2,210 matches
-
exprimă, de fapt, grija acestuia de a nu afișa diferența și inegalitatea pozițiilor. Pornind de la această mărturisire, putem medita la poziția și la etica cercetătorului În științele sociale. Organizându-și anchetele și/sau experimentele, el uită adesea de poziția de inferioritate a subiecților sau de faptul că el le aplică grila sa de lectură unor indivizi care au evoluat Într-un alt context și registru. El ignoră faptul că simpla supunere la un exercițiu poate fi asimilată cu o intruziune, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alt context și registru. El ignoră faptul că simpla supunere la un exercițiu poate fi asimilată cu o intruziune, cu o agresiune chiar. Că afișarea unei superiorități izvorând din stăpânirea unei metodologii poate crea un sentiment de dependență și de inferioritate. Câteva cuvinte despre practica observării. Se invocă adesea condiția distanțării, rezervei, discreției observatorului. Dar este realizabil acest deziderat În practică? În cazul În care cercetătorul adoptă poziția obsevatorului participant, pericolul este empatiazarea cu subiectul. Unde se găsește calea de mijloc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai mult informativ, care înregistrează faptul literar, indiferent de proveniența lui” și care va cuprinde „întreaga mișcare literară”. Un gând este totuși limpede exprimat: îndreptățirea la afirmare a cuvântului românesc în Basarabia, necesitatea de a fi curmată aici starea de inferioritate a graiului românesc. Încă înainte de apariția revistei, în „Viața Basarabiei” se afirma că P.b. avea să se bazeze pe scriitori „cu domiciliul la Capșa” și că redactorul venise la Chișinău mânat doar de ambiția de a-și asigura un
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
intimidant. În discuții sau în lucrări academice, sunt activate ideologii implicite sau explicite din cele mai diverse și care comunică prea puțin între ele. Când este vorba despre tranziția românească, un sentiment acut al diferenței este asociat cu accentuarea unei inferiorități naționale funciare, astfel că împreună ajung chiar să excludă compararea relevantă cu alții în spațiul modernității actuale. Pseudomodernizarea comunistă nu ar fi făcut decât să înghețe istoria și chiar să ne fi readus într-un secol al XIX-lea de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asumare de către români a unui spirit istorico-mesianic să devină populare în perioada de început a tranziției noastre postcomuniste și chiar să fie invocate explicativ. Probabil că în acest proces a intervenit și un mecanism prin care un complex psihologic al inferiorității românești s-a asociat cu o ideologie implicită a superiorității Occidentului. În ciuda republicării unor lucrări scrise de autorii tocmai menționați, care de fapt fixau ideologia depășirii complexului românesc de inferioritate, resuscitarea unor ideologii mai vechi sau din perioada interbelică, ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
intervenit și un mecanism prin care un complex psihologic al inferiorității românești s-a asociat cu o ideologie implicită a superiorității Occidentului. În ciuda republicării unor lucrări scrise de autorii tocmai menționați, care de fapt fixau ideologia depășirii complexului românesc de inferioritate, resuscitarea unor ideologii mai vechi sau din perioada interbelică, ce țineau în mare parte de romantismul „psihologiei popoarelor” sau de iluminismul târziu al exploziei ideologiilor alternative și concurente, ar fi putut rămâne o simplă curiozitate istorică și culturală din perioada
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
iar modernitatea ei începe să devină dinamică și reflexivă. Trebuie remarcat însă că această schimbare nu solicită o regresie către acea structură instituțională a societății industriale care punea unul dintre partenerii relației de gen - adică femeile - într-o situație de inferioritate. Altfel spus, egalitatea propriu-zisă de gen nu coincide cu aducerea bărbaților pe treapta inferioară anterioară ce corespundea poziției femeilor; structura socială așteptată nu poate tinde deloc să ia forma „schimbărilor de rol” sau a „substituirilor de rol”, pentru că aceasta ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o terminologie critică modernă, care, începând cu el, s-a impus în literatura română. Un rol esențial în afirmarea opiniilor l-a avut și stilul criticului. Mânuind cu abilitate ironia, el se servea de argumentul logic pentru a sublinia, distant, inferioritatea adversarului, pe care îl desființa de obicei prin citate ridicole, selectate cu cruzime. Critica literară pe care o practică e un reflex al criticii sale culturale. De-a lungul întregii activități el a judecat cultura română contemporană în legătură strânsă
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
