1,015 matches
-
deasupra, iar cuvertura venea la linie, fără cute sau burți. Oglinzile străluceau, nu găseai o urmă de deget pe ele: doamna Ioana le lustruia cu ziare, cum se obișnuia pe vremuri. Doar cărțile mele rămâneau nemișcate, o teamă religioasă și instinctivă o oprea să le tragă afară din rafturi; le descopeream neatinse, lipite, cu praful dormind pe cotoare. În afară de noptiere, dulapul cu pulovere și-o icoană cu Sfântu Vasile, dormitorul nostru mai conținea o comodă, două noptiere, un aspirator și-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ideologic de cimentare politică. În deplin acord cu pedagogia națiunii ale cărei principii le expune în Manualul invĕtietorului (1874), în manualul de Istoria națională (1876) Melidon concretizează proiectul său de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunii ale cărei principii le expune în Manualul invĕtietorului (1874), în manualul de Istoria națională (1876) Melidon concretizează proiectul său de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prinț încercau o senzație de teamă (unele chiar de jenă) și se mirau de ieșirea lui, atât de surprinzătoare în comparație cu reținerea și chiar cu timiditatea lui dintotdeauna, cu tactul lui rar și deosebit în anumite cazuri și cu simțul lui instinctiv al bunei-cuviințe superioare. Nu puteau pricepe de ce s-a întâmplat așa, fiind clar că nu spusele despre Pavlișcev fuseseră cauza. Din colțul lor, doamnele îl priveau ca pe un smintit, iar Belokonskaia avea să mărturisească ulterior că “încă un minut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu cari lucrează în momentul actual statul. Dar afară de aceste sacrificii financiare, sunt de-o trebuință și mai mare măsuri pentru protecțiunea coloniștilor germani în România. E, din nenorocire, afară de orice îndoială că, mai cu seamă în zilele dendîi, antipatia instinctivă contra unei inteligențe mai mari și-a unui mare gust de muncă ar da loc la escese varii. Față cu aceste escese cată a se da din capul locului garanții pentru protegerea eficace a coloniilor. Am trece peste marginile temei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici tradiții, nici patrie, nici naționalitate hotărâtă, le vedem punîndu-se la discreția străinilor și votîndu-le când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de emancipare națională de acolo. Aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor elementelor istorice și autohtone ale acestei țări, le-am văzut introducând în toate ramurile legi străine neadaptate nici intereselor, nici naturii ei. Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în Țara Românească decât în Moldova, dar și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oricât ne-am sili, nu putem corci stejar. Lupta Moldovei contra numiților munteni nu este deci îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună, la care tot neamul românesc ia parte în mod instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naționale. Azi e limba, pe care aceste stârpituri o prefăcuseră într-o păsărească neînțeleasă, mâni va fi poate organizația socială, poimîni biserica și școala, una câte una. Totul trebuie smuls din mâna acestor oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin domnia fanariotă. La 1821 începe reacțiunea elementului autohton și merge biruitoare și asimilând până la 1866. La 11 fevruarie 1866 învinge din nou elementul imigrat. Există și de-atunci o oscilațiune, o mutare a punctului de gravitație când asupra elementelor instinctiv naționale, când asupra celor instinctiv străine, dar victoria, precum vedem, e momentan a acestor din urmă. Dar care-i semnul prin care se disting acești oameni neasimilați, de proveniență transdanubiană, de populațiunea de rasă? Cerem a se constata aceasta în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
opune pe față, îi trădează. Dacă am cerceta originea ofițerilor de gardă de la 11 fevruarie am afla că e străină, începînd cu fiul unui făclier grec de la Botoșani și urmărind toate numele. Fără îndoială lupta aceasta e purtată în mod instinctiv, fără claritate de vederi, cu tendențe elementare de atracțiune și repulsiune. Precum celții Irlandei, deși anglificați, simt dominațiunea anglo-saxonă ca pe-o dominațiune străină de rasa și înclinațiunile lor, tot astfel poporul românesc simte instinctiv că e dominat de oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru o clipă reacția omului flămând, amenințat, agresat, aflat Într-o situație critică; la muncă, În familie, În societate: sau a celui mulțumit, sigur pe el, satisfăcut și cu o solidă inserție socială. Această varietate va fi determinată de componenta instinctiv emoțională, specifică fiecărui individ având Însă o puternică bază genetică și doar influențată de educație și de contextul social În care trăiește. Relația mișcare sănătate Este intuită Încă de la Începuturile civilizației umane și cunoaște de-a lungul timpului diferite forme
