6,831 matches
-
științifice" în descompunerea luminii în elementele ei constitutive, pictorul ce scaldă suprafețe de mari dimensiuni într-o lumină de soare artificial... Pe de alta, desenatorul romantic, moștenitor al tradiției lui Rembrandt și Goya, creatorul unui univers dominat de incertitudinea unor infinite nuanțe de gri, mânuind creionul cu o spontaneitate de care nu aveam cum să bănuim capabil autorul unor picturi în care fiecare mică pată de culoare reprezintă o altă lovitură "calculată" de penel. Tematica desenelor lui Seurat este tipică pentru
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
Sau cînd, încercînd să-ți amintești chipul unei ființe dragi, simți cum trăsăturile fizionomiei i se șterg pe măsură ce te străduiești să ți-o amintești mai bine. Ceva asemănător se întîmplă cu două numere de care ne izbim mereu: zero și infinit. De la distanță ni se par clare. Din apropiere sunt ininteligibile. Toți știm cum arată cifra zero, precum și locul pe care îl ocupă în șirul numerelor naturale. E acel "0" pe care îl așezăm numaidecît înaintea cifrei unu și căruia, parcă
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
infinit e o simplă plăsmuire lexicală. Așez un prefix negativ sau privativ în fața unui termen și mă îmbăt cu iluzia că, prin această grefă filologică, spun ceva: nemurire, neatîrnare, nemijlocire. Iar dacă "mărime zero" este un non-sens, nici expresia "mărime infinită" nu face excepție. Căci dacă e mărime, ea e rezultatul unei măsurători, deci e ceva finit, pe cînd infinitul tocmai asta spune, că ceva nu poate fi măsurat pentru a i se stabili un capăt. La fel stau lucrurile cu
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
face excepție. Căci dacă e mărime, ea e rezultatul unei măsurători, deci e ceva finit, pe cînd infinitul tocmai asta spune, că ceva nu poate fi măsurat pentru a i se stabili un capăt. La fel stau lucrurile cu temperatură infinită, masă infinită sau timp infinit. "Zero Kelvin" este o expresie care nu are în sine o semnificație fizică, căci ea desemnează de fapt o neputință umană: neputința de a atinge acel prag minim al agitației termice dincolo de care orice vibrație
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
Căci dacă e mărime, ea e rezultatul unei măsurători, deci e ceva finit, pe cînd infinitul tocmai asta spune, că ceva nu poate fi măsurat pentru a i se stabili un capăt. La fel stau lucrurile cu temperatură infinită, masă infinită sau timp infinit. "Zero Kelvin" este o expresie care nu are în sine o semnificație fizică, căci ea desemnează de fapt o neputință umană: neputința de a atinge acel prag minim al agitației termice dincolo de care orice vibrație moleculară încetează
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
mărime, ea e rezultatul unei măsurători, deci e ceva finit, pe cînd infinitul tocmai asta spune, că ceva nu poate fi măsurat pentru a i se stabili un capăt. La fel stau lucrurile cu temperatură infinită, masă infinită sau timp infinit. "Zero Kelvin" este o expresie care nu are în sine o semnificație fizică, căci ea desemnează de fapt o neputință umană: neputința de a atinge acel prag minim al agitației termice dincolo de care orice vibrație moleculară încetează. Toate sintagmele care
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
expresie care nu are în sine o semnificație fizică, căci ea desemnează de fapt o neputință umană: neputința de a atinge acel prag minim al agitației termice dincolo de care orice vibrație moleculară încetează. Toate sintagmele care conțin termenii "zero" sau "infinit" sunt concepte-limită, simple mărgele semantice menite a desemna capătul unui proces căruia omul nu-i poate atinge capătul. Rostul lor e să indice limita unui fenomen care nu are limită. Sau starea unei realități a cărei experiență nu o avem
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
cînd logosul nu te mai ajută, în locul lui pui simbolurile și funcțiile matematice. Creezi astfel un univers de sine stătător de la care nu trebuie să te aștepți să aibă legături prea strînse cu realitatea. În acest univers paralel, "zero" și "infinit" vor căpăta o nouă identitate și o nouă viață. Vor deveni simboluri înscrise în ecuații cărora cel mai adesea le va lipsi o semnificație fizică. Cine va trăi cu convingerea că ecuațiile matematice trebuie obligatoriu să poarte un înțeles intuitiv
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
