5,407 matches
-
două luni, din ianuarie 1943 până în aprilie 1944. Director: Lucian Blaga, secretar de redacție: Zevedei Barbu (de la numărul 6/1943 acesta nu mai figurează ca atare). Într-o notă din primul număr, intitulată Saeculum și semnată de Lucian Blaga cu inițiale, se afirma: „Directivele revistei vor putea să fie judecate de abia mai târziu și aceasta numai după conținutul însuși al studiilor și articolelor ce apar în paginile ei”. Altă intervenție, „Unitatea” de la Saeculum (2/1943), sub semnătură Z. B. (Zevedei
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
1865), „Românul de duminică” (1864) - o anexă-magazin a „Românului”; de asemenea, o revistă umoristică, „Țânțarul” (1859), împreună cu N. T. Orășanu. A colaborat la „Steaua Dunării”, semnând K. sau Constantinescu, la „Revista Dunării”, „Cugetarea”, „Sentinela română” ș.a. A mai semnat cu inițiale, precum și cu pseudonimele Costin, C. Trandafirescu, Conțopist Trandafirescu, Pitarul Zăvoiescu, Konstantin ș.a. Temperament frenetic, însuflețit de încrederea în „steaua României”, în idealurile sale uneori utopice, acest exponent al mesianismului pașoptist a lăsat imaginea unui spirit exaltat și fulgurant, realist și
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
avut ambiții de notorietate, ca om de condei. O bună parte a scrisului său s-a editat postum; cât despre antume, în afara unui singur articol de polemică literară (Critica criticii), iscălit A. Rusu, celelalte au fost semnate de obicei cu inițiale sau, o singură dată, cu un pseudonim (Terentie Hora). Scriitorul a adoptat și varianta Russo, cu o grafie sugerând pronunția franțuzească a numelui său. În opera lui - redactată preponderent în franceză, limbă în care se exprima cu ușurință - lirismul amintirii
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
intrat imigranții. Unii dintre adolescenți și tineri se identifică atât cu cultura dominantă, cât și cu propriul grup etnic, și ajung la ceea ce se numește identitate biculturală sau integrată, în timp ce alții sunt centrați în exclusivitate pe identitatea etnică de bază, inițială (african-americană sau asiatic-americană, de exemplu) și au foarte puține și superficiale legături cu valorile, credințele și practicile culturii majoritare, ei menținând o identitate separată. Un al treilea tip îl constituie indivizii care au renunțat la identitatea etnică bazală în favoarea culturii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adevărul este undeva la mijloc între cele două extreme, arătând ce înseamnă pentru el acel mijloc. Observația de mai sus este valabilă în toate variantele și tehnicile ce însoțesc conceptul de controversă creativă. Le vom explica cursanților că intuiția lor inițială (cum că adevărul ar fi la mijloc, între cele două extreme) este corectă, dar că acest mijloc nu este unul și același, așa cum tot o nuanță de gri obținem prin 99% negru și 1% alb (desigur un gri foarte închis
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Oracles of Egyptian Judaism, Missoula, 1972. . Écrits intertestamentaires t. I, Paris, 1987, p. 1053, n. 63. . Cf. 4 Ezdra 13,6. . Cf. Iis. Nav. 10,13. . Vezi Peerbolte, Antecedents..., pp. 327‑330. . „Apoi va fi stăpân cel care va avea inițiala cincizeci. Fiară (reptilă) îngrozitoare, el va stârni război înverșunat. Într‑o zi, întinzându‑și mâna asupra propriei stirpe, va ucide și va face mare tulburare, va lua parte la concursuri ca atleții și conducătorii de care, ucigând și făcând nenumărate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la concursul Asociației Cronicarilor Dramatici și Muzicali (1922), va fi inclusă în repertoriul Teatrului Național din București (1926), iar versiunea sa la Henric al VI-lea va fi cuprinsă în edițiile succesive din teatrul lui Shakespeare. A semnat și cu inițiale ori cu pseudonimele Barsol, Falstaf, Solo, S. Barbu. Percepția asupra versurilor lui S. este diferită de la un critic la altul. G. Călinescu le crede încadrabile într-o poezie a „profesiunilor” și îl vede pe autor „înduioșat de soarta proletarului”. Alteori
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