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Montană sau a gazelor de șist din zona Moldovei, Dobrogei și Transilvania pentru sume derizorii neglijându-se cu bună știință riscurile enorme la care se expune țara. Reacția firească a locuitorilor zonelor citate este firească, naturală, instinctuală, pornită din percepția instinctivă a pericolului ecologic care se prefigurează chiar asupra existenței vieții din aceste zone. Este un gest firesc de apărare din partea viețuitorilor acestor locuri de care orice ființă rațională ar trebui să țină cont pentru că zona În care trăiesc este viața
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și extraordinarul poet francez avea o năzuință similară către adevărul dezbrăcării de formă. Dacă adevărul e tăcere, ajungi la el dezbrăcând lumea de toate formele care ascund ființa, de toate straiele, aparențele: Viața internă a istoriei cugetă bătrânul Euthanasius e instinctivă; viața exterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază, și cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu se poate ști deocamdat] dac] sociabilitatea este o pornire instinctiv], așa cum susțin sociobiologii, sau o dependent] înv]țâț], dobândit] fâț] de alții. Din fericire, aceast] problem] nu este atat de important] în discuția de fâț]. O condiție aparent necesar] în susținerea relațiilor din cadrul tuturor societ]ților e că serviciul f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmă că Ludovic al XIII-lea nu a fost prietenul cardinalului.. Françoit Guizot în lucrarea intitulată Mémoires pour servir à l’histoire de mon temps, tradusă în limba engleză pentru prima dată în anul 1856: „Ludovic a simțit o repulsie instinctivă pentru ministrul său, față de care nu a arătat decât fidelitate de bun simț față de un servitor pe care nu-l iubea“. După ce am prezentat punctele de vedere ale cronicarilor contemporani lui Richelieu și lui Ludovic al XIII-lea, ne vom
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și astfel, mare parte din efortul marketingului se va concentra asupra atitudinii consumatorilor În raport cu oferta de produse și asupra posibilităților de modificare a acestora. Putem extrage câteva caracteristici ale atitudinilor bazate pe definițiile conturate mai sus. Atitudinea este Învățată, nu instinctivă. Atitudinea implică existența unei relații Între persoană și obiect. Obiectul atitudinii poate fi o altă persoană, o instituție sau un obiect fizic; noțiunea de „obiect” are aici o semnificație de „obiectiv". Atitudinea nu este direct observabilă. Ea este un concept
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a avut și are o Însemnătate foarte mare, Întrucât tocmai În legătură cu afectivitatea, curentele din psihologia abisală au Încercat să atribuie o Însemnătate exagerată inconștientului, să mute centrul activității psihice umane din zona conștiinței clare În zonele obscure ale unor tensiuni instinctive (biologice). Componentele cognitivă și afectivă ale atitudinii sunt acelea care determină conștientizarea și semnificația raportului subiect-obiect; prin intermediul elementelor cognitive, subiectul cunoaște obiectul, iar prin cele afective Îl apreciează, Îl evaluează, Îl valorizează. Latura afectivă și cea cognitivă sunt, deci, inseparabile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Început devinde imediat expresia gândirii, facilitând astfel lupta Împotriva limbajului gestual și al urmărilor posibile. În cadrul metodei global-oraliste există mai multe curente cum ar fi: a.) Metoda “natural britanică“ reprezentanții acestei metode susțin că persoanele deficiente de auz au tendința instinctivă de a vorbi și dacă aceștia sunt ținuți Într-o atmosferă orală continuă,adică Într-o „ baie de cuvinte „ ei vor dobândi mai ușor vorbirea.Practic, se prezintă zilnic propoziții și fraze scurte, Într-o ambianță naturală corespunzătoare Înțelegerii sensului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
