1,052 matches
-
servicii de îngrijire diurnă a copiilor la domiciliu sau în locuri special organizate; • servicii de îngrijire temporară a copiilor, îngrijire în perioadele de criză din viața unei familii (îmbolnăvirea mamei, absențe fortuite etc.); • servicii pentru îngrijirea vârstnicilor (la domiciliu sau instituționalizat); • servicii pentru asistența și îngrijirea altor persoane dependente (persoane cu handicap); • servicii pentru familiile cu dificultăți de socializare. 5. Servicii de consiliere familială (dezvoltate mai întâi de sectorul privat din țările puternic dezvoltate, aceste servicii au început să se extindă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și procedee, au o formă de organizare în care se regăsesc raporturi bine precizate de status și rol77. Instituționalizarea relațiilor interumane privind familia constă în dezvoltarea unui sistem de comportamente așteptate, modelate, predictibile și acceptate social. Relația dintre parteneri se instituționalizează prin căsătoria civilă. Relația dintre părinți și copii se instituționalizează prin însuși faptul nașterii sau prin recunoaștere judecătorească (I. Mihăilescu, 2002, p. 223). În această ipostază, familia este o instituție informală ce reglementează comportamentele pe baza unor norme, iar exercitarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
regăsesc raporturi bine precizate de status și rol77. Instituționalizarea relațiilor interumane privind familia constă în dezvoltarea unui sistem de comportamente așteptate, modelate, predictibile și acceptate social. Relația dintre parteneri se instituționalizează prin căsătoria civilă. Relația dintre părinți și copii se instituționalizează prin însuși faptul nașterii sau prin recunoaștere judecătorească (I. Mihăilescu, 2002, p. 223). În această ipostază, familia este o instituție informală ce reglementează comportamentele pe baza unor norme, iar exercitarea rolurilor este personalizată. Dacă la nivel public delimităm clar între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în ciuda apartenenței noastre la clasa burghezo moșierească. Văd în asta una din contradicțiile sistemului comunist: aplicând principiul luptei de clasă, îi respingea pe toți nemembrii de partid; îi făcea egali în excludere și în negura exterioară organului puterii. Ura fusese instituționalizată. În ciuda locuinței noastre îngrozitoare, ne consideram norocoși pentru că dețineam un buletin de București, adică un act echivalent pașaportului intern rusesc, care ne permitea să locuim în capitală. Ne socoteam avantajați în raport cu un „mai rău“ întotdeauna posibil, acel „mai rău“ care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
un student se Întreține dintr’o bursă de 70 de mii, Înseamnă o sută25 de lei de locuitor. Eu, și poate și dumneavoastră, sunt dispus să adaug o sută de lei la impozit, cu condiția ca acești oameni să fie instituționalizați Într’un azil sau orfelinat, unde pot fi ținuți sub control și nu să-i văd pe stradă, adică acolo unde poluează frumusețea și demnitatea umană. Nici un animal nu decade În acest fel. Pe cei bătrâni Îi va aduna, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e pe la noi, căci riviera, adică acea Îngustă plajă, de nisip ori prundiș, mărginită de o faleză stâncoasă, a devenit un etalon abia acum o sută și ceva de ani, când călătoriile, depășind sensul strict practic, au devenit o modă, instituționalizată În turism; nu pentru că ea ar fi Într’adevăr idealul, ci pentru că era acolo unde s’a născut moda: Coasta de Azur. Ca și șampania, care n’a fost creată pentru ceva anume, ci pentru că a existat, a devenit un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
respective în concordanță cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3 Secția de studiu este o formă de organizare a învățământului universitar într-o limbă a minorităților naționale, care poate fi instituționalizată, atât la nivelul universității, cât și în cadrul unei facultăți, prin departamentul secției, care are în componență programele de studiu și structurile organizatorice aferente. Secțiile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activităților didactice. (4 În învățământul universitar pentru minoritățile naționale, se
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
eficiență maximă; - complexul de măsuri stabilite și aplicate pentru atingerea obiectivelor în condiții de productivitate și eficacitate maxime. Organizarea presupune atât cunoașterea mijloacelor operative, cât și a locului și a rolului precis al fiecărui membru al clasei de elevi în cadrul instituționalizat dat, a capacităților sale de îndeplinire a sarcinilor instructiv-educative. Mihaela Vlăsceanu (Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993) caracteriza procesul de organizare ca fiind specific tipurilor de interacțiuni organizaționale. Specificarea principalelor activități pe care le au de îndeplinit atât
