31,773 matches
-
în toate celelalte capitole ale acestui volum. 1.2.4. O soluție ostromiană alternativă În ciuda caracterului opus al celor două soluții clasice discutate mai sus, ele sunt similare din perspectiva următoarei proprietăți: ambele „acceptă ca premisă centrală faptul că schimbarea instituțională trebuie să vină din afară și să fie impusă indivizilor afectați” (Ostrom, 1990, p. 14). Cu toate acestea, nu pare să existe vreun motiv pentru care dilemele de acțiune colectivă în ceea ce privește gestionarea bunurilor comune să nu poată avea soluții endogene
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Soluția propusă de Ostrom (1990, pp. 15-18) este de acest tip . Să presupunem, în primul rând, că cei doi păstori au posibilitatea de a comunica. Atunci, este posibil ca cei doi păstori să se întâlnească și să stabilească un aranjament instituțional prin care ambii să aibă de câștigat mai mult decât în cazul în care ar interveni o autoritate centrală externă sau dacă fiecăruia i-ar fi repartizată doar o anumită parte din bunul respectiv. Din moment ce aranjamentul instituțional implică voluntar ambele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
stabilească un aranjament instituțional prin care ambii să aibă de câștigat mai mult decât în cazul în care ar interveni o autoritate centrală externă sau dacă fiecăruia i-ar fi repartizată doar o anumită parte din bunul respectiv. Din moment ce aranjamentul instituțional implică voluntar ambele părți, el trebuie să fie acceptat în unanimitate, având natura unui contract. Cu toate acestea, este posibil ca cei doi păstori să încalce, voluntar sau involuntar, regulile stipulate în contract, astfel că, pentru a se asigura că
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
voluntar ambele părți, el trebuie să fie acceptat în unanimitate, având natura unui contract. Cu toate acestea, este posibil ca cei doi păstori să încalce, voluntar sau involuntar, regulile stipulate în contract, astfel că, pentru a se asigura că aranjamentul instituțional va fi respectat de ambele părți, este posibil ca cei doi păstori să apeleze la un agent extern privat în vederea monitorizării și sancționării părților . Presupunem în noul joc că păstorii vor achiziționa serviciile de supraveghere de la un agent privat cu
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
9,5 . Aspectul esențial al acestui tip de contract este că niciunul dintre cei doi indivizi nu l-ar accepta decât dacă ar fi în avantajul său să facă acest lucru , ceea ce, în primul rând, extinde semnificativ aria posibilelor aranjamente instituționale , iar în al doilea rând, mărește probabilitatea ca, din perspectiva păstorilor, soluția contractualist privată să fie mai eficientă decât soluțiile clasice. Motivele pentru care în multe cazuri această soluție ostromiană pare să fie preferabilă soluției leviatanului sunt: (1) probabilitatea de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
este plauzibil să considerăm că adesea costurile asociate cu asigurarea propriei paze vor depăși costurile achitate pentru angajarea unei agenții private, (2) datorită specializării, monitorizarea și sancționarea pot fi mult mai bine realizate de o agenție privată și (3) aranjamentele instituționale pot fi stabilite astfel încât să minimalizeze efectele negative datorate ghinionului natural . Desigur, această soluție nu este, la rândul ei, eficientă în toate cazurile (din acest motiv este locală). După cum remarcă Ostrom, „aranjamentele instituționale de acest tip au multe slăbiciuni în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de o agenție privată și (3) aranjamentele instituționale pot fi stabilite astfel încât să minimalizeze efectele negative datorate ghinionului natural . Desigur, această soluție nu este, la rândul ei, eficientă în toate cazurile (din acest motiv este locală). După cum remarcă Ostrom, „aranjamentele instituționale de acest tip au multe slăbiciuni în diferite contexte. Păstorii pot supraestima sau subestima capacitatea de susținere a pășunii [...]. Agenția privată poate să nu fie capabilă să sancționeze ex post, în ciuda promisiunii de a o face ex ante” (Ostrom, 1990
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Mai mult, soluțiile endogene pentru rezolvarea problemelor de acțiune colectivă funcționează cu precădere în cadrul unor grupuri mici (vezi Olson, 1965, pp. 22-36), însă pe măsură ce grupul crește în dimensiune, probabilitatea ca toți indivizii implicați să fie satisfăcuți cu un anumit aranjament instituțional scade, la fel ca și posibilitatea monitorizării acțiunilor individuale. Cu toate acestea, după cum vom vedea în următoarele capitole, soluțiile locale, caracterizate de implicarea indivizilor afectați de problemele de gestionare a bunurilor comune în crearea instituțiilor destinate să le reglementeze, reprezintă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de implicarea indivizilor afectați de problemele de gestionare a bunurilor comune în crearea instituțiilor destinate să le reglementeze, reprezintă alternative serioase la soluțiile clasice ce solicită intervenția unor actori externi. De ce este importantă participarea directă a indivizilor în construirea arhitecturii instituționale ce vizează rezolvarea dilemelor sociale ce implică bunuri comune? Răspunsul nu poate fi găsit în soluțiile clasice. Acestea sunt universale, se aplică orizontal în mod identic și nu țin cont de contextele particulare ale fiecărei probleme de acest tip (normele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
