700 matches
-
jurnal. Scriitorul are de Înfruntat și absența celuilalt, handicap pe care-l compensează doar dorința difuză, inexplicabilă, haotică a mărturisirii. Mișcarea constantă a celui care „ține” jurnal se desfășoară Între un Înăuntru și un În afară. Afară sunt ceilalți, universul inform, societatea, evenimentul banal și cel istoric, Înăuntru e acea bienheureuse intériorité41, descoperită prin exercițiul scrierii zilnice. Sau, dacă nu descoperită, măcar creată. Autodistrucția Între obsesiile pedagogice (jurnalul e reminiscența caietului, reproducerea obiceiului „temei de casă” zilnice) și obsesiile penitentului care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de a se împinge în lumea mare chiar prin mijlocirea unor femei de moravuri dubioase, cade victimă credulității lui și-și descoperă totdeodată un suflet bun care îl face infirmierul neprevăzut al unei bolnave de ulcer stomacal. Rădăcini e romanul, inform și lung, al crizelor intime feminine, de natură fiziologică, insatisfacțiuni erotice, încetări ale funcțiunilor. Ceea ce înstrăinează, și pe nedrept, pe mulți de literatura Hortensiei Papa-dat-Bengescu e stilul prolix și chiar agasant, stil de conversație în definitiv, potrivit materiei. HENRIETTE YVONNE
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu-i decât un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă. Nuvelistica e o variantă jurnalistică și locvace a operei lui Sadoveanu. Primul roman, Întunecare, e o cronică de război superficială, de o anume eleganță ziaristică, dar informă, lunecând pe deasupra realității umane spre a se pierde într-un studiu social, dus până după încheierea păcii. De aci încolo romancierul se străduiește să studieze societatea românească și omul universal într-un ciclu de romane, unele de "investigație orizontală", adică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aer amenințător, idolatru al lui Eminescu, asemeni căruia formulează fraze lirice de o îndrăzneață nuditate, trecând fără spaime prin păduri de proză. Din cauza gâlgâirii torentului liric, poetul nu poate consolida poemele, și volumul reprezintă în întregul lui o singură sonată informă. Poetica e vitalistă: Când voi izbi o dată eu cu barda, Această stâncă are să se crape Și va țâșni din ea șuvoi de ape! Băieți, aceasta este arta! Și într-adevăr, de-a lungul paginilor răsună chiote: Di! caii mei, Nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
său, a instituit și a definitivat noile ordine, cel al Fraților Pocăinței și al Doamnelor Retrase. El a orientat și Ordinul Fraților Minori, care la început hoinăreau fără reguli precise, pregătindu-le o nouă regulă, dând astfel formă acelei mișcări informe, desemnându-l pe fericitul Francisc drept ministru și conducător. 2. Sub conducerea sa, numărul acestor frați minori a crescut în așa măsură, încât, grație puterii cerești, nu există cătun în lume, oricât de mic ar fi el, care să nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În evul de cremene. Acestei viziuni, trase din Biblie și din marile poeme metafizice, Îi corespunde un mare proiect liric. Proiectul stă sub o dublă obsesie: aceea a golului și a ordinei care, prin opunere, angajează tema plenitudinii și tema informului. Spre deosebire de Hugo, pentru care punctul de plecare este haosul („la originea lumii după Hugo, și la originea propriei creații verbale [...] se plasează o figură cu un statut În mod vizibil oniric: haosul”, Jean Pierre Richard), În imaginarul heliadesc la Început
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cel puțin pentru un moment, prospețimea și claritatea, Însușirile lor fundamentale. Urmează un vers teribil: „Plecăm pe cărări netezi și foarte-ntortochiate”, demn de Heliade. Netezi și-ntortochiate totodată arată, În confuzia gramaticii, o confuzie mai mare, posibila În ordinea scriiturii: sentimentul informului și, simultan, imperios, nevoia de ordine, spaima de rătăcire. Este spaima omului clasic de a părăsi „drumul rației” ( Poema didactică după Boileau și Horațiu) și spaima, mai adîncă; de a trăi mai mult timp Într-o lume care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nubilă, dar poate simboliza și freamătul materiei tinere. La celălalt capăt se află Steluța: durerea ce se izbăvește În poezie. * Ce Înseamnă, Încă o dată, pentru Alecsandri, a seriei Două lucruri În același timp: 1) a intimiza, a stăpîni și ordona informul, haosul material și 2) a elibera fantezia de strînsorile realului. Un refugiu, o solitudine fecundă și, totodată, o expansiune În spațiile reveriei, o acumulare de peisaje care se constituie Într-un vast peisaj imaginar. Despre figurile acestui peisaj am vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Petrecerea În singurătate. „Valea tristă” și sentimentul securității. O evaziune și un eșec. VI. Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero a existenței. Tema plenitudinii, tema informului. Nevoia de ordine. Scrisul ca datorie sacră. Figura Părintelui și abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul În cele dinafară”. Un obiect poetic „În sfadă” și un subiect „În volbură”. Adorația și greața față de lucruri. Discursul unui poem: O noapte pe ruinele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fiare. Cu atât mai mult cu cât, de când brigadierii au oferit versului ocazii de a alerga printre ei pe șantiere, publicul s-a ales cu imagini clișee de tip: «Jiul-hidră antedeluviană» și muntele conceput ca o altă bestie enormă și informă. (Ă). Tendința destul de proeminentă În poezia noastră, de a reinventaria și degaja tezaurul popular din ceața miturilor, l-a captivat pe Dan Deșliu și din alt punct de vedere. El se hrănește cu o strașnică poftă din ritmurile populare: «plugurile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și tehnic. O parte din ceilalți ingineri sunt unelte ale sale sau elemente pe care burghezia le-a corupt, le-a otrăvit. În sânul muncitorilor era, de asemenea, o situație destul de critică: elementele proletare calificate, Înăbușite de masa mare și informă a semi-muncitorilor (zilieri, țărani, unii chiaburi etc.); majoritatea necalificați, cu o conștiință de clasă alterată, Înclinând tot timpul spre chiaburie. Organizația de partid apare destul de pasivă, lipsită, În mare măsură de combativitate. (Ă). Venirea unui comunist ca director constituie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de șerpi anaconda, ca și cum ar fi vrut să înhațe orbește orice ar fi întîlnit în cale. Nu avea nici un fel de față sau frunte, nu vădea nici o urmă de simțire sau de instinct; se zbuciuma acolo, pe valuri, ca o informă întruchipare a vieții, a unei vieți nepămîntești, apărute la întîmplare. în timp ce dispărea din nou, cu un fel de plescăit surd, Starbuck exclamă, cu ochii încă ațintiți asupra apelor agitate în care se mistuise: Ă Aș fi preferat s-o văd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai înainte de toate un dramaturg - și în genul dramatic limbajul are tot rolul: prin el se zugrăvește personajul. Și apoi pentru că limbajul, prin incoerența și împestrițarea lui, e de ajuns, el singur, să ne arate și incoerența ideilor unei societăți informe, ori în stare de formare, și acel amestec de civilizații, redat prin amestecul de cuvinte vechi și nouă, stropșite, schimonosite ca și ideile pe care le prezintă. Dar toate personajele schițelor sale fac parte din clasele noi, din acele categorii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
printre care Generalit?? i...; aceast? afirmă? ie a fost f? cut? la radio �n ziua de 24 martie 1939, cu c�teva zile �nainte de intrarea trupelor lui Hitler �n Praga. �Luceaf? rul�, 23 noiembrie 1985 50 E. Lovinescu a folosit expresia �haos inform�. Bibliotecă critic?: N. Iorga, Bucure? ți, 1979, p.�151; ?eicaru, op. cît. , p. 76 51�Dup? p? rerea familiei sale, Iorga a descoperit un num? r de 50�000 de documente pe jum? țațe uitate referitoare la istoria rom�nilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Public Management reforms and some consequences”, International Review of Administrative Sciences, vol. LXXI(I), pp. 5-17. Kane, John; Patapan, Haig (2006), „In search of Prudence: The hidden problem of managerial reform”, Public Administration Reform Review, vol. LXVI, nr. 5, ABI/INFORM Global, p. 771. Kassim, H.; Peters, G.B.; Wright, V. (2000), The National Co-ordination of EU Policy, Oxford University Press, Oxford. Kickert, Walter J.M. (2005), „Distinctiveness in the study of public management in Europe - A historical-institutional analysis of France, Germany and
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
învigorat cu formațiunile febrile ale iconarelor pe sticlă, expertele în sfinți călare și heruvi androgini. Totul, ca într-o inversată Cîntare a României, sub blagoslovenia omniprezenților prea cuvioși, trăgînd cu ochiul la aparatele tv. Nu aici însă, în această mișcare informă, trebuie căutată anormalitatea. Există ceva mult mai periculos, în stare să atingă fibra ascunsă, germinativă a artei, și acest ceva e pe cale să cîștige teren. E vorba de proliferarea unor sintaxe teozofice, care, conștient sau nu, merg mînă în mînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prima doamnă Regan făcea acida remarcă la adresa Raisei Gorbaciova: "Vorbește, vorbește, vorbește..." vrînd cumva să delimiteze cele două spații de civilizație nu se gîndea la sensul profund al maliției sale. Consumată într-un moment crucial al istoriei contemporane. Succedînd hazeaicelor informe ale monștrilor care l-au precedat pe Gorbaciov la Kremlin, Raisa marca definitiv chiar dacă verbios abolirea unui sistem hidos, dăinuind de aproape un secol, căruia chiar dacă împotriva convingerilor comuniste soțul său îi semnase decesul. Vede monstruos și rîde enorm. E
