783 matches
-
de franceză la Șc. Normală, numită prin intervenția mea. Da, dragă domnule Dimitriu, este nevoie de mai multă publicitate În jurul Muzeului pt. lit. Știu că d-na Doina Tănase de la „Zori Noi”, care mi-a luat un interviu, este foarte inimoasă și bine intenționată. Trebuie cultivată. Apoi nu sunt corespondenți ai ziarelor din Capitală și Iași În Flt. sau Suceava? Trebuie să-i invitați, să vadă ce ați realizat și să-i rugați să publice cele văzute. Planul D-voastră cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În care e vorba și de activitatea mea ca student. Da, iubite d-le Dimitriu, tot la ce n-am cerut restituirea, va fi dat Muzeului pe care-l slujiți cu extrem de rar devotament. Mă bucur mult, că dl. Tatos, inimosul și talentatul meu fost elev, expune. Sper și-i urez deplin succes. Dacă mi se va aproba la Pitești conferința despre Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe - pe care sunt obligat s-o scriu - Vă voi trimite-o cu plăcere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
avut timpul necesar să-mi alcătuiesc câteva notițe. A fost, totuși, cel mai aplaudat, cuprinzând amintiri de acum 60 ani). Mă bucură faptul că dl. Frițescu are acum prilejul, să-și valorifice munca sa cu privire la Școala No. 2 . E element inimos, muncitor, stăruitor ca mata, entuziast, pe care ai face foarte bine să-l iei În preajma matale, să te ajute În munca ce depui la Muzeu. E modest și recunoscător și de aceea l prețuiesc foarte mult. În ceea ce privește menționarea mea ca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nu e prea rar la noi. E bine să țineți legătura cu d-na Lovinescu de la Bibl. Academiei . E persoană drăguță - fosta mea studentă. Cele bune de la toți ai mei la cei dragi ai matale. Complimente prietenilor, iar matale o inimoasă strângere de mână. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”22.IV.1972”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru osteneală și informații. Țiu, totuși, dacă se poate, ca articolul care e la d-na Tănase, să apară În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și s-a bucurat enorm, că cineva și-a mai adus aminte și de dânsa, care, din atâtea fapte bune câte a făcut cu bietul Jenică, a ajuns la un azil de bătrâne. Tot la un azil a murit și inimosul, nobilul și dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul, pe care-l deții actualmente. Aduni ca albina din toate florile și Îmbogățești adevăratul muzeu din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lui! (63 sculpturi!). 6) D-na Ungureanu se plânge, că folticenenii sunt cam indiferenți față de munca sa la „Mărturii” și n-o ajută Îndeajuns. Are dreptate. 7) Mi-ar fi făcut plăcere vizita d nei și d-lui Moscaliuc. E inimos, activ și bine intenționat. 8) Vă felicit pentru „simpozionul” de la Casa de cultură Flt., dar tot D-voastră de la „Galerie”, trebuie să munciți? Ce fac profesorii de la „Gane”? De ce nu-i stimulați? Antrenați-i! 9) Nu știam că are local
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
le promit să mai vin și anu’ următor la Riga, când vom dansa fără întrerupere, zi și noapte, și ne vom deda la orgii. Chiar dacă a plouat mai tot timpul, programul a fost excelent, iar comitetul organizatoric - blond și foarte inimos. În tren, în lipsa altor ispite, colegii mei redevin „scriitori”. Devii, preț de câteva ore, prizonier al unei recluziuni mobile, și dacă ai epuizat momentan subiectele de discuție, se cade să mai pui mâna pe pix. Îmi observ colegii trecând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se dădea raportul despre starea și conținutul manuscrisului romanului meu Bunavestire, ca și despre opiniile mele față de obstacolele cenzurii și ale instanțelor politice!Ă, nu a apreciat textul meu; după doi ani de așteptare și de „lucru pe text” cu inimoasa mea redactoare de carte, Ioana Andreescu, mi-a declarat ritos, în ședință cu secția de proză, că manuscrisul și stilul meu păcătuiesc prin „mari digresiuni inadecvate tramei epice...”. La replica mea că același lucru se întâmpla la Th. Mann și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