elemente contextuale sunt esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea eficientă a problemelor. Prin contrast, soluțiile locale sunt create de indivizii direct implicați în dilemele sociale. Aceștia cunosc elementele contextuale relevante și au stimulente să țină cont de ele în propunerea aranjamentelor instituționale pentru rezolvarea dilemelor, care în acest mod pot fi atât mai eficiente, cât și mai stabile. Soluția contractualistă discutată aici este locală, însă pentru ca ea să fie relevantă în mod general, trebuie să fie generată prin intermediul unui sistem metodologic. Acest
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
general, trebuie să fie generată prin intermediul unui sistem metodologic. Acest instrument general prin care Ostrom și cercetătorii afiliați „Școlii de la Bloomington”, dar și autorii capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Școlii de la Bloomington”, dar și autorii capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem cerceta dincolo de imensa diversitate a interacțiunilor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
dovedesc a fi suboptime, pot fi parțial ajustate sau fundamental înlocuite, în principal schimbând regulile care organizează interacțiunile sociale. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sau fundamental înlocuite, în principal schimbând regulile care organizează interacțiunile sociale. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Există de asemenea un alt set de reguli, numite reguli verticale (Ostrom, 2005, pp. 214-215). Spre deosebire de cele orizontale, acestea nu influențează nicio componentă a CADI, ci explică de ce anumite instituții oferă anumite rezultate, precum și care este sursa evoluției și schimbării instituționale. Regulile verticale sunt: (1) regulile operaționale, (2) regulile de acțiune colectivă și (3) regulile constituționale. Prin regulile operaționale se decid aspecte ce țin de condițiile imediate ale mediului înconjurător. Traiul zilnic al indivizilor, precum și majoritatea covârșitoare a interacțiunilor sociale sunt
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus, sub presiunea sistemului legislativ oficial, anumite norme și comportamente se modifică. Problematica menționată va fi analizată cu ajutorul grilei teoretice specifice analizei instituționale dezvoltate de Elinor Ostrom și colaboratorii săi. Teoria lui Ostrom și prezentarea perspectivei CADI sunt prezentate pe larg în primul capitol al acestui volum. De aceea, aici voi insista doar asupra acelor părți ale modelului care sunt relevante pentru problemele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și impuse predictabil în situații particulare de către agenții responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea sancțiunilor” (Ostrom, 2007b, p. 23). Atunci când analizăm regulile care guvernează
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
metode este îndreptățit să exploateze bunurile, care este distribuția autorității în cadrul comunității, cum se face legătura dintre alegerile individuale și deciziile colective, cum circulă informația și care este modul în care vor fi distribuite beneficiile (Ostrom, 2003, p. 66). Aranjamentele instituționale sunt perfectibile prin intermediul procesului de încercare și eroare. Durata mare în timp a sistemului de resurse comune și a relațiilor existente la nivelul comunității face ca diferitele probleme de funcționare a sistemelor de reguli să poată fi corectate de către cei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pentru funcționarea sistemului intră în atribuțiile adunării obștești. Aceasta stabilește cât și unde poate exploata fiecare familie, decide în privința desemnării și a modificării zonelor asupra cărora se manifestă uzufructul și are atribuții de monitorizare. Regulile care sunt necesare pentru ca aranjamentele instituționale de guvernare în comun a resurselor să funcționeze apar la mai multe nivele de interacțiune a participanților. Interacțiunile dintre participanți și dintre aceștia și mediul extern vor fi analizate, în cazul satelor devălmașe, prin prisma relației dintre diferitele nivele de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
act care să garanteze valoarea juridică a transferului. Departe de a fi acoperită de însemnătate juridică, înzestrarea este doar o chestiune de gestionare internă a familiei (Stahl, 1944). În lipsa acordului asupra regulilor se poate ajunge la eșecul sistemului de aranjamente instituționale necesare pentru exploatarea în comun a resurselor. În satele românești descrise de Stahl apare o astfel de problemă în momentul în care la nivel constituțional se ivește posibilitatea de creștere a numărului de acaparatori și de teritorii ce pot fi
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională, schimbări exogene 4.1. Introducere: Un caz special Scopul acestui capitol este de a aduce în atenția cititorilor modelul autohton de autoguvernare locală. Tendința de a subevalua tradiția locală în această privință este destul de frecventă, și totuși, cel puțin parțial
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite până la capăt aici. În vederea îndeplinirii acestor obiective, materialul de față reinterpretează datele și concluziile Școlii Monografice românești privind devoluția obștilor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
politică a republicii țărănești din Vrancea a fost cauzată de acțiunea conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]