4,059 matches
-
răspunsese că acest rege făcuse numai o singură faptă bună în viața sa, apropiind cu o-mpingere vasul unui biet măgar, ce murea de foame. Dumnezeu a pus în cer piciorul acestui om rău, iar cealaltă parte a corpului era în infern. Dogma nemuririi sufletului era cunoscută de Persani înainte de Zoroastru, dacă vom crede pasajul următor din "CYROPEDIA": "Cât pentru mine, zice Cirus în momentul morții, niciodată nu m-am putut încredința că sufletul care trăiește cât timp este într-un corp
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
au fost căsăpiți cum scrie la carte, nemaiavând timp nici să crâcnească. Dormeau ca niște marmote și chiar atunci au ieșit din apă ai noștri cu un chef nebun să se Încălzească și combătând frigul prin trimiterea de eretici În infern sau unde s-or fi ducând blestemații ăștia de luterani. Partea proastă e că după aceea au venit zorii, s-a făcut dimineață, dar atacul spaniol nici gând să se producă. Pe motiv, s-a spus după aia, de râcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
refugiatul În biserici (când era urmărit de agenții numiți alguazili) și cu frecventarea galerelor (ca osândit), s-a dovedit a nu fi deloc un ranchiunos. Ăsta era unul din talentele lui Diego Alatriste: Își putea face prieteni până și-n infern. Pare de necrezut. Nu-mi amintesc bine anul - să tot fi fost al două’ș’doilea sau al două’ș’treilea al secolului -, dar sunt sigur că era una din diminețile acelea albastre și luminoase ale Madridului, cu un frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sau poate nu era decât efectul stării lui de spirit când privea Împrejur, bănuitor, Întrebându-se de unde or să apară călăii care pesemne că erau ascunși, gata să se năpustească la el și să-l conducă legat fedeleș În anticamera infernului. Avu loc o pauză, timp În care mascatul scria cu litere foarte regulate și corecte, de copist sau de secretar, iar călugărul Își concentra asupra lui Alatriste privirea aceea hipnotică și febrilă, În stare să-l facă să pălească până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mică suprafață era în flăcări și nici un pompier din lume nu ar mai fi putut-o salva. Câteva zile mai târziu mama mi-a citit cu voce tare din Norra Västerbotten, acolo se găseau cuvinte ca „vârtej de foc“ și „infern de flăcări“. Pettersson nu a fost găsit niciodată, doar tancul de gaz, muștiucul și vreo două catarame de la curelele de la spate. Și mama i-a spus tatei: El chiar a citit instrucțiunile? I le-am citit eu cu glas tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cheie a lecturii pe care sîntem îmbiați a o utiliza în aprecierea vrednicului profesionist al lecturii care este Tudorel Urian). Sensibil, precaut, evitînd tonalitățile abrupte în favoarea acordului fin, criticul e un inadaptabil ce nu plonjează totuși în abisul incompatibilităților, în infernul sfîșierilor maxime. Postură ce l-ar putea conduce, paradoxal, la o egolatrie cabrată, violent revendicativă. Dramatismul moderat, cehovian, pune în surdină decepția, păstrează o deschidere, fie și cu o marcă elegiacă, spre lume. Nutrind, în ciuda endemicelor dezamăgiri, încredințarea că "totuși
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
fost cu totul contrar esteticii în prelungirea căreia se construia ca personaj. În plus, casa Arnotenilor are cum să fie locul în care ceva nou să ia naștere sau măcar să asigure o continuitate, pentru că metafora pe care o implică este infernul, cu un Pirgu în rol de tartor, așa cum am spus. Ce intră în contact cu Arnotenii devine sterp. Un dandy rămâne doar în memoria contemporanilor săi și doar prin excesul unei vieți de huzur și al aparițiilor și gesturilor extravagante
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
Oștile lui Bathory care au asediat și cetățuia de alături, de aici, de lângă Hărman, din piață, cu biserica evanghelică cu o capelă veche, catolică, pe care sașii au văruit-o pe dinăuntru, acoperindu-i sfinții, scenele paradisiace, apocaliptice, și acel infern primitiv apărut de sub tencuiala cojită: niște păcătoși stând în cazane cu smoală, grași, bucălați, cu un chef de viață flamand, cu niște târgoveți cumsecade, care ar sporovăi goi la baia de aburi. Acest sanctuar catolic peste care Reforma a trecut
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
liniile altor parcursuri biografice, rămășițe și fragmente pierdute ale altor vieți. Ca și cum vocea ce deapănă povestea în interiorul cărții (depoziția-monolog a pacientului față-n față cu medicul psihiatru) nu ar fi doar cea a lui Tore, un om care a străbătut infernurile veacului XX, antifascistul luptător în Spania, militantul pentru libertate deportat la Dachau în timpul ultimului război mondial, comunistul emigrat în Iugoslavia pentru a contribui la construirea socialismului și ulterior, din cauza fidelității față de ideologia stalinistă, întemnițat în gulagul de la Goli Otok, înspăimântătoarea