Simboluri matematice care își dobîndesc semnificația numai în interiorul unor ecuații. Desprinse de cîmpul ecuațiilor, simbolurile acestea nu înseamnă nimic. Cartea lui Charles Seife prezintă tocmai istoria tentativelor succesive prin care oamenii s-au străduit să înțeleagă conceptele-limită de zero și infinit. Doi frați strînși legați prin ombilicul numeric al valorilor extreme, dar doi frați care nu sunt nici siamezi și nici gemeni, ci complementari, unul mic de tot și celălalt mare de tot. Prin excelență non-intuitivi și în întregime operaționali, amîndoi
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
îndemână. S-a ajuns la acest peisaj pentru că astă-noapte a bătut vântul, șuierător, nemilos, și a scuturat zăpada de pe crengi, iar apoi s-a lăsat o ceață deasă și particulele de apă au cristalizat direct pe ramuri, îmbrăcându-le cu infinită minuție. Există și zăpadă propriu-zisă, virgină, așternută pe întreaga suprafață a grădinii. A fost viscolită, dar acum, când nu mai bate vântul, a rămas încremenită în ondulări line, care nu amintesc prin nimic de vijelia năpraznică de astă-noapte. Pașii mei
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
și cei care, de la partitură la partitură, își schimbă total identitatea. Prima categorie e ilustrată, să zicem, de Anthony Quinn, a doua de Robert de Niro. Cred că Victor Rebengiuc se înscrie în al doilea pluton, al actorilor capabili de infinite metamorfoze. Mi s-a întâmplat să-l văd în piese de teatru și să nu-mi dau seama, minute în șir, c-a intrat în scenă, într-atât era de diferit de ceea ce mă așteptam să văd, având în minte
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
furișez prin Porta San Giacomo, aruncând ochiade invidioase dalelor ce asezonează caldarâmul vechi de câteva secole de pe Viale delle Mura. Duomo, basilica Santa Maria Maggiore, Piazza Vecchia, Palazzo della Regione, străzi și străduțe pe care abia se pot strecura, cu infinită abilitate, câte o limuzină, castele și case păzite de coama leului venețian (efigia celui mai nordic bastion al dogilor), parcuri și grădini, podețe și fântâni, toate parcă îmi șoptesc ceva despre Gaetano Donizetti, Pietro Locatelli sau Alfredo Piatti. Primii doi
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
univers care a început printr-un big bang și care se află într-o expansiune fără de sfîrșit nu este rodul unei fantezii debordante, mînate de ambiția de a imagina lumi cît mai absurde. Teoria big bang-ului și a expansiunii infinite a universului este rezultatul punerii cap la cap a tuturor observațiilor experimentale pe care fizicienii le-au strîns în ultimele decenii. Toate aceste observații nu pot sta împreună decît dacă sînt interpretate în lumina unei teorii în care universul a
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
putea fi caracterizată de simbioza om-computer (anticipată teoretic de un Moravec sau Kurzweil), care ar permite Ťesențeiť individuale, identificată sub forma minții, o mai bună garanție de conservare. În cele din urmă, etapa post-post-umană ar fi marcată de o progresie infinită a ingineriei inverse: scenariul în care, după operațiuni de autoconstrucție și autodeconstrucție, de deconstrucție și de reconstrucție a acestuia, mașinile inteligente dau naștere unor mașini mai inteligente decît ele, care dau naștere altor mașini mai inteligente decît ele ș.a.m.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
reface acordul cu pierduta prospețime a copilăriei. E o "nouă lumină", perpetuată aidoma în modul de a recepta lumea al lui Petru Pavel: "totul e altfel, și formidabila acuitate cu care redescopăr freamătul lumii neînsuflețite, și modul în care primesc infinitul flux de sunete și mirosuri (...). Lumea din jur începe să se miște și să se organizeze în ritmuri și în chei pe care nu le mai cunosc. Pulsând asemenea unei inimi trezite la o altă viață, sângele se răspândește cu
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
al lascivității absolutizate, ci și în cel al unei scriituri standardizate, paupere prin monomanie lexicală. întrucît libertinajul excesiv al spiritului disimulează nu o dată un "deșert al amorului", cum spunea Mauriac, vitregit de latura sa spirituală, de noblețea nuanțelor sale practic infinite ce se pierd între vectorii triadei erecție-copulație-orgasm. O bună parte a erosului însuși e sacrificată prin limbajul tip inscripție de vespasiană. Ceea ce se cîștigă oarecum pe de o parte se pierde considerabil pe de alta. Vulgaritatea fără frîu e capabilă
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
pe care/ tu o știi la fel de bine./ Spre lacuri. Vremea era mohorîtă.// Peste toată carnea omului ploua.// Mi-am adus aminte de Monte Casino./ De Dominicani. Și Colanul. Mort/ pe rug în anul Domnului 1601. între// monadele reci./ Și lumile infinite" (Din jurnalul lui Anselmus). Poetul se mișcă în parametrii unor factori fundamentali care geometrizează existențialul și se interoghează indirect în temeiul lor: "Vorba domnului Di Grandi îngrijitorul/ din ce în ce mai ambiguu/ al Grădinii: ŤCe naiba/ o mai fi și cu existența aceasta