convenisem să-i aduc repede un... roman polițist. Cu toată graba mea de a-l scrie, am aflat însă că exact „pe același caz” depusese H. Zincă un roman ce și apăruse, dar... acest lucru nu contează, mi-a mărturisit inimoasa doamnă, îl vom da în lucru foarte repede. Manuscrisul a fost încredințat regretatului Nicolae Ioana, un excelent poet și bărbat frumos care s-a adâncit degrabă în lectura sa. În curând însă aveau să apară „problemele”; cel puțin așa am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spectaculos, a „eliberat” „din funcții” trei șefi ai unor importante redacții: pe Ion Bănuță, ilegalist, directorul monstrului editorial numit ESPLA, pe Nicolae Dragoș, șeful celei de a doua publicații a partidului, Scânteia tineretului, și pe Ion Băieșu, redactorul-șef al inimoasei și extrem de vii reviste a studenților și a tinerilor scriitori Amfiteatru, convocând apoi în biroul său uriaș de la etajul II al c.c. pe redactorii-șefi ai publicațiilor literare și unde, din prudență, de frică, Geo m-a trimis pe mine să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
I să vie să vorbească cu mine în clasa a III-a. Așa de mare se vedea Nătărăul. Dar în 1928 luna August când s-a ținut Congresul "Cercului Deșteptarea Sătenilor", al cărui suflet de organizare a fost vrednicul și inimosul preot Ioan Cojan, de la Măgirești județul Bacău. Domnului profesor universitar Simion Mehedinți [37] i-a dat mâna ca din clasa a I-a să vie la noi învățătorii în clasa a III-a unde călătoream noi. Dsa care a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pastilă, nu avea nimic contra boalei celei grozave. Și ea Eugenia mă îmbărbăta spunându-mi: Nu plânge Ghiorghiță, că eu am să mă rog lui Dumnezeu și ai să vii sănătos înapoi ". Eugenia mea a fost soție și voinică și inimoasă și bărbătoasă. Și în 1914 m-am dus la Roman și am făcut școala de ofițeri de rezervă timp de 2 luni. Și am avut ofițeri profesori foarte buni: Căpitanul Cristea Ivanovici, era ofițer de mare valoare și era comandantul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
I., Moisescu G. Comunicată la Cercul Șt. 1957) În care atrăgeam atenția asupra particularităților morfopatologice ale acestui complex morbid etc. Consider că este cazul să menționez aici și câteva cuvinte despre colaboratoarea mea Moisescu Glafira (Bebe), fiica maestrului Dan Moisescu, inimosul folclorist dobrogean al acelor vremuri, proaspătă tehniciană la disciplina noastră care, fiind de vârstă apropiată cu Milly, sau Împrietenit. Mi-a fost de un ajutor inestimabil În activitatea de laborator, prelucrându-mi preparatele histologice necesare, cu toată opoziția titularei de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Liceului Nicolina, ale căror amintiri sunt tot atâtea povești de viață și mărturii despre istoria recuperată a unei întreprinderi. Și dacă unul dintre rolurile istoricului este acela de a surprinde și consemna crâmpeie din trecut, doamna profesor Serinela Pintilie și inimoșii săi elevi sunt autorii unor frumoase pagini de istorie a istoriei. Constantin ARDELEANU În loc de Introducere Deschizând această carte, cititorul se va arăta surprins. Ce îmi transmit aceste rânduri ? Istoria unei fabrici ? O istorie a muncitorimii ? Oare pot ele coexista într-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
după evacuarea Bucureștilor, mă felicitase că am avut curajul să rămânem și mă însărcinase să spun mamei că voia să vie s-o vază și să-i mulțumească pentru că a împărtășit soarta celor lăsați în mâinile inamicului. Printre cele mai inimoase era Zoe Romnicenu. Ea nu a șovăit nici o clipă. Se însărcină să vestească pe starița de la Pasărea [și] să o dispuie în favoarea noastră, prevenind-o totdeodată de pornirea bagajului neautorizat de germani, într-o căruță a Eforiei, de la Spitalul Pantelimon
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cămașă țără nească pe care o cusură fetele ei, îl puse călare pe calul trăsurii și îl plimbă chiar ea. O și merita, rareori s-a văzut un copil de 2 1/2 ani așa de frumos, drăguț, deștept și inimos. Mi-a fost o mângâiere și o distracție în cele zece luni de internare, mai ales că îmi arăta o dragoste mare. Trebuia să mă duc seara când își lua baia să-i povestesc istorii, de preferință tot ce făcea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Niciodată! Îmi pare rău că n-au mai tras un glonț ca să nu le cad în mâini“. Maicile i-au dat rufe curate și l-au însoțit până la poartă plângând. A murit la Fundeni. Cine o fi fost acel tânăr inimos?... De groaza invaziei, multe din călugărițele tinere se ascunseseră. Trei ședeau în pod de două zile, fără mâncare și fără băutură. Zece germani locuiau jos. Starița, văzând că s-au