice, p. 20 [trad. n.]. 16 Reguli care oferă cea mai bună descriere a unei game largi de inferențe acceptabile. 17 Goodman, Fact, Fiction and Forecast, pp. 66-67. 18 În introducerea lucrării sale The Fragmentation of Reason (1990), Stich afirmă: Dacă argumentul cu privire la valoarea de adevăr ar putea fi întemeiat, urmarea naturală a teoriei naturale a cogniției ar fi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]