Romanul cu o sută de voci by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7003_a_8328]
-
până n-am mai știut de mine. Aveam o rezervă de droguri pe scenă, alături de băutură...Puteam să mor probabil de câteva ori până acum'. Autobiografia lui Tyler, intitulată 'Does the Noise in My Head Bother You?', descrie coborârea în infernul drogurilor. Autorul spune că are mulți fani, dar își amintește și cum l-a refuzat singura femeie cu care ar fi vrut să fie, cântăreața de rock Joan Jett. El povestește în carte cum a stat dezbrăcat în fața ușii de la
Solistul grupului Aerosmith, Steve Tyler, mărturiseşte că a cheltuit 20 de milioane de dolari pe droguri () [Corola-journal/Journalistic/70159_a_71484]
-
critici literari care n-au priză la realitatea textului și se pasionează, în compensație, de ceea ce ei cred că este hermeneutică: În Povestea lui Harap Alb, fata împăratului Roș se ascunde întâi Ťîn dosul pământului, tupilată sub umbra iepureluiť (Pământul, Infernul), apoi Ťîn vârful muntelui, după stânca aceeať (muntele Purgatoriului), și în final Ťdupă lunăť (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre prea-înalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
Evoluția unui singur cuvânt este, în sine, un roman. El poate să cuprindă o istorie teribilă, mai copleșitoare decât biografia unui om, mai plină de învățăminte. Viziunea marilor posedați este încărcată de asemenea distorsiuni... Dar scrisul nu suportă oare un infern al vocabularului răstălmăcit?... Calitatea primă a inteligenței, ca și a bunelor raporturi între oameni este tocmai de a stabili în mod realist, cu bun-simț, legătura firească dintre lucru și cuvânt, de a da fiecărei noțiuni conținutul potrivit, de a evita
Intellego – înțelegere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6867_a_8192]
-
Uzul curent și tăcerea dicționarelor au stimulat, în acest caz, apariția etimologiei populare, a explicațiilor false, construite pe baza unor asemănări de formă sau sens. Se pare că multă lume e convinsă că termenul ghenă provine din gheenă, ipostază a infernului prezentă în textele bisericești, dar și în blesteme și imprecații ("focul gheenei"); cuvântul provine din ebraică (Gehenna, Gehinnam, Gehinnom), a trecut în greaca textelor creștine (în primul rând din Noul Testament), intrând în română prin intermediar slav. DOOM recomandă scrierea sa
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
a avut o influență covîrșitoare asupra mea. Asta îl făcea ca uneori să îmi spună că eu am scris ce a trăit el. Dar era un omagiu nemeritat sau o exagerare. Fiindcă drumul străbătut dintr-o parte în cealaltă a infernului și înapoi rămîne al aceluia care... Experiența limită trăită de mine (cu cîteva săptămîni înainte de cutremurul din 4 martie 1977) e cea în care mă aflam între viață și moarte și am fost dusă, pe targă, la Spitalul de Urgență
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
citite de mii și mii de oameni. Ca și literatura bună, și cititul cărților poate salva vieți, schimba mentalități și răsturna, nu în cele din urmă, regimuri. Cît despre Atemschaukel-elogiatul roman al Hertei Müller, el dă glas celor trecuți prin infernul Gulagului, ridicînd prin literatură o stavilă, deopotrivă puternică și inefabilă, în calea uitării. Este însă posibil ca un roman să aibă un efect de șoc asupra conștiinței istorice colective? Firește că da, și romanul Atemschaukel are acest efect, scria în
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
E drept că R.T. spune că Ťnimeni nu e ca eať (ca mine). Birgitta (Trotzig) mă sună și-mi spune că R.T. vorbește prea mult de mine ca persoană privată. Adevărat. Dar poate am devenit bănuitoare traducând zi și noapte Infernul și Legendele lui Strindberg." Imediat după acest pasaj, deși situat, în timp, la peste o săptămână distanță, citim: "17 februarie 1998. Între timp au apărut multe cronici la cartea mea de nuvele. Cronica Evei (Ström) mi se pare cea mai
Frecvențe de emisie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7968_a_9293]
-
scenă dragostea și durerea dau foc stelelor nu îmi mai cunosc umbra ce fuge după renașterea mea, umbra care fuge după mine când scriu pe cartiere: la revedere toamnă! în absența timpului timp, timp, timp la frontiera paradisului la frontiera infernului timp, timp în port, în file, în suflet concomitent cu scurgerea apei din baladă ce vindecă răni, cu alternanța anotimpurilor, cu legile cosmice, în persoane cineva scrie o dramă viața e o scenă mare timp, timp, timp în absența timpului
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7795_a_9120]
-
