1,838 matches
-
acest caz particular, timpul își făcuse treaba de vindecător emerit, sau poate că părerea de rău invocată nu se referea de fapt la moarte, ci la viață, la vieți, a ta, a mea, a noastră, a cui. Cipriano Algor modela infirmiera, Marta era ocupată cu măscăriciul, dar nici unul nu se simțea mulțumit de rezultatele încercărilor repetate, poate pentru că a copia este, în fond, mai greu decât a crea liber, cel puțin așa ar putea spune Cipriano Algor, care cu atâta vehemență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ele lut călcat în picioare, frământat și mestecat, înghițit și scuipat, eterna reîntoarcere chiar există, domnilor, dar nu e aia, e asta. Măscăriciul modelat de Marta e poate utilizabil, bufonul și el se apropie destul de mult de realitatea bufonilor, însă infirmiera, care părea așa de simplă, strictă, regulamentară, se împotrivește să-și arate volumul sânilor de sub lut, de parcă și ea ar fi învelită într-o pânză udă ale cărei capete le-ar ține cu putere. Când prima săptămână de creație va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de a vorbi, pentru că, dacă e adevărat că o singură răsuflare a fost de ajuns la inaugurare pentru ca lutul omului să capete suflet și viață, multe vor fi răsuflările necesare pentru ca din măscărici, bufoni, asirieni cu barbă, mandarini, eschimoși și infirmiere, cei de aici și cei care vor veni în rânduri strânse să se alinieze pe aceste planșe, să se evapore încetul cu încetul apa fără de care n-ar fi ajuns ce sunt, și să poată intra în cuptor siguri că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cenușă. Atinse fina și inconfundabila asprime a lutului copt. Atunci, ca și cum ar fi ajutat la o naștere, apucă între degetul mare și degetele arătător și mijlociu capul încă ascuns al unei păpuși și o trase afară. Se întâmplă să fie infirmiera. Îi scutură cenușa de pe trup, suflă peste față, părea că-i dă un soi de viață, trecându-i suflul propriilor plămâni, pulsația propriei inimi. Apoi, una câte una, celelalte păpuși, asirianul cu barbă, mandarinul, bufonul, eschimosul, măscăriciul, au fost scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
suflă peste față, părea că-i dă un soi de viață, trecându-i suflul propriilor plămâni, pulsația propriei inimi. Apoi, una câte una, celelalte păpuși, asirianul cu barbă, mandarinul, bufonul, eschimosul, măscăriciul, au fost scoase din groapă și puse lângă infirmieră, mai mult sau mai puțin curate de cenușă, dar fără binefacerea suplimentară a suflului vital. Nimeni nu era acolo să-l întrebe pe olar motivele diferenței de tratament, determinate, la prima vedere, de diferența de sex, doar dacă intervenția demiurgică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dar fără binefacerea suplimentară a suflului vital. Nimeni nu era acolo să-l întrebe pe olar motivele diferenței de tratament, determinate, la prima vedere, de diferența de sex, doar dacă intervenția demiurgică nu se explică prin simplul fapt că figura infirmierei a ieșit prima din groapă, mereu, de când e lumea lume, așa s-a întâmplat, creatorii s-au plictisit de creație de îndată ce n-a mai fost o noutate. Amintindu-ne, totuși, complexele probleme de modelare cu care s-a confruntat Cipriano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
groapă, mereu, de când e lumea lume, așa s-a întâmplat, creatorii s-au plictisit de creație de îndată ce n-a mai fost o noutate. Amintindu-ne, totuși, complexele probleme de modelare cu care s-a confruntat Cipriano Algor în timp ce lucra pieptul infirmierei, nu va fi prea temerar să presupunem că ultima rațiune a suflului se află, deși în mod obscur și imprecis, în imensul său efort de a obține ceea ce însăși ductilitatea argilei îi refuza. Ghiciți singuri despre ce e vorba. Cipriano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dar trebuie să le curățăm de cenușa care s-a prins de ele. Marta turnă apă într-un lighenaș de lut, Spală-le aici, spuse. Prima care a intrat în apă, prima care a ieșit din cenușă, întâmplare sau coincidență, infirmiera va putea să aibă în viitor diverse motive de a se plânge, dar nu de lipsă de atenție. Cum e, întrebă Marta, neatentă la dezbaterea despre genuri, Bine, repetă tatăl scurt. Era într-adevăr bine, coaptă uniform, cu o frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
