984 matches
-
adevărat inventar amoros), remarcabil este faptul că Iulian Tănase rămâne totuși recognoscibil în fiecare vers. Pentru că iubește și trăiește intens literatura, aproape organic aș zice, literatura este pentru el un continuu exercițiu de admirație, sensibilitatea lui creatoare asumându-și rolul (ingrat și de nerecomandat pentru cei cu prejudecăți literare) de cutie de rezonanță. Iulian Tănase este tipul clasic de autor postmodern care-și asimilează predecesorii afini și nu-și acoperă ipocrit urmele, mânat vanitos de demonul originalității în toate sensurile. Printr-
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
trăind într-un mediu condamnat la sterilitate spirituală, își caută revanșa în plăceri: amoruri fugare, chefuri pantagruelice și fantezii de minți dezaxate. E un carpe diem trăit cu furie, parcă din dorința de a se răzbuna pe cenușiul unei epoci ingrate. Bizareria e că din lumea aceasta nu iese nici o nuanță picarescă sau lascivă. Aerul pare de ospiciu, dar populat cu ființe de inocență angelică, chiar dacă unele par descinse din balamuc. Niște copii mari cărora lipsa libertății le-a stricat mințile
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
regină Maria, o efectivă eroină a războiului. A trebuit să accepte, după prăbușirea frontului rusesc datorită revoluției izbucnite în imperiul vecin, inițierea tratativelor cu inamicul, să-l desemeneze ca prim ministru pe Al. Marghiloman (martie 1918) care a avut misiunea ingrată de a încheia un rușinos tratat de pace cu inamicul, care desfigura efectiv harta țării. Dar, bine sfătuit de Ion I.C. Brătianu și regina Maria, a tot amînat să-și pună semnătura pe acest tratat, știind bine că astfel e
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. În fine, dau contur și culoare Orizontului rubricile fixe deținute de scriitori timișoreni valoroși: Marcel Tolcea, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Adrian Bodnaru, Paul Eugen Banciu, Pia Brânzeu, Radu Pavel Gheo, Robert Șerban. Ingrata soartă Numărul din ianuarie 2012 al revistei de cultură CURTEA DE ARGEȘ (redactor- șef: Gheorghe Păun) dedică două pagini unei cărți pe care cititorii români nu o pot încă citi: cauza ține de faptul că Livia Lica (numele autoarei) a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4908_a_6233]
-
celor nocturne, de didacticismul lecțiilor de istorie administrate de poet. Veritabila sa vocație se afla în altă parte. Denigratorul consecvent al lui Alexandrescu, Heliade, are o singură (una singură!) notație relativ favorabilă dușmanului său, notație ce sugerează că vocația hulitului "ingrat" era poezia de idei, adică acea poezie pe care vechile tratate de retorică o numeau "didactică": Alexandrescu rămîne unul dintre puținii poeți români ce au scris o astfel de poezie. Faptul că el continuă să fie un om al secolului
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
rolul mai comod de colaborator extern, cu răspunderea propriului text și atît. Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade au rămas să își treacă ani buni din viață adunînd, citind în manuscris materialele din pagini, luînd interviuri, procurînd fotografii, îngrijindu-se de ingrata latură administrativă. Și dacă în fiecare săptămînă documentarul pe care îl reprezintă colecția revistei 22 sporește cu încă o secvență, pe genericul lui trebuie trecute cu literele cele mai vizibile și numele principalelor realizatoare. * Locul special al revistei G.D.S. în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
tineretului liberal Mihail Fărcășanu, Alexandru Vona, Sorana Gurian), alții au suferit ani grei de închisoare comunistă (Dinu Pillat). Cert este că numele tuturor acestor autori au fost trecute la index, iar cărțile lor au avut o soartă mai mult decît ingrată. La vremea apariției, unele dintre aceste romane au avut parte de cronici, poate chiar de premii literare, dar, imediat după instalarea deplină a comuniștilor la putere, au fost scoase din circulație, iar asupra lor s-a așezat o lespede de
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
mai niciodată consultate, articolele „militante” ale lui Ion Bogdan Lefter au fost repede date uitării. A contribuit, probabil, și amănuntul că, renunțând de la un punct încolo să mai practice magistratura cronicii literare, criticul a fost repede trecut într-un fundal ingrat de către noile valuri de recenzenți (l-am numit deja pe cel mai vizibil dintre ei). Se știe doar că, din motive obscure, pe care nu le voi discuta aici, la noi cronica are, încă, o autoritate nejustificată față de restul speciilor
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