care sunt bombardați cu informații externe. Aceasta strategie de compensare poate fi găsită în stiluri de percepție pe care le auto-dezvolta, ca de exemplu: * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial: stimulul de la un singur organ senzorial este prelucrat în mod instinctiv. * Evitarea perceperii directe: perceperea directă conduce rapid spre suprasolicitare. * Închiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau înlătura bombardamentul senzorial * Compensează perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alți analizatori: tactil și olfactiv mai ales. * Rezonanța: se pierde intr-un stimul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
verbală, spre a putea fi propulsată cu ajutorul limbajului noțional, ce se prezintă asemenea unui act de imaginație legat de conținutul esenței. Se consideră că înclinația creativă primară este întemeiată pe reflectarea intuitivă, pe tendința de descoperire a noului, pe încrederea instinctivă în forțele proprii. De-a lungul micii școlarități se disting două stadii de dezvoltare a imaginației. Stadiul inițial este definitoriu pentru primele două clase și se caracterizează prin aspectul încă imperfect, sărac în detalii, al imaginilor creatoare. Datorită experienței de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cuvânt cât și cea indirectă prin modificările ambientale cu mai mult efect dacă sunt asociate cu procedee extralingvistice (ton hotărât, mimica expresivă, gesturi sigure). Pentru că A. are tendințe agresive s-a folosit descărcarea fizică, prin exerciții ce include mișcări specifice instinctive, care duc treptat la liniștire. În această perioadă s-a apelat la povești scurte și atractive, cântece pentru copii, pregătite înainte de începerea activității. Logopatul împreună cu terapeutul au comentat pe baza acestei povești. În momentul în care A. s-a bâlbâit
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
libertatea este necesitatea înțeleasă”. Libertatea nu mai apare acum ca o facultate originară, aparținând în mod egal tuturor oamenilor, ci ca un privilegiu a aceluia care s-a eliberat de constrângeri exterioare și de servituți interioare ( ignoranță, pasiune oarbă, impulsuri instinctive, prejudecăți) putând realiza nestânjenit, deci liber, tendința conștientă către înfăptuirea scopurilor asumate. Dar , întrucât aceste scopuri nu reprezintă rezultatul capriciului subiectivist sau bunului plac al omului, ci apar din condiții obiective ale vieții omul, libertatea de acțiune în realizarea scopurilor
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
prezența și manifestarea lui nu mai sunt cele ale unui lucru exterior. Poate corpul să fie un subiect? Nu, dacă este vorba despre corpul ca ansamblu de organe; fără îndoială nu, dacă este vorba despre corpul ale cărui acțiuni sunt instinctive sau automate; dar da și de ce nu ?,dacă vorbim despre corpul meu. ), nu poate fi posesiunea mea cea mai personală dacă nu participă la unitatea esențială a ființei mele și, în acest sens, la unitatea lui res cogitans. Dacă el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
început devinde imediat expresia gândirii, facilitând astfel lupta împotriva limbajului gestual și al urmărilor posibile. În cadrul metodei global-oraliste există mai multe curente cum ar fi: a.) Metoda “natural britanică“ - reprezentanții acestei metode susțin că persoanele deficiente de auz au tendința instinctivă de a vorbi și dacă aceștia sunt ținuți într-o atmosferă orală continuă,adică într-o „ baie de cuvinte „ ei vor dobândi mai ușor vorbirea.Practic, se prezintă zilnic propoziții și fraze scurte, într-o ambianță naturală corespunzătoare înțelegerii sensului
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
ca fel al meu adevărat de a fi. Cel curajos este cel care, fiindu-i frică, merge înainte. El se învinge pe el, după ce s-a proiectat în afară, în spațiul faptei și al primejdiei. El învinge în el grija instinctivă pentru limita lui, pentru eul lui ireductibil. Și tocmai pentru că hotărârea și curajul pot câștiga în fața acestei griji, frica devine un instinct negociabil la nivelul libertății. În frică survine deci o confruntare decisivă: între ceea ce este condiționat în mine și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
atât de frumos acest ogor, aceste două hectare dintr-o singură bucată... Asemeni lui Ion, obsedat de puterea pe care i-o conferă pământul, Buteau miroase pământul, mângâie pământul, îl cântărește din privire, cu multă dragoste: ”Buteau făcuse gestul său instinctiv, se aplecase, luase un pumn de pământ și-l apropiase de gură, ca pentru a-l gusta...ia în mână un pumn de pământ...îl lasă apoi să curgă încet, vrând parcă să-l cântărească și să-l miroase” Buteau
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]