taumaturgică a suflatului în nări la care un alt creator a recurs înainte sau va recurge după aceea, așa cum în zilele noastre a făcut, de altfel, și Cipriano Algor, deși cu intenția foarte modestă de a curăța de cenușă fața infirmierei. Revenind la creatorul care a trebuit să bage bărbatul în cuptor, episodul s-a petrecut așa cum vom explica, de unde se va vedea că frustrantele tentative, la care ne-am referit, au rezultat din insuficienta cunoaștere pe care numitul creator o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
litere mari, va trebui să smulgă din profunzimile lutului, doar în această primă fază, de o sută cincizeci de ori mai multe figuri, adică șase sute de păpuși cu origini, caracteristici și situații sociale diferite, trei dintre ele, bufonul, măscăriciul și infirmiera, mai ușor de definit prin activitatea pe care o exercită, lucru care nu se întâmplă cu mandarinul și cu asirianul cu barbă despre care, în ciuda rezonabilei informații culese din enciclopedie, n-a fost posibil să se afle ce-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
obiectelor, să se retragă fără să apuce să provoace pagube, dar acum să recunoaștem că n-ar fi rezonabil să ne așteptăm de la un animal ca el să reziste impasibil provocării unei hoarde de bufoni și mandarini, de măscărici și infirmiere, de eschimoși și asirieni cu barbă, toți malițios travestiți în piei-roșii. O oră a durat privarea de libertate. Impresionată de expresia de reproș și chiar de supărare cu care Găsit suporta pedeapsa, Marta îi spuse tatălui că educația trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
el s-a transformat din ziua aceea în cel mai grijuliu paznic care a protejat vreodată momâi de lut. Merita să-l auzi cum a lătrat, chemându-și stăpânii, când o neașteptată rafală de vânt a trântit pe jos câteva infirmiere. Primele ieșite din cuptor au fost trei sute de statuete, sau mai bine zis trei sute cincizeci, socotind probabilitatea erorilor. Nu încăpeau mai multe. S-a întâmplat să coincidă cu ziua liberă a lui Marçal și a fost pentru el o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
reuși să-i numere și pe ei până la capăt, cincizeci din ăia, cincizeci din ăștia, de cei care prisoseau, cei din provizia pentru stricăciuni, nu se interesă, vru să treacă la eschimoși, dar i se băgară în față, fără explicații, infirmierele și, în lupta pe care trebui s-o ducă pentru a le respinge, adormi. Nu era prima dată când își termina somnul de dimineață în subterana Centrului, nu-l trezea pentru prima oară, amplificat și multiplicat de ecouri, bubuitul motoarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
au fost eschimoșii, care erau cei mai la îndemână, imediat la intrare. O fericită întâmplare, în imediata opinie a Martei, pentru antrenament n-ar fi putut începe mai bine, sunt ușor de vopsit, mai ușor decât ei nu sunt decât infirmierele, îmbrăcate în alb. Când statuetele s-au răcit complet, le-au transportat pe planșetele de uscare, unde Cipriano Algor, înarmat cu pistolul de pulverizat și adăpostit de filtrul măștii, le-a acoperit metodic cu un strat de alb mat. Mormăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
socoteala timpului pe care-l câștiga și a păpușilor pe care le pierdea, se decise să nu renunțe la fecundele, dar imperfectele și niciodată explicatele, trucuri. Și așa au trecut zilele. Eschimoșii au fost urmați de măscărici, apoi au ieșit infirmierele, și imediat mandarinii, și asirienii cu barbă, și, în sfârșit, bufonii, care se aflau lângă peretele din fund. Marta se dusese în sat a doua zi pentru a cumpăra două duzini de foi de glaspapir. În magazinul acela începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a ta, Nu înțeleg, Centrul a primit în avans trei sute de păpuși, deocamdată sunt suficiente, statuetele de lut nu sunt jocuri pe computer, nici brățări magnetice, oamenii nu se îmbulzesc țipând vreau eschimosul meu, vreau asirianul meu cu barbă, vreau infirmiera, Foarte bine, îmi închipui că clienții Centrului nu se vor lua la bătaie din pricina mandarinului, sau a bufonului, sau a măscăriciului, dar asta nu înseamnă, totuși, că nu trebuie să ne terminăm lucrul, Sigur că nu, dar nu mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