-o apoi mai multor publicații franceze, inclusiv la L'Humanité, care scria, în 1935, că Panait Istrati a murit în pielea unui fascist, dar care a recunoscut, după mai bine de patru decenii, că Istrati a avut ,,rolul glorios (dar ingrat), al pionierului" - Au trecut numai câteva luni de la evenimentele din decembrie 1989 din țara noastră. Care credeți că ar fi fost reacția lui Panait Istrati, dacă ar fi trăit ? - Sunt convins că s-ar fi aflat alături de revoluționari. Chiar el
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
la 5 decembrie 1942, iar acesta din urmă ar fi persiflat "mahalagismul" din Baroane: "L-a îngropat pe Killinger sub un torent de ocări, ca țața cea mai rea de gură, cu poalele suflecate-n brîu". Tensiunile răbufnesc în perioada ingrată a "realismului socialist", cînd - gest anevoie de scuzat - Arghezi dezavuează traducerea blagiană din Faust și își amplifică atitudinea răuvoitoare în articolul Editori și tălmăciri, publicat în Veac nou, nr. 35/2 iulie 1954, atacînd și traducerea lui Tudor Vianu a
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
și predă literatura Holocaustului la Bard College. Acesta ar fi un motiv obiectiv. Există, în plus, motive subiective și motive abstracte, ușor de imaginat. Exilul, deși are ambiguitățile lui, a pecetluit o plecare ca opțiune definitivă. Patria originară a fost ingrată. În 1986, Norman Manea nu a mai suportat constrângerile regimului comunist. Corect ar fi să spunem că regimul comunist a fost de vină, nu România, dar distincția nu e funcțională și, pe deasupra, suferă de un patetism al unui patriotism abstract
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
rafinează unele vechi. Am citit prima bucată cu atenția datorată unui text matematic și am derivat o plăcere înrudită, o anume stare de geometrie. Și regret, din fascicolul dumitale de însușiri, lipsa acelui "Lust zum fabulieren". Ar însemna să fiu ingrat cu cea mai rară, pe care o ai, structura dumitale de moralist ce ni se destăinuie în aceste admirabile arabescuri, făcute să uimească și să pună pe gînduri". Să adaug că scrisoarea folosește apelativul "iubite Oscar" și îl anunță că
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
datată "Detroit, Michigan, 8 mai 1974". Cei 11 ani petrecuți în America ne relevă noi fațete ale personalității memorialistului. împreună cu episcopul Victorin Ursache, pentru alegerea căruia își sacrificase benevol șansele proprii, izbutește să reorganizeze și să întărească eparhia, în condițiile ingrate ale dezbinării românilor americani, disputați de două episcopii rivale. Episcopia de la Vatra era calificată ca legionară, întrucît îl avea în frunte pe Valerian Trifa, fost comandant legionar. Episcopia Misionară din Detroit era, în schimb, denunțată drept comunistă, pentru că depindea canonic
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
ministru, deci bine plasată în lumea râvnită, dar care refuză să-l recunoască atunci când cu greu reușește să se infiltreze clandestin în vila luxoasă. Mai mult: ea alertează servitorii și poliția pentru ca intrusul să fie arestat ca un agresor necunoscut. Ingrată, ea își ocultase trecutul pentru a parveni și nu mai este dispusă, nici acum când tatăl său se află în preajma unei noi condamnări, să recunoască nimic din ceea ce fusese. Înduioșat de răul pe care i l-ar putea face fiicei
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
șterși ca apariție. Așadar, începutul spectacolului trenează, este încărcat de semne exterioare, povestea se înțelege greu. Claudiu Istodor (Scriitorul) își găsește greu un ton adecvat, simulează parcă un soi de concentrare avînd, ce-i drept, în spectacol rolul cel mai ingrat. Dacă regizoarea ar mai fi scurtat textul introductiv, ar fi reușit o tensiune scenică reală, care așa este construită cu efort și cu elemente inutile. Fata - Ihoko Ian și prima scrisoare-monolog o au ca protagonistă pe Simona Mihăescu. Apariția ei
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
ar trebui o patologică înclinație spre exagerare ca să faci din efemera biografie a compozitorului vienez o epopee captivantă, presărată cu aventuri ilicite. Schubert a trăit puțin și cu precădere retras, cu o notorietate mărginită mai curînd la cercul prietenilor, potriveala ingrată a istoriei respectînd clasica regulă că, în materie de lauri, gloria vine postum. În necrologul apărut pe 27 decembrie 1828 în Allgemeine Wiener Theaterzeitung, portretul compozitorului e schițat sec: „Schubert a trăit doar pentru artă și pentru un mic cerc
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
de glumă. Abia așteaptă să râzi de el ca să se amuze primul de situațiile comice în care nimerește. Degeaba alianțele elaborate Mitică - Ioana împotriva lui, nu le prea reușesc, doar până la un punct. Andrei se sustrage cu umorul lui sorții ingrate a celui mai mic. I-am privit cu uimire liniile din palmă și am descoperit că sunt identice cu ale mele, cu triunghiurile doar mai puțin ferme.” (p. 257) O scurtă glosă pe marginea unei posibile întrebări: de ce a decis