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
ierburi. Și licuricii au venit după mine. Aceste lucruri s-au petrecut întocmai astfel. Este adevărat. Am zburat cu aripi argintii, mi-am zbârlit blana albastră și am aflat o mulțime de adevăruri miraculoase despre întregul univers, în esențialul său infinit. Ar fi inutil să încep să argumentez aici ceva ce n-am nevoie să argumentez. N-am de ce să apăr cu orice preț aceste rânduri, pentru că ele se apără de la sine: astfel, ceea ce este, este așa cum este, orice-ar fi
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
era în totul și absolut orice... eram chiar și eu cu misterul existenței mele, blana mea albastră de lup, aripile mele argintii, hoinăreala mea și povestirea aceasta, era și este viața însăși... acesta e izvorul pe care-l descoperisem, resursa infinită a posibilităților... Am înțeles asta și mi-am dat seama că trebuia s-o spun cuiva, trebuiau să afle toți despre acest adevăr universal, trebuia să merg înapoi, să le spun și licuricilor, să povestesc spiritului muntelui, să transmit ceea ce
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
sau să ajungă oriunde voia într-o clipă, și chiar să fie invizibil și să se plimbe fără să fie reperat... decât de mine, bineînțeles. Libertatea noastră era și este absolută, așa cum orice există cu adevărat are acces la posibilitățile infinite ale vieții, prin faptul că face parte din acest univers, întreg și miraculos. Am mers mai departe ca Lup Albastru, știind că adevărul universal era mult mai extins și mai important decât realitatea aparentă.
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
Aplec ochii în pământ, îndur, sper și aștept... Este secetă de armonie de parcă ar fi deșert... Prea mult suferă unii având o viață risipită în chinuri, Pe când alții au multe agoniseli față de cele necesare... Plăceri îndelungate sau lacrimi curgând ca infinite râuri? Viață saturată sau o clipă interminabilă ce doare? Încă... Și încă un oftat ce-mi răcește tristețea Și încă o iluzie atât de femeie Și încă puțini oameni ce iubesc blândețea Și încă o durere ce-n final se
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
nimic..." (Iordan Aioanei); " Să ne imaginăm că iadul este în centrul pământului și, de asemenea, că tu crezi în existența iadului. Apoi să ne imaginăm că pământul este un cub, ba nu, că universul este un cub și că universul infinit este finit și se află în organul tău sexual. Acum, ce ar precumpăni mai mult: faptul că în interiorul fizicului tău s-ar afla o celulă diformă, deranjantă, colțuroasă sau faptul că în interiorul interiorului acestei celule ar exista, pur și simplu
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
de bucurie. Este o șansă pentru noi să fim contemporanii acestor oameni, să le putem sorbi în fiecare seară vorbele înțelepte și să ne îmbogățim în permanență expresivitatea limbajului, din nesecatul izvor al înțelepciunii lor. Modești și competenți, ei au infinită răbdare să-și dea cu părerea, în fața camerelor de filmat, și să ne explice cu duhul blândeții toate tainele prezentului. Oripilante și fascinante în același timp, asemenea apariții m-au lăsat nu de puține ori paralizat în fața micului ecran, incapabil
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
că, inițial, doar o boală de piept incipientă l-a îndrumat spre Peninsulă! Șocul italian echivalează la el cu o renaștere, iar limba italiană le va umbri pe cele deja cunoscute. Inginerul arhitect află că, pe lume, există și aria infinită a frumosului. Dacă adăugăm că revelația peisajului, a limbii, a culturii și a atmosferei italiene s-a dublat la Asachi cu o iubire puternică și definitivă, Italia dobîndind concomitent și chipul unei tinere fete, atunci înțelegem de ce Asachi se naște
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
om prins în cacialmalele zeilor. Domnul acesta este un mare dușman al omenirii. El încearcă să spulbere cel mai important alibi al înfrângerilor, pierderilor și suferințelor noastre - ghinionul." Dacă istoriile presei sunt adesea corupte fie de excese teoretice, fie de infinite povești ale genurilor, dacă simțul comun condamnă gazetăria ca simplă efemeridă, dacă tehnicile de parcurgere rapidă a textului vorbesc despre răsfoire și despre metoda diagonalei, dacă literații se feresc naiv de superficialitatea alunecoasă a cotidianului, Radu Cosașu răstoarnă calin toate
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]