966 matches
-
găsi". Toate limbile germanice au o clasă de verbe semiauxiliare, care arată dacă acțiunea este posibilă, obligatorie, permisă etc. (modalitatea) sau dacă reprezintă o dorință, o intenție, o obligație etc. (atitudinea). Întrucît, în propoziție, semiauxiliarele sînt urmate de verbe la infinitiv, purtătoare ale semnificației propriu-zise în enunț, acestea se folosesc la forma scurtă, fără prepoziția specifică infinitivului (dacă ea există): sued. Jag måste gå nu. (fără att) "Trebuie să plec acum."; dan. Han vil ikke gifte sig. "Nu vrea să se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
obligatorie, permisă etc. (modalitatea) sau dacă reprezintă o dorință, o intenție, o obligație etc. (atitudinea). Întrucît, în propoziție, semiauxiliarele sînt urmate de verbe la infinitiv, purtătoare ale semnificației propriu-zise în enunț, acestea se folosesc la forma scurtă, fără prepoziția specifică infinitivului (dacă ea există): sued. Jag måste gå nu. (fără att) "Trebuie să plec acum."; dan. Han vil ikke gifte sig. "Nu vrea să se însoare"; engl. I must go. (fără to) "Trebuie să plec". Flexiunea verbului din limbile germanice prezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pondere a adstratului germanic. Pentru redarea timpului viitor, idiomurile germanice prezintă mai multe tipuri, uneori cu situații complexe în interiorul aceleiași limbi. Germana prezintă sub acest aspect situația cea mai simplă, deoarece uzează de prezentul auxiliarului werden "a deveni" urmat de infinitivul verbului de conjugat: Ich werde kommen. "Voi veni". Engleza recurge pentru persoana întîi, singular și plural, la auxiliarul shall (din vechiul englez sceal, de origine germanică), dar la persoanele a doua și a treia, singular și plural, la auxiliarul will
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
å ville (înrudit cu vechiul engl. wyllan) "a vrea": Jeg skal komme. "Voi veni"./ Jeg vil bli student til høsten. "Voi fi student pînă la toamnă". Situația este similară în daneză, iar suedeza poate uza de auxiliarul skall, urmat de infinitivul scurt (Jag ska köpa boken. Voi cumpăra cartea"), de kommer att urmat de infinitivul scurt, în cazul acțiunilor obiective (Det kommer att bli mörkt om entimme. Se va întuneca peste o oră"), dar, de multe ori, plasarea acțiunii în viitor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Jeg vil bli student til høsten. "Voi fi student pînă la toamnă". Situația este similară în daneză, iar suedeza poate uza de auxiliarul skall, urmat de infinitivul scurt (Jag ska köpa boken. Voi cumpăra cartea"), de kommer att urmat de infinitivul scurt, în cazul acțiunilor obiective (Det kommer att bli mörkt om entimme. Se va întuneca peste o oră"), dar, de multe ori, plasarea acțiunii în viitor se realizează printr-un adverb de posterioritate: I morgan har jag mera fritid. "Mîine
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația dintre viitor și condițional. Situația se reflectă și pe terenul limbii germane, căci forma cu valoare de condițional a conjunctivului se construiește după modelul würden + infinitiv (Sie sagte, dass sie in Hamburg wohnen würde. "Ea spunea că ar locui în Hamburg"), iar würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi", la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul desinenței -s, adăugate la infinitivul verbului conjugat, mai ales atunci cînd se exprimă pasivul impersonal: sued. Medicinen säljas mot recept. "Doctoria se vinde cu rețetă"; norv. Dørene lukkes. Ușile se închid"; dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă însă este importantă menționarea autorului acțiunii, atunci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vol. I), Sorin Pârvu • Economie generală, Tiberiu Brăilean • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu • Everyday Topics, Gheorghe Stan • Geografia mediului, Irina Ungureanu • Introduction to Linguistics (vol. I), Calina Gogălniceanu • Medieval Britain, Calina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry, Sorin Pârvu • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu • The Phrasal Verb, Mihai Stroe, Oana Godeanu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu Colecția ALBION BOOKS • Essays on American Literature and Ideas, Manfred Pütz • Fabula identității, Manfred Pütz • Introduction to Poetics vol. 1, Ștefan Avădanei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