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
ce caută, întorcîndu-se de acolo cu ce și-a dorit să afle, atîta doar că statistic, cam toți arată aceleași înclinații: fuga de singurătate, exhibiționismul, goana după senzații tari și pofta de libertate neîngrădită, adică tocmai acele trăsături pe care ingrata realitate nu ni le dă decît drămuit. Aceste înclinații confirmă o veche apoftegmă: lăsat în voia naturii sale, orice om merge spre propria degradare, blestemat parcă de a nu se stăpîni decît în mică măsură. Și atunci e nevoie de
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
Călinescu, în calitate de președinte al comisiei de doctorat, nu va uita "inspecția", redactând un referat, la fel de aspru în care-l minimaliza pe autorul Vieții lui I. L. Caragiale. Cu obișnuita ironie, colegul de breaslă îi va fi totuși recunoscător: "Aș fi un ingrat dacă n-aș mulțumi umbrei lui G. Călinescu că m-a cruțat public (în capitolul apreciativ din Istoria literaturii române, n.m.), mulțumindu-i să mă distrugă Ťconfidențialť", nu fără să-l mai înțepe când și când în polemici postume. Firește
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
a transformat utopia comunistă și, în același timp, una dintre cele mai dure. Interzisă mulți ani în statele lagărului socialist, ea e publicată acum, la Editura Humanitas, într-o a doua ediție în românește, într-un moment în același timp ingrat și propice: ingrat pentru că interesul față de acest tip de literatură e din ce în ce mai scăzut într-o țară pentru care soluția moștenirii comuniste este uitarea, însă propice fiindcă, după pierderea, prin supralicitarea lor, a preocupărilor pentru dramele victimelor totalitarismului și după eșecul
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
comunistă și, în același timp, una dintre cele mai dure. Interzisă mulți ani în statele lagărului socialist, ea e publicată acum, la Editura Humanitas, într-o a doua ediție în românește, într-un moment în același timp ingrat și propice: ingrat pentru că interesul față de acest tip de literatură e din ce în ce mai scăzut într-o țară pentru care soluția moștenirii comuniste este uitarea, însă propice fiindcă, după pierderea, prin supralicitarea lor, a preocupărilor pentru dramele victimelor totalitarismului și după eșecul lamentabil, cauzat de
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
Sorin Lavric După ce a publicat Tragedia Germaniei 1914 - 1945 și Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, două cărți de pe urma cărora Lucian Boia a căpătat o aură ingrată de spirit reacționar, istoricul nu-și dezminte pofta de a contraria și scoate o nouă mostră de interpretare leproasă. „Leproasă“ e acea gîndire care, căzînd în delictul de a nu se supune convențiilor epocii, e repudiată pe motiv de recalcitranță
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
nr. 311 din 8 mai 2003) abrogă Ordinul nr. 139/N/1997 privind constituirea, înregistrarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, precum și porțiuni din Normele metodologice de punere în aplicare a Legii locuinței. Consecința: un hățiș de prevederi și o misiune ingrată pentru administratori. Problema încălzirii Înainte de 1990, cheltuielile pentru încălzirea locuințelor (apartamentelor) se calculau - după cum se știe - în funcție de suprafața utilă; ulterior, sintagma a devenit „suprafața locuibilă“. Pentru trei luni, cheltuielile s-au repartizat proporțional cu suprafața tuturor corpurilor de încălzire, după
Agenda2003-21-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281036_a_282365]
-
loc unde poți să mergi și pe care poți să-l vezi. Este o experiență totală, un asalt al tuturor simțurilor, un loc pe care nu-l vei uita niciodată“. Invitație la aventură A povesti despre India reprezintă o misiune ingrată. Nu poți prezenta țara pe care a iubit-o Eliade și a cântat-o în versuri Tagore decât, poate, dacă ești Kipling. Regretatul cronicar sportiv Ioan Chirilă mărturisea odată că fusese tentat să scrie o carte despre campionatele mondiale de
Agenda2004-19-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282386_a_283715]
-
timpul votării mi-a dat impresia că în ciuda existenței unor grupuri aproape etanșe mai toți cei de față aveau o resemnare care poate fi condensată în formula orice ar fi tot aia e. Nu confundăm însă, astfel, statutul economic din ce în ce mai ingrat al scriitorului cu propriile noastre treburi din interiorul breslei? Am mai observat că simpatiile sau militantismul politic ale celor mai mulți a creat o falie între cei care merg pe mîna puterii și cei care au mizat pe fosta putere. Ce are
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]