rajahilor sikhși și ale europenilor care, la Lahore, erau În serviciul lor și sfârșind cu abundentele referințe medicale și botanice pe care Honigberger le introduce În text. Câteva note, puține, Îi aparțin, ele fiind indicate În cele două ediții prin inițialele J.M.H.; aici au fost păstrate În subsolul traducerii. Parantezele simple care apar În text redau forma unui cuvânt sau a unei expresii utilizate de autor. Numele, transliterate În fiecare ediție cu o anumită indecizie - de la etnonimie și topografie la onomastică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la opera lui Honigberger: cazuri de «fachirism», levitație, moarte aparentă, Îngropare de viu etc.” - adică exemplele clasice și, În această ordine, tocmai ceea ce urma notei 3 de la pagina 303 din Yoga I. Există trei posibilități: ca J.E. să fie două inițiale care nu camuflează nimic (prea puțin probabil), să ascundă numele lui Julius Evola (deși În 1939 doar lui Pettazzoni i-a scris că ar vrea să vină să-l vadă la Roma pentru a discuta despre Zalmoxis și acea colecție
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
publicația literară „Lumea” (trei numere, în 1899), se implică în redactarea altei foi efemere, „Mișcarea literară și artistică” (1901), conduce revista „Arta” (Iași, 1903-1904), în paginile căreia G. Bacovia figurează prima dată cu pseudonimul sortit celebrității. A mai semnat cu inițiale, cu numele prescurtat și cu pseudonimele Arald, Brândușă, Narcis, Nayr, poate și Trad. O parte din intervențiile publicistice ale lui S. e strânsă în volumele Anecdote literare (1930), Carnaval literar (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdotă (1937), Mușchetarii
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
vătămătoare” (prin „lipsă de discernământ, de gust, ignoranță”, chiar „tembelism” în alterările de text etc.), apoi comenta amiabil romanul Moartea unei republici roșii al lui F. Aderca și Drumul cu plopi al lui Cezar Petrescu. Se mai recenzează (semnat T.M., inițialele fiind ale lui Tudor Mușatescu): Restriști de Ilarie Voronca și „Buletinul Institutului de Literatură”, Românii dintre Vidin și Timoc de Emanoil Bucuța (text scris de Camil Petrescu), volumul de nuvele Rătăcire de I. Al. Brătescu- Voinești (comentariu nesemnat). Inaugurând revista
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de Paul Morand. Foarte vivace este pagina a patra, cu genericul „Viața literară și socială”, unde, la rubrica „Troițe și icoane”, cu microcomentarii de actualitate, colaborează Perpessicius - Tanatofilie și probabil Profesorul tânăr, Atmosfera literară (nesemnate) și mereu Camil Petrescu, sub inițiale sau anonim, dar recognoscibil în An nou, De Crăciun, Moartea cărții, Cititorii în vacanță, Fast regal, ca și în reportajul București, iadul intelectualității, unde orașul e denunțat drept „capitală de parveniți”, în care „sărăcia e mai grea ca oriunde pentru
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
A înființat și o școală pentru adulți, care erau inițiați în limbă română, matematică și istorie. Ca redactor la „Anuar pentru israeliți” și director al ziarului „Egalitatea”, desfășoară o asiduă activitate de publicist, semnând fie cu numele întreg, fie cu inițiale sau cu pseudonimele Ploeșteanu, Un călător, Ben Bril. A colaborat la „Analele Societății Istorice «Iuliu Barasch»”, „Arhiva”, „Buciumul român”, „Calendar pentru israeliți”, „Contemporanul”, „Curierul israelit”, „Fraternitatea”, „Lumea evreie”, „Lumea israelită”, „Revista israelită”, „Revista olteană”, „Șezătoarea” ș.a. S. debutează cu încercări
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
studiu (în special colindele). În ceea ce privește culegerea folclorului, el admite numai înlăturarea cuvintelor indecente, inestetice sau străine, introduse, după părerea sa, fără rost. Totuși, poveștile publicate în „Tribuna” și în „Convorbiri literare” au o formă oarecum cizelată de către folclorist. Formulele tradiționale (inițiale, medii, finale), proverbele, zicătorile, expresiile populare, destul de numeroase, provincialismele introduse moderat de S., care intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din pitorescul basmelor lui Ion Creangă. Culegerea Ardeleanu glumeț (1889) reunește anecdote cu o tematică
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
Apar diverse articole pe teme sociale, sunt publicate și câteva schițe, datorate lui Teodor Daul, scenete și povestiri cu caracter popular. Foarte numeroase sunt versurile, mediocre, semnate de N. Țințariu, D. Voniga, I. N. Roman. Cele mai multe sunt însă iscălite cu inițiale. N. Țințariu publică un ciclu de „doine popolare”, fără a specifica însă locul, data și nici numele celui de la care le-a cules. La fel procedează și Teodor Daul cu un șir de colinde. D.M.
SATEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289508_a_290837]
-
studii din problemele sociale ce agită vremurile noastre și lângă ultimele informații vom lăsa să picure și câțiva stropi din literatură”. Ca urmare, încă din numărul 1/1922, sub semnătura G.D.M., este evocat Victor Ion Popa, în același număr, sub inițialele N.M., apărând și o prezentare romanțios-ironică a urbei moldovene. În seria a doua, mai puțin preocupată de probleme culturale, se publică totuși articole cum e cel aparținând lui Irimia Jitaru, Bârladul cultural. De reținut și intervențiile pe teme de actualitate
SARJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
o tulburare dată, dar care nu sunt comorbide cu alte tulburări. Se poate vorbi de comoditate atunci când pacientul prezintă simptome din registrul a două tulburări diferite. Comorbiditatea patogenică survine când un bolnav evoluează către complicații sau boli diferite de cea inițială, dar care au legături etiologice cu aceasta (bolile cardio-vasculare, renale și diabetul; retinopatia, diabetul și HTA etc.). K. Merikangs consideră că pentru asocierea dintre două sau mai multe tulburări pot fi propuse mai multe explicații, după cum urmează: artefacte metodologice; erori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care i-am expus în tabelul de mai jos. Am sintetizat datele furnizate de la evaluarea inițială și evaluarea finală în tabelele și histogramele ce urmează. Constatăm că rezultatele obținute de elevi la evaluarea finală sunt superioare celor obținute la cea inițială. Dacă la început erau 13 copii cu imaginație creatoare foarte bună, în urma antrenamentului numărul lor s-a ridicat la 18, ceea ce dovedește eficiența strategiei de lucru. Prin antrenament putem spune că imaginația creatoare nu a rămas în stare latentă. La
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ori de Mircea Damian (Rogojina), dar și o traducere din Neînfrânții de Boris Gorbatov. În primul număr începe publicarea, în serial, a unui text din Antoine de Saint-Exupéry (Prăbușirea), în numărul următor Eugen Relgis scrie despre Romain Rolland. Ascuns sub inițialele D. M., cineva traduce din André Malraux fragmentul O luptă de tancuri. Dar, în chip s-ar spune implacabil, de aici se ajunge la Pipa păcii de Ilya Ehrenburg și la Judecată pentru trădători, pagini tălmăcite din romanul În sud
TORŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
zi a gazetei nici cu dârzenia lui Slavici, nici cu pasiunea lui Eminescu; aduce, în schimb, prin ironia și scepticismul său, o nuanță necesară. La T. a colaborat, în primii ani, și Iacob Negruzzi, expediind din Iași corespondențe (semnate cu inițialele B.B.), unde, uneori, în relatarea unor aspecte ale vieții politice sau mondene, trece de la un ton ușor, câteodată chiar frivol, la un altul critic, satiric. De la Berlin, unde era student, Petru Th. Missir trimite, de asemenea, corespondențe, în care se
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale. Se mai remarcă articolul Literatura. Folosul literaturii. Ce și cum trebuie citit, iscălit cu inițiala S, o amplă analiză făcută de I.C. Drăgescu creației Dorei d’Istria, urmată de lista completă a scrierilor și picturilor ei. Într-un text critic, Librăriile Bucureștilor, Nicolae Densușianu observă cu destulă neplăcere predominanța traducerilor față de literatura autohtonă. R. Z
UNIREA DEMOCRATICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea schimbată în „Cronica dramatică”, de Iuliu I. Roșca, sub iscălitura Don Remi. Acesta deschide și o amplă rubrică literar-culturală de interes local, „Din viața de București”. Traducerile din Émile Zola (făcute de Mircea C. Demetriade), Carmen Sylva
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
articole, comentarii și corespondențe referitoare la situația politică a românilor din Ardeal și Banat, grupate sub titlul România subjugată. Apar, de asemenea, note de călătorie în Transilvania, proze, amintiri și însemnări literare de B. Delavrancea (Odinioară, Sorcova ș.a.), semnate cu inițialele d.l.v. Cronicarul teatral al gazetei, și el iscălind doar cu inițială, R., constată cu satisfacție deschiderea stagiunii la Naționalul bucureștean cu Fântâna Blanduziei de V. Alecsandri , urmată la scurt timp de drama Ovidiu a aceluiași autor, găsește cuvinte de laudă
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
Ardeal și Banat, grupate sub titlul România subjugată. Apar, de asemenea, note de călătorie în Transilvania, proze, amintiri și însemnări literare de B. Delavrancea (Odinioară, Sorcova ș.a.), semnate cu inițialele d.l.v. Cronicarul teatral al gazetei, și el iscălind doar cu inițială, R., constată cu satisfacție deschiderea stagiunii la Naționalul bucureștean cu Fântâna Blanduziei de V. Alecsandri , urmată la scurt timp de drama Ovidiu a aceluiași autor, găsește cuvinte de laudă pentru O scrisoare pierdută și reliefează puterea de observație a lui
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
54/1929 îl omagiază pe Alexandru Davila, fiind prilejuit de împlinirea a șaizeci și șapte de ani de viață și a douăzeci și șapte de ani de la premiera cu Vlaicu Vodă. Din interviul De vorbă cu Alexandru Davila, iscălit cu inițiala N., din articolul Fiorul din ruine al lui Petru Comarnescu - despre valoarea de recuperare istorică a dramei Vlaicu Vodă -, din textul omagial Prometeu înlănțuit de Barbu Brezianu, dar mai ales din evocarea Viața de durere și creație a lui Al.
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]