potolit și că nu au omorât pe nimeni, s-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Săvescu mi le confirmară și mă îndemnară să nu dau nimic. Nici gând nu aveam. De la mine ridicaseră cancelaria Societății Regina Elisabeta, temându-se ca prin femeile sărace să nu fac propagandă în mahalale. Societatea „Munca“, condusă de buna și inimoasa d-na Maria Fălcoianu, pusese la dispoziția noastră două săli în localul lor din strada Cometa, azi Ion Duca. Am împărțit acolo la tuberculoși mica sumă de 7 000 lei(În ediția I, 1937 este: „suma de 70 000 lei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce rău le mergea vrăjmașilor pe frontul francez și pe cel italian. Prizonierii francezi din lagărul de la Stralsund le inspiraseră această însuflețire și le explicaseră superioritatea artileriei franceze, mai mobilă, asupra celei germane, prea kolosală. În fine, erau așa de inimoși, încât ne-au încântat și am recomandat celui mai de frunte dintre moldoveni, când vor sosi la Iași, să se ducă la Dinu. însuflețirea publicului Știrile bune se succedau și cuvântul rupere de front răsuna plăcut de astă dată la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nerăbdătoare să se vadă așezată. Pe urmă să-și facă o cură la Govora. De acolo, plănuiam cu domnul Maniu să se ducă cu auto-ul lui la Sibiu, pentru ca mama să vadă Ardealul dezrobit. Ardelenii erau până atunci foarte inimoși și binedispuși. prima călătorie a regelui și a reginei în ardeal, 1919 drumul spre alba iulia După plecarea lui Ionel la Paris pentru tratativele de pace, regele și regina se hotărâră a face o călătorie oficială în tot Ardealul. Era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alți învățători, să treacă la elaborarea primului abecedar românesc, având la bază metodă fonetica. Chiar dacă astăzi lucrăriii se pot impută slăbiciuni de continut și metodă, meritul a fost epocal. Dar opera didactica a lui Ion Creangă nu se oprește aici. Inimosul institutor, sfătuit de Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
nuizabile ale junișcanilor...", "poetul care catadicsește să-și arunce privirea...", "ochindu-și dintr-o parte opera...", "... conceptul de viață al poeților-înaintași amestecați sub lespezile cele reci și uriașe ale vremilor amestecate...", "Eminescu găsea cu potriveală să vorbească..."; "... mahmurul (sic!) dar inimosul patriot Cârlova...", "moartea lui destupă urechile unui tulburător paradox", "Deavolna ne simțim podidiți de imagini iradiante..."; se cam zborșește la D. Petrino", "... pune de-a ponciș cuvintele..." etc., etc., etc. Nu cred, de asemenea, că e bine să inculcăm elevilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
desigur mult timp, nu va oferi, În tot acest interval, nici vechea imagine, nici pe cea viitoare. Cele comentate de mine ar trebui să fie poate un subiect de meditație și pentru cei care ar putea sprijini pe acei copii inimoși de la Clubul elevilor din Tulcea și pe profesorul lor, dl. Aurel Doroșencu, care n’au decât entuziasmul. Copiii au propus refacerea legăturii gârlei cu Dunărea, redândui statutul de apă curgătoare și deci aspectul vechi, ce permitea odinioară ca acea gârlă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
învățătorilor din România, "Copilul", revistă dedicată problemelor învățămîntului preșcolar). Acestora li se adaugă revistele asociațiilor județene ale învățătorilor. Aproape n-a existat județ care să nu aibă o astfel de revistă chiar dacă apariția ei însemna uneori jertfe materiale din partea cîtorva inimoși dascăli. Într-o perioadă de adînci frămîntări politice, sociale și culturale, mișcarea pedagogică românească nu putea avea un caracter omogen. Dată fiind marea diversitate de opinii a celor care aspirau la "ameliorarea" școlii, se pune problema stabilirii unor criterii pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Îmbătrânite pe culoarele triste și pustii de buna lor faimă trecută, și cu odăi imense, În care trosneau paturi somptuoase de stil chesaro crăiesc - [hotel] plin de farmec vetust adăugat ca un condiment necesar dragos telor romantice și de care inimoasa abia se putu smulge la plecare, tot privind din prag lung Îndărăt, ca pentru a păstra, dincolo de tinerețea trecă toare, o amintire nostalgică pentru tot restul vieții; cu brațele ei Încărcate cu toate florile risipite prin odaie, ca să le aștearnă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]