față de programa seculară. Oferind, pe lângă slujbele tipiconale, și cursuri publice de formare creștină pentru diferite vârste, Biserica și-ar revitaliza forțele comunitare, i-ar implica pe laicii credincioși într-un exercițiu nobil de voluntariat, depășindu-și, în sfârșit, complexele de inferioritate în raport cu celelalte culte creștine. Catehumenatul este una dintre cele mai vechi, dar și cele mai de timpuriu abandonate instituții ale Bisericii. Predarea doctrinei sacre a reprezentat, timp de secole, o sarcină de o unică demnitate, dictând, după modelul evanghelic, numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
puțin cazul disciplinelor umaniste, dar și al biologiei.) Tinerii se întreceau cu aezii homerici în memorarea a sute de pagini, indiferent de conținutul lor; cei care se întâmpla să aibă un alt tip de inteligență sufereau apoi de complexe de inferioritate și, adesea, din cauza stresului de subsolicitare. Unele remedii, în pauzele acestor competiții întru sterilitate? Pentru Ioan Stanomir, un binefăcător refugiu l-au reprezentat lungile plimbări cu bunicul, arestat în tinerețe și dus la Canal pentru apartenența sa la Partidul Național-Țărănesc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Dumnezeu. Exercițiul discernământului, prin definiție autocritic, nu înseamnă altceva decât smerita părtășie în adevărul Vieții. Captivitatea în categoriile seculare ale culturii a devenit pentru noi a doua natură. De multe ori, sursa acestei rătăciri este un simplu complex de inferioritate, probat de trista împrejurare că în cultura română modernă mințile cele mai alese s-au ținut, cu scepticism, departe de izvoarele teologiei. Adesea, cercurile de elită au cultivat un dispreț manierist la adresa discursului Bisericii. Spunem discurs pentru că niciodată „cărturarii” n-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cînd e folosită ca minge; 5) cînd plonjează. 1) Fiind dispusă orizontal, coada leviatanului se mișcă altfel decît cozile tuturor celorlalte făpturi ale mării. Ea nu se răsucește niciodată. La om, ca și la pește, zvîrcolirile sînt un semn de inferioritate. Singurul mijloc de propulsie de care dispune balena, e coada ei. încolăcindu-și-o sub trup ca pe-un sul, apoi trăgîndu-și-o înapoi cu repeziciune, monstrul realizează acea stranie mișcare în salturi, cu care înoată cînd e furios. Aripile laterale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dintre ele vor fi mitraliate mult mai multe cuvinte și expresii tipice; se dezechilibrează și balanța morfologică: pe locul Întâi: determinanții duri, În special adjectivul (dar și adverbul); pe locul doi: substantivul și la urmă verbele. Acestea sunt În vizibilă inferioritate; Într-o parte: a demasca, a urî, a lupta, a Înfiera, a stârpi, a combate; În cealaltă parte: a urma, a cultiva, a preamări, a construi, a cimenta, a mobiliza, etc. Dintre substantivele vremii menționăm câteva: bandiții, sabotorii, chiaburii, dușman
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iar recenzia, comentând, nu are de folosit alte instrumente decât acelea ale cronicii literare, rezultând că trebuie să fie fundamentată de principii teoretice bine stabilite, În virtutea cărora să analizeze critic opera literară. Părerea veche deci că recenzia rămâne veșnic În inferioritate față de cronica literară propriu zisă cade, fiindcă noi Înțelegem ca și recenzia să țintească, pe cât mai mult, către valorificarea critică riguroasă, științifică. Este bine știut că acest lucru nu a fost posibil până nu demult. Critica literară burgheză spijinindu-se pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
înlocuiesc? Dacă da, cu ce ați dori să-l înlocuiesc? Nu sunt sarcastic. Aș mai spune că toate scrisorile de acest tip vin de pe coasta de est. Pe la noi, evreii dau semne că sunt pe cale să-și piardă complexul de inferioritate. Sau cel puțin așa crede doctorul meu. Și el este evreu. Mă întrebați de ce nu prezint un personaj drept „un catolic pricăjit sau un episcopalian soios”? Simplu, stimată doamnă, pentru că religia nu are nimic a face aici. ș...ț Desemnez
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cunoscute planurile din ultimii doi ani de viață de a se căsători. Rând pe rând, Natasha Spender, Jean Fracasse și Helga Greene devin subiectul unor asedii amoroase pe cât de pline de energie, pe atât de ridicole. Ceva din nervozitatea și inferioritatea morală a scriitorului veșnic refuzat se va fi transmis și personajului. Simțul artistic a funcționat la Raymond Chandler chiar și în cele mai disperate momente. Își dă foarte repede seama că se afla pe un drum greșit și decide să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fapt, în aceste prime patru capitole? Că Marlowe se simte inconfortabil în vila închiriată de Linda, că între cei doi soți există o tensiune născută din enorma distanță socială care-i desparte, că Marlowe încearcă să-și ascundă complexele de inferioritate printr-un limbaj la marginea grobianismului, că brutalitatea, probabil naturală, a personajului se traduce în comportamentul involuntar superior, dar cu atât mai stânjenitor, cu servitorul (căruia îi atrage, înțepat, atenția că „Doamna Marlowe nu e madam. E doamna Marlowe”). Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Cu alte cuvinte, încearcă să se plaseze pe o poziție de superioritate și să-l minimizeze sau să-l anihileze pe celălalt. Dinamica acestui model are trei consecințe posibile prin care poate apărea violența: internalizarea - cel plasat pe poziție de inferioritate se autoagresează; escaladarea - cel plasat pe poziție de inferioritate îl atacă pe cel care l-a pus în această poziție; deplasarea agresivității - persoana pusă în poziție de inferioritate își îndreaptă agresivitatea asupra unei terțe persoane, pornind un lanț de violențe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