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a societății. Iar la forma convențională în care circulă astăzi noțiunea au contribuit majoritatea disciplinelor teoretice și, într-o formă sau alta, gânditori și practicieni din aproape toate domeniile cunoașterii. Capitolul încearcă să ilustreze cîteva dintre reperele cronologice, empirice și instituționalizate prin care a trecut etica afacerilor de-a lungul timpului. Din multitudinea surselor am ales gânditori, idei și instituții care converg cu subiectul nostru și pe care se grefează puncte de vedere actuale referitoare la creșterea economică durabilă și etica
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o societate civilă sănătoasă și dinamică. Concluzie Urmare a presiunilor din ce în ce mai acute din partea societății civile, responsabilitatea socială corporativă, cu sensul de proactivism moral al afacerii, a ajuns în stadiul de instituționalizare formală. Ca orice început, acest nou tip de responsabilitate instituționalizată pentru mediul de afaceri lasă loc la interpretări și poziții partizane. Implicarea mediului de afaceri în dezvoltarea susținut-responsabilă a societății pare însă nu numai un punct de vedere echitabil, dar și singurul orizont pentru depășirea potențialelor riscuri în evoluția umanității
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
faptului că suntem, mai mult decât oricând, actanți într-o lume ireversibil globalizată. Mai mult chiar, "a fi local într-o lume globalizată este un semn de inadecvare socială și de degradare", apreciază Zigmunt Bauman (2006)11. Globalizarea s-a instituționalizat operând la nivel mondial, printr-o rețea de relații de dominație și/sau de colaborare. Corporațiile transnaționale, organizațiile și organismele internaționale, comerțul și tehnologia comunicațiilor au fost identificate ca fiind principalii actori ai globalizării. Una din rațiunile pentru care se
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
naturale în sensul propriu al termenului, omul este o ființă-altfel, și anume o ființă culturală. El și-a sistematizat cunoașterea în științe și și-a înlesnit viața prin artefacte. Societatea digitalizată, mai mult decât oricând în istoria omenirii, a reificat/instituționalizat aceste constructe umane și le dă semnificații exagerat pragmatice și, în ultimă instanță, pecuniare. Prin instruire, prin învățare, prin propagandă și marketing, prin mass-media și oricare formă de influențare a comportamentelor umane se predică virtuțile fenomenelor de aculturație, enculturație, contra-culturație
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
3 P" s-au păstrat, dar și-au devansat orbita: au trecut de la misiune-Productivitate, Profit, Piață la viziune, căpătând o semnificație nouă: Profit, Persoane, Planetă. Demersul eticist pare a depăși, pe de o parte, disjuncția între valorile organizaționale admise și instituționalizate în interior și acțiunile și comportamentele neonorate în exterior. În interior, firma a pretins dintotdeauna angajaților să fie morali în relațiile intraorganizaționale, le-a cerut să dovedească integritate și loialitate în asumarea clauzelor contractului, și formal, și mutual. În exterior
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
socială a afacerii avea un sens foarte lax și se desfășura pe două direcții: acoperirea nevoilor de bunuri ale oamenilor și datoria față de stat. Prima dintre datorii era parte din contractul social și îi conferea acesteia dreptul de a fi instituționalizată ca firmă și dreptul de a transpune oferta de bunuri într-o misiune personalizată marca proprie. Spațiul ei virtual de mișcare era piața și valorile acesteia. Unitățile de măsură a realizării misiunii erau "cei trei P": triada Productivitate, Produs, Profit
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rețelele de ajutor reciproc din satele românești, atunci când au loc evenimente deosebite: nunți, botezuri sau înmormântări. Rudele, vecinii și prietenii din sat se mobilizează urgent și oferă sprijin material, moral și în muncă familiei respective. Aceste rețele capătă o formă instituționalizată în cazul vecinătăților. Henri H. Stahl arăta, de pildă, că la Drăguș (județul Brașov), în perioada interbelică, vecinătățile erau organizate sistematic, având un „tată de vecini” și reguli clare de intervenție în cazul evenimentelor deosebite, în special la decesul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din mass-media în scopul evitării prezentării tendențioase a rezultatelor cercetării. RECENZII Gheorghiță Geană, (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic, București, Criterion Publishing, 246 p. Antropologia culturală se află încă, din mai multe motive, într-o situație „emergentă” în România: deși instituționalizată în 1964 la Institutul „Francisc Rainer” și cuprinsă în programa Facultății de Filosofie a Universității din București din 1972, această disciplină nu-și află deocamdată o catedră proprie în țara noastră, după cum ea lipsește din nomenclatorul specializărilor doctorale autohtone. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
definită, în principal, drept colega profesorilor din școală, nu șefa lor. Pentru un ONG, esențială este supraviețuirea organizației. Portofoliul de proiecte este relativ bine dezvoltat: organizația oferă servicii sociale gratuite copiilor aflați în dificultate, fie că sunt sau nu sunt instituționalizați. Finanțarea provine din granturi naționale și internaționale. Există spațiu de extindere, însă organizația nu își propune acest lucru, preferând să se mențină la nivelul actual (are câteva filiale în întreaga țară, cartierul general fiind la București). Angajații sunt bine plătiți