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dacă însă profesorul de istorie e o persoană cu statut onest, în schimb derularea lecției se menține într-o ambiguitate greu de decelat, atunci datele se schimbă. De văzut în ce fel. Cît despre cei ce asistă la lecție masa informă așezată în fotoliul televizorului aici lucrurile par mult mai simple: ce se dă, se consumă, fără prea mari pretenții. Ca-n regimul cozilor: se dă ulei... Cînd un analist de talia lui Adrian Cioroianu lasă impresia prin ora lui de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în lungile lor otrocoale pe la mărginașele birturi ieșene? (e adevărat, modeștii de-atunci, nebănuind nici unul ce va însemna, tîrziu, în Pantheon). Ce-or fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încă de totalitarism răsăritean, dar și, iată, mult mai tîrziul de-acum Iliescu din rațiuni legitimare bate constant moneda revoluției autentice, operă a poporului suveran, nu-i așa?, condus de eroul providențial. Cînd se știe foarte bine, cînd în straturile informe ale populației nu se știe tot așa de bine, că în deceniul nouă, scenariul european era deja parafat la Washington și la Moscova. Și că Bucureștiul evident, original prin obtuzitatea unui dictator rudimentar și megaloman, asta determinînd și vărsare de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cele care știu/ reușesc să vadă dincolo de convulsiile momentului. Atît de încă abil manipulate de formațiunile neocomuniste prime, secunde care s-au perindat după 1989. Și cu sporite haruri de cea prezentă acum la putere. Pentru că celelalte minți ale mulțimii informe să le zicem blînd inocente, dar mai ales mințile a căror... inocență de teribil e bine jucată, nu văd/ se fac a nu vedea ce discrepanță colosală e între cele două Românii. Ca și alte urgențe ale alinierii la statutul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de edenic în vremea lui Picasso, ar putea suna, de data asta, într-un cîrcotaș contraargument, raportarea la trecutul nu foarte îndepărtat? Pentru că, să fim convinși, pe lîngă cele cîteva figuri pregnante ale epocii, definind, de altfel, modernitatea, mișuna massa informă a creatorilor de mîna a doua, dar nu numai ea, ci și cea a artizanilor onești. Adică fundalul scenei pe care evoluau protagoniștii, fără policromia căruia relevanța acestora prin raportare ar fi fost imposibilă. Odată configurată în linii oricum subțiri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
capacitate de a trăi în două planuri, cu elementele specifice ale limbajului în care se exprimă și nu amestecă în mod fraudulos disponibilitățile pe care le are. Apoi îl prețuiesc foarte mult din pricina singularității lui: într-un climat ieșean oarecum inform, Val Gheorghiu a reușit să-și păstreze continuitatea de dicție, dacă pot spune așa, continuitatea mesajului, continuitatea stilistică, și să-și construiască personalitatea neviciat de ce se întîmplă colateral. La vîrsta pe care o împlinește acum, el este/ rămîne un artist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ipostază în care țara tristă, plină de umor îl confirmă pe Bacovia. De cîte ori mi se face complimentul că, oho, figurez în Dicționarul enciclopedic, adică stau alături de nume colosale, pe care, cu ani și ani în urmă, într-un inform anonimat, îmi era și teamă să le pronunț, mai și gîndindu-mă că vreodată o s-ajung să mi-l regăsesc stupefiat și pe al meu între ele, așadar, de cîte ori mi se pansează antipaticul orgoliu, am grijă imediat să spun
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Onorabila Epitropie să creeze o funcțiune de Prim Gardian și cară să aibă autoritate asupra gardienilor, precum și a educa și instrui pe alienați, adică un feliu de monitori pentru bolnavi". Este evidentă, din nou, aceeași mentalitate. Bolnavii constituiau un corp inform, omogen, care trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că, la data inspecției, printre bolnavi, erau nu numai oameni neinstruiți, ci și opt funcționari, trei intelectuali titrați universitar, 3 comercianți, mai mulți muncitori calificați, care, în vederile Epitropului, urmau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]