poziție de superioritate și să-l minimizeze sau să-l anihileze pe celălalt. Dinamica acestui model are trei consecințe posibile prin care poate apărea violența: internalizarea - cel plasat pe poziție de inferioritate se autoagresează; escaladarea - cel plasat pe poziție de inferioritate îl atacă pe cel care l-a pus în această poziție; deplasarea agresivității - persoana pusă în poziție de inferioritate își îndreaptă agresivitatea asupra unei terțe persoane, pornind un lanț de violențe. Modelul superioritate-inferioritate folosește trei tipuri de argumente pentru ca vorbitorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
posibile prin care poate apărea violența: internalizarea - cel plasat pe poziție de inferioritate se autoagresează; escaladarea - cel plasat pe poziție de inferioritate îl atacă pe cel care l-a pus în această poziție; deplasarea agresivității - persoana pusă în poziție de inferioritate își îndreaptă agresivitatea asupra unei terțe persoane, pornind un lanț de violențe. Modelul superioritate-inferioritate folosește trei tipuri de argumente pentru ca vorbitorul să se pună într-o lumină favorabilă: argumente pozitive: vorbitorul scoate în evidență aspectele pozitive ale punctului său de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
punctului său de vedere pentru a-și întări poziția și a se plasa pe poziția de superioritate; argumente negative: vorbitorul prezintă părțile negative ale punctului de vedere al celuilalt pentru a-l devaloriza și a-l plasa pe poziția de inferioritate. argumente distructive: vorbitorul prezintă caracteristicile negative ale celuilalt pentru a-l destabiliza și a-i distruge punctul de vedere, iar rezultatul este că ambii se vor plasa pe poziții de inferioritate. Deci, la baza comportamentelor violente stă această luptă pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
-l devaloriza și a-l plasa pe poziția de inferioritate. argumente distructive: vorbitorul prezintă caracteristicile negative ale celuilalt pentru a-l destabiliza și a-i distruge punctul de vedere, iar rezultatul este că ambii se vor plasa pe poziții de inferioritate. Deci, la baza comportamentelor violente stă această luptă pentru poziția de superioritate care, din păcate, este cea mai folosită metodă de raportare la celălalt în societatea actuală și, la prima vedere, pare cel mai ușor de folosit. Această modalitate este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ulterior, în viața adultă. Pat Patfoort propune în contrast cu modelul superioritate-inferioritate, generator de violență, modelul echivalențelor, bazat pe nonviolență. El răspunde instinctului de conservare al omului, permițând celui care îl folosește să evite plasarea, voită sau nu, pe o poziție de inferioritate. Modelul echivalențelor se bazează pe fundamente (foundations), și nu pe contraargumente. Fundamentele se referă la motivele pentru care ambele părți își susțin punctele de vedere: motivațiile, sentimentele, nevoile, interesele, obiectivele, valorile. Aceste argumente pot fi raționale sau emoționale și răspunsurile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
păstrarea unui loc și pentru fundamentele celorlalți. În pasul al doilea, prin comunicarea cu celălalt identificăm fundamentele ambelor părți. Trebuie să ne exprimăm propriile fundamente cât mai clar cu putință, nici de pe o poziție de superioritate, nici de pe una de inferioritate. Trebuie să avem grijă cum comunicăm (intonație, gesturi, expresie facială) și în ce condiții (unde și cine mai este de față). Apoi, trebuie să ne arătăm deschiși la fundamentele celuilalt, să ascultăm și să acceptăm (ascultare activă, empatie). Pentru acest
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
făcând mult mai mult pe cont propriu. Indiferent de comportamentul celorlalți, putem: ● Să evităm să transformăm propriile fundamente în argumente pozitive pentru a câstiga o poziție de superioritate, ceea ce-l amenință pe celalalt și-l pune într-o poziție de inferioritate. ● Să refuzăm să convertim fundamentele celuilat în argumente negative pentru a-l amenința cu poziția de inferioritate. ● Să ne construim puterea interioară, încrederea în sine, o imagine de sine pozitivă, ceea ce ne va permite să ne apărăm mai bine împotriva
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]