-le în praf, dar acesta e destinul fiecăruia dintre noi, acum statuetele nu mai fac de gardă numai în fața casei, apără și intrarea în olărie, la sfârșit vor fi peste trei sute de păpuși privind drept înainte, măscărici, bufoni, eschimoși, mandarini, infirmiere, asirieni cu barbă, până acum Găsit n-a răsturnat nici una, Găsit e un câine conștient, sensibil, aproape uman, n-are nevoie să i se explice ce se întâmplă aici. Cipriano Algor închise ușa cuptorului, spuse, Acum putem pleca. Furgoneta făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să se distrugă. M-am dus la Emilia și, după ce ne-am împăcat, am golit o sticlă întreagă de rom până seara. Am mai locuit la ea un timp, după care n-am mai văzut-o. Mă încurcasem cu o infirmieră brunetă, nostimă, care-mi aducea mâncare de la spital. Din păcate, nu făcea asta numai cu mine. Când i-am atras atenția, în loc să mă mintă, a izbucnit batjocoritoare: „Îmi e milă de tine și tot tu faci mutre?” Am văzut negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
se cuvine.“ „Ce vrei să spui?“ „Am păcătuit Împotriva Cuvântului, a aceluia care a creat și menține În ființă lumea. Acum tu ești pedepsit, cum și eu sunt pedepsit pentru asta. Nu există deosebire Între tine și mine.“ Venise o infirmieră, Îi dăduse ceva să-și umezească buzele, Îi spusese lui Belbo că nu trebuia să-l obosească, dar Diotallevi se revoltase: „Lăsați-mă În pace. Trebuie să-i spun Adevărul. Dumneavoastră cunoașteți Adevărul?“ „Vai de mine, ce puteți să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
doar nouă luni de trăit. Se răsfățase, profitase de orice ocazie ca să se cuibărească în pat și epuizase toate sortimentele de budincă de la Marks&Spencer, de la Pâine cu Unt la Profiterol cu Ciocolată și Lapte. Fusese o desfătare. Cu excepția bătrânei infirmiere specializate, cu convingeri radicale care îi spusese că trebuia să dea jos din pat dacă nu voia să facă tromboză. Ce se alesese de minunata tradiție a lăuziei? Însă nesuferita de babă îi spusese că până și lăuzia ținea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
maritimă, vestitoare de furtuni, se înalță și domină tumultul de talazuri ca un drapel ce flutură peste oștile adunate”. Pe linia autentismului antiromanesc, va fi apreciat după război Jurnalul unei surori de caritate al doamnei Fulmen, mărturie a experienței de infirmieră din perioada retragerii în Moldova. Garanții ale autenticității sînt consemnarea personală a istoriei necunoscute „din spatele frontului”, prezentarea nudă a suferinței, fragmentarismul modern și observația poetică: „Cartea aceasta nu e un roman. Nu propune și nu dezleagă, printre peripeții și episoduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
targa - oameni care avuseseră accidente de mașină sau infarcte. Valentina nu-și dăduse seama până atunci câtă lume se Îmbolnăvește, se rănește sau moare Într-o singură zi În Roma. Înnebunesc, dați-mi un pic de morfină, ceruse mama unei infirmiere, iar aceea Îi răspunse că legea nu-i permite, așa Încât Emma Își Îndurase durerea. Era o tipă dură. Nu plânsese nici acasă și nici la urgențe. Lucrul acesta o impresionase profund pe Valentina, făcând-o s-o respecte foarte mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de ani, care În prezent este magistrat al poliției de frontieră, mereu În căutarea justiției și a rațiunilor umane, Înspre care se Îndreaptă toată prietenia mea. Apoi, judecători, polițiști, avocați, carabinieri, profesori, onorabili, operatoare telefonice, writers, studenți, educatoare, doctorițe, maseuze, infirmiere, Îngrijitoare, copii, clovni, antrenori de bodysculpture - prin urmare, toți prietenii mei, toate prietenele mele, dar și cunoscuți și străini. Nu pot să-i amintesc pe toți, căci unora ar trebui să le trec numele sub tăcere. Dar fiecare dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lacom - și chiar așa și era. În fond, nu lua totul, ci doar un sfert din ce conținea magazia spitalului, încât după el mai luau și alții, activiști mai mărunți, inspectori, directori, șefi de secție, doctori mai înfipți, asistente și infirmiere, ca să nu mai punem la socoteală magazionerul, contabilul și casierul, care și ei erau oameni și încă unii foarte importanți. Așa că toată lumea era mulțumită. Până să apară Zogru. Intruziunea lui în sângele lui Mitică a schimbat totul și a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
desemnată. Forță motorul la maxim, vedeta țîșnea din creastă În creastă de val, gata să-și ia zborul, iar Lucas clocotea că nu poate goni la fel de repede cum Îi gonea gîndul. Yvonne Le Bihan intră În camera Mariei. Sub privirea infirmierei care o supraveghea prin geam, se instală liniștită la căpătîiul tinerei femei care stătea acum calmă, nemișcată. De Îndată ce privirea pătrunzătoare a Yvonnei văzu că dispare chipul infirmierei, se ridică fără grabă, apucă o pernă pusă pe un scaun și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]