Simona Vasilache Facerea poeziei nu e cu nimic mai ușoară decît facerea lumii. Chiar dacă sfîrșeala prelungă din Goya, sau fojgăiala agonică din Hieronymus Bosch nu și-au aflat, des, în cuvinte, un infern pe potrivă, bolgiile scrisului sînt încă suficient de încăpătoare. În ele scapără, din timp în timp, o flamă. Focul din amnar e numele pe care i-l dă Cicerone Theodorescu, titlu de volum-poem apărut în '46, sub oblăduirea Ministerului Artelor
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
exact cum a spus Petre Roman. Am rămas în iadul care a îngropat Coroana și ne-a decapitat cu secera și ciocanul. Stema României de azi, fără Coroana simbol al suveranității naționale câștigate de regele Carol I, este expresia aceluiași infern. Ziua de 10 mai, adevărata zi naționala a României, imnul regal, ca multe alte simboluri ale regalității și monarhiei, chiar dacă au fost șterse din cărțile de istorie și din mințile unor oameni, au continuat să existe în conștiința acestui popor
Imagini inedite cu Mihai I, la a doua încercare de revenire în țară. Patriciu se ceartă cu polițiștii. VIDEO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78138_a_79463]
-
Africa și Oceania, cîinele e "spirit al grîului" și erou civilizator, descoperitor al focului și inițiator în viața sexuală, la greci, cîinii însoțesc pe zeițele Artemis, Hecate și Proserpina; creatură diavolească e cîinele la aceiași greci, cu numele Cerber, păzind infernul lui Hades, la koreacii din Kamciatka, cîinii sînt spînzurați în vîrfuri de pari pentru "a omorî diavolii", cîinele negru, prin diverse mituri periferice, însoțește pe vrăjitori, la rabi, se crede că îngerii nu pășesc în casa unde este un cîine
Cîine bun, cîine rău by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7824_a_9149]
-
cu subconștientul supraîncărcat. Nu-i vorba de cercetătorii noștri din... pivnița umanistă. , Asta zic și eu versuri!" exclamă Idiotiseanu. Onochefalos strigă și el: Astea îmi plac și mie, vere!..." Grivoazeriile sunt slăbiciunea intelectualilor rafinați. Parcă numai Dante a descins în infern!... Parpanghel înfioară asistența povestind câte a văzut el în iad. Groaza dă preț vieții. țiganii uită să mai mănânce, - captivați. Să spicuim câte ceva... Tiranii crunți și fără omenire șed legați pe tronuri înfocate, bând sânge fierbinte din potire; iar din
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
celei dintâi traduceri a romanului Don Quijote (1882-1891), toate tipărite în "Convorbiri literare". Din costumbristul iberic Pedro Antonio Alarcón traduc Maiorescu și Basilescu. Din Leopardi și Carducci traduc Duiliu Zamfirescu și Basilescu, iar Nicolae Gane dă cea dintâi traducere românească a Infernului, din Divina Comedie (1882-1906). De la romanticii români ai primei jumătăți a secolului al XIX-lea, este preluată preferința pentru Byron, la care se adaugă ceea ce s-ar putea numi aproape cultul, tot mai activ în Europa timpului prin filieră germană
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
atât de comune?/ Nu știu nici eu - dar ar trebui într-o zi/ să redefinim ce înseamnă comun." Dacă numai arta contează, și nu locul unde este creată, tot inventarul anterior devine inutil. În fapt, autorul își echivalează provincia ("sudul", "infernul vesel craiova") cu o periferie prăfoasă, o margine pestriță și derizorie. Ajuns aici, Cristos însuși ar fi înghesuit la casa de cultură și pus să cânte la cobză. "Ești Cristos? e craiova", rezumă poetul situația, retrăgând încă o dată craiovei dreptul
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
leneși, paralizați de îndelungă captivitate, părîndu-i unui profan aproape fericiți. Nu există, în fond, lume dincolo de pereți, de ghipsuri, de închisori. Fiindcă, odată trecute niște praguri de durere, readaptarea devine tot atît de improbabilă, de imposibilă ca și întoarcerea din Infern: "lumea continuă să existe, dar cineva a șters cu un burete de pe lucruri importanța lor." (p. 136) Mici picanterii de avangardă, precum întîlnirea, aproape pe o masă de disecție, dintre nevolnicul Emanuel și otrăvitoarele tristeți ale lui Maldoror, dau ecou
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
balerci și poloboace, și ajunserăm în cele mai îndepărtate cotloane ale catacombelor" (Poe. The Cask... 32). Pentru cineva familiarizat cu imaginea catacombelor francmasonice, menite să înlocuiască peșterile antice egiptene, din cultul inițierilor secrete în misterele lui Isis sau cu tabloul infernului labirintic, dominat de Proserpina, unde subiectul (mystul) coboară pentru a obține "creanga de aur", murind și înviind succesiv, acest episod nu este neapărat unul neobișnuit. Poe schițează o criptă cu valențe inițiatice indiscutabile. Presupunerea e întărită și de neașteptata turnură
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]