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cursul istoriei 46. Concepția lui Foucault asupra aparatului instituțional al puterii include elemente precum discursuri, instituții, reglementări, legi, măsuri administrative, moralități, aranjamente spațiale, arhitectonice și cartografice. Dacă strategiile arhitecturale pot reflecta un mod de organizare spațială a puterii, cele cartografice instituționalizează organizarea spațială a lumii sub aspect geografic și politic. În calitate de elemente ale aparatelor instituționale ale puterilor mondiale, cartografiile politice sau simbolice sunt corelate cu anumite "strategii ale relațiilor de putere, sprijinind sau sprijinite de diferite tipuri de cunoaștere"47. Hărțile
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
obiect al unei științe unice: știința română. Tragedia a constat în faptul că unitatea spirituală a românismului, peste care Eminescu era suveran, căzuse deja în mâna specialiștilor unși responsabili pe sectoare: Hasdeu, Xenopol, Maiorescu și atâția alții prin care se instituționalizaseră, devenind științe independente, fațetele fenomenului etnolingvistic românesc. Astfel Eminescu a rămas izolat pe o poziție dominantă, dar neoficială, fapt pentru care el nu putea și nu poate fi înțeles. Consecința a fost că nimeni nu mai poate vedea pe E.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sau informale deja existente în organizație, în vederea negocierii acestor sensuri, astfel încât ele să fie acceptate de toată lumea. În comunicarea externă, am luat în considerare organizația ca entitate care încearcă să controleze reacțiile actorilor relevanți (grupuri mai mult sau mai putin instituționalizate) din mediul în care apare, în primul rând că imagine. Mult prea des am întâlnit, referitor la organizații, aprecieri de felul "acestea sunt doar imagini", pentru a nu sublinia importanța cvasi-fenomenologică a "apariției" unei entități pentru un subiect social, fie
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de fanarioți, are o perioadă foarte lungă de take off, generează progresiv procese de modernizare endogenă la care contribuie "imigranții" români veniți din provinciile habsburgice (intrate în fluxul modernizării cu câteva decenii mai înainte), intră într-o perioadă de consolidare instituționalizată după 1848, pentru a culmina spre sfârșitul secolului XIX, când România începe să arate ca o națiune modernă, în care infrastructura instituțională a statului se pune la punct, iar baza legislativă și constituțională instaurarea monarhiei constituționale e un succes notabil
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a încerca să o definești ca statică în contrast cu un neastâmpărat Occident este o aberație. S. A. : Sigur. Și au trecut cel puțin zece ani între 1990 și momentul în care noua gândire social-politică și ideologică din Occident a început să fie instituționalizată, prin traducere și includere în programele universitare. Paradoxal, o altă explicație a traducerii fără bune aparate critice era și iluzia că toate aceste lecturi fac parte din noua cultură generală a cetățeanului democratic român. Cum "specialiști" nu prea existau, se
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mai insolente, nu sunt decât forme ale tropismelor sociale, ale sterilității și veleitarismului; când nu sunt simple și scuzabile, uneori fermecătoare aspecte ale snobismului; cum sunt, azi, atâtea forme ale avangardismului, ce, „el însuși”, din marginal și „revoluționar” odată, se instituționalizează, nu totdeauna cu demnitate, cu inspirat calm creativ. 2 Cariera mea, cea „adevărată”, asemănătoare cu a altor colegi de nivelul meu, contemporani mie, cum o spuneam mai sus, nu a însumat mai mult de șase ani - ’65-’71 -, în ciuda „zarvei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
credințele se caracterizau prin imaginarul unui joc fără miză; imaginarul vehiculat de publicitate ține, dimpotrivă, de un joc de tipul „numai jucătorul câștigă”. Ceea ce dinamizează publicitatea nu este furia invidiei, ci dezlănțuirea bruscă a foamei consumeriste pentru sine. Ea nu instituționalizează bucuria răutăcioasă, ci te face să te apleci asupra ta însuți, accelerează manifestările dorinței, deculpabilizează actul consumului. Nu disconfortul de a vedea ce și cât are celălalt, ci euforia noutății și nerăbdarea de a dobândi ce-ți lipsește. Publicitatea nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
prin intermediul vieții lui Iisus, viață relatată în Evanghelii, devine religia oficială în Imperiul Roman înainte de a se structura statul și societatea medievală și de a deveni sistemul social-politic dominant în plan european. Începând cu anul 313, când Constantin cel Mare instituționalizează creștinismul ca religie oficială în stat, lumea romană intră într-un proces lent de decădere și declin pe toate palierele vieții sociale. Imperiul începe să se destrame, chiar dacă transformarea creștinismului în religie de stat se voia a fi un factor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]