special prin omiterea sunetelor inițiale, ori finale, sau prin prezența unor construcții morfologice și sintactice, care nu alterează sensul. Zice cronicarul: “nime’ din domni, nici mai nainte, nici după aceia, l-au ajuns”.Vom întâlni și construcții morfologice arhaice cu infinitivul înloc de conjunctiv, de asemenea exprimate sintetic, pe care așa cum am amintit le-am găsit în graiul unor populații ce trăiesc în zone izolate cum ar fi cei din zona Apusenilor despre care vom aminti în continuare, în care se
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de conjunctiv, de asemenea exprimate sintetic, pe care așa cum am amintit le-am găsit în graiul unor populații ce trăiesc în zone izolate cum ar fi cei din zona Apusenilor despre care vom aminti în continuare, în care se folosește infinitivul în loc de conjunctiv impus și de prezența adverbului, cu formă prescurtată dar și cu sens arhaic de gata să:’’Ștefan era mânios și degrab a vărsa sânge nevinovat, (Grigore Ureche - De neamul moldovenilor). Urmărind fenomenele lingvistice ce se datorează legii comodității
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
situații, elevii fiind solicitați să realizeze copieri ortografice cu sarcini lacunar formulate): cuvinte scrise incomplet în ceea ce privește forma de singular sau plural, articolul hotărât, acordul substantiv-adjectiv sau subiect predicat, cuvinte scrise cu forma din dicționar (substantivele la nominativ, nearticulat, verbele la infinitiv etc.) care trebuie transpuse în forma cerută de context, pentru ca în clasa a IV-a să se ajungă la explicațiile logice ale componenților verbali din ortograme date, în raport cu noțiunile gramaticale cunoscute de elevi. f) Un alt exercițiu ortografic și chiar
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
complete, z. se prezintă ca o frântură de propoziție și se poate adapta contextului unei fraze în care intră ca sintagmă („a fi cal bătrân”, „a avea urechi de lup”); în majoritatea colecțiilor publicate multe z. apar cu verbul la infinitiv. Față de proverb, care este o îmbinare stabilă de cuvinte în propoziții sau în fraze, z. are o mai mare mobilitate sintactică. Prin aceste caracteristici, este frecvent considerată o categorie aparte de fapte stilistice. Fiind în primul rând expresie figurată, folosește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
apă, C2.3. ȘI cu rădăcină: Segmentul concluziv, introdus prin cele două puncte, este ritmat în mod simplu (D1.1-1.2-1.3) și complex (D1-2). Cele două ritmuri sînt marcate prin doi ȘI, unul pentru finalul seriei enumerative de trei infinitive, iar celălalt, un fel de ȘI de reluare, însoțește o elipsă a subiectului EI, care confirmă ceea ce am spus despre rolul structurant al elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL să-l așeze
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
abrevierile următoare: PS = perfect simplu, PA = "trecut anterior", IMP = imperfect, MCP = mai mult ca perfect, PR = prezent, PC = perfect compus, PsC = perfect supra-compus, V = viitor, VA = viitor anterior, CO = condițional optativ, CP = condițional perfect, CONJ = conjunctiv, IMPER = imperativ. Formele perifrastice, infinitiv etc., vor fi desemnate complet. 2 17 3 18 4 19 5 20 6 21 Pentru o exemplificare a acestor variațiuni enunțiative, trimit la două lucrări despre A. Camus: Adam și Lugrin 2000, Adam 1997, cap. 7. Paginile 233-254 din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
celor (Greimais 1883, Bouchard 1991) care consideră acest tip de texte mai ales rețeta de bucătărie variante ale povestirii, spunând că se lasă influențați de prezența masivă a predicatelor acționale, că nu țin cont de caracterul ilocuționar al timpurilor folosite (infinitivul, imperfectul sau viitorul predicativ), de absența enunțiativă a subiectului determinat (loc abstract destinat a fi ocupat de către cititor) și caracterul cu certitudine non-ficțional al genului. Faptul că poate fi întotdeauna posibilă o narativizare datorită transformării de la o stare inițială la
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
transformării de la o stare inițială la o stare finală nu poate totuși metamorfoza un discurs procedural sau programator în povestire. Mă voi rezuma, din lipsă de spațiu, la a prezenta exemplul unei rețete de bucătărie, analizând un caz clasic, la infinitiv (o reclamă la magazinele COOP). (15) FRIPTURĂ DE COCOȘ CU STAFIDE Ingrediente pentru patru persoane: 2 cocoși mari 50 g de unt 1 ceapă verde o jumătate de cățel de usturoi 1 pachet de stafide 100 m de vin alb
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
L'Enonciation: de la subjectivité dans le langage, Armand Colin, Paris, 1980; și D. Maingueneau, cap. 6 din Eléments de linguistique pour le texte littéraire, Bordas, Paris, 1986. În limba franceză, injonctivul din textele rețelor de bucătărie este exprimat prin modul infinitiv (n. tr.). 22 G. Vigner descrie totodată cu multă precizie mecanismul general și construiește o tipologie de algoritmi de transformare care permite o analiză pe toate textele programatoare. Fac trimitere deci atât la acest articol, cât și, pentru o primă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități)] Deși, în ansamblul sistemului, tiparul ă - i nu are o mare deschidere față de împrumut, el este activ în româna actuală, trăsătură care se poate susține prin: - inventarul mereu crescând al infinitivelor lungi substantivale. Cu excepții nesemnificative numeric, orice verb neologic, oricât de recent, își creează și o formație substantivală în -re (vezi, de exemplu, recent pătrunsele în DOOM2: *aflui - *afluire, *atenționa - *atenționare, *conceptualiza - *conceptualizare, *contoriza - *contorizare, *deflui - *defluire, *detartra - *detartrare, *eficientiza
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
vol. I), Sorin Pârvu • Economie generală, Tiberiu Brăilean • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu • Everyday Topics, Gheorghe Stan • Geografia mediului, Irina Ungureanu • Introduction to Linguistics (vol. I), Călina Gogălniceanu • Medieval Britain, Călina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry, Sorin Pârvu • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu * Este vorba de astronomii-matematicieni Brahmagupta (prima jumătate a sec. al VII-lea) și Bhăskarăcărya (sec. al XII-lea) A. BALLINI și M. VALLAURI, Lineamenti d'una storia della lingue e della letteratura antica e medievale dell
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
decât teluric. Culegerile ulterioare se adună în jurul acelorași obsesii, ceea ce induce, pe drept cuvânt, impresia redundanței. Autorul folosește aceleași câteva versuri în toate poemele, cu mici inversiuni și modificări, într-un joc asumat ca un ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic, adjective dinamice și inovații lingvistice extravagante. În Retorica iubirii (1993), de exemplu, se exaltă, într-o ars amandi alcătuită din nouăzeci și nouă de epistole imaginare, tinerețea ca stare de spirit. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
ele. ABREVIERI AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small clause (engl.) tranz. = tranzitiv VP = verb phrase (engl.) CAPITOLUL 1 DELIMITAREA
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
punct final sau a unei entități care măsoară evenimentul. În cazul verbelor de percepție, trăsăturile temporal-aspectuale ale verbului subordonat sunt decisive în ce privește interpretarea întregii construcții [verb de percepție + verb subordonat] ca telică sau atelică. Gisborne (2010: 188) arată că folosirea infinitivului bare din exemplul (16) marchează un eveniment încheiat, iar a formei V-ing din exemplul (17), un eveniment în desfășurare. (16) Jane saw Peter cross the road in five seconds flat. [+Telic] ʻJane a văzut că Peter a traversat strada
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ceva corespunde adevărului, calității, cerințelor sau anumitor date; a hotărî ceva în urma analizei prealabile: Trebuie să văd această lucrare (Pontbriant). IV. refl. (cu valoare de semiauxiliar de modalitate și construit mai ales cu un adjectiv ori cu un verb la infinitiv, la conjunctiv sau la indicativ) a părea (I), a se arăta, da impresia, a avea aerul: La ochii noștri se vede înțălept (Conachi), Nu e așa prost cum se vede. Din prezentarea sensurilor verbului de percepție și a contextelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obiect direct realizat ca propoziții non-finite Verbul a vedea admite, restrâns, realizarea obiectului direct ca propoziție infinitivală cu marca analitică a (a-inf.). Tiparul [a vedea + a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială a enunțului, trecând peste nodul verbal regent (66). În toate contextele de acest tip, verbul a vedea nu mai are valoare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]