1,667 matches
-
date fiind acestea din urmă, la mijloacele tehnice (În societățile moderne, În special științifice), social definite, de a acționa. Expansiunea profesiilor, programelor, tehnologiilor ce presupun licențiere, autorizare sau certificare ca mijloace standardizate pentru a atinge anumite scopuri sociale arată gradul instituționalizării acțiunii sociale de-a lungul unor principii raționale, prestabilite și comun Înțelese de actorii sociali. Dacă, spre exemplu, ne referim la desfășurarea unor activități comerciale de producție, prin asocierea indivizilor care urmăresc obținerea de profit economic, atunci, prin lege (L31
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
departe, la problema asigurării unor Înțelesuri integrative care să facă posibilă organizarea socială. Mecanismele de coordonare constau dintr-un inventar de „rețete sociale” pe care actorii le au la dispoziție pentru integrarea propriilor roluri sociale. Creșterea gradului de raționalizare și instituționalizarea (În sensul de legitimare și luare ca atare) anumitor mecanisme de coordonare produce organizare formală. Mintzberg distinge cinci tipuri de „mecanisme de coordonare”: a) adaptarea reciprocă, atunci când coordonarea se realizează prin comunicarea informală dintre persoanele care lucrează Împreună - mecanism prezentând
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și luare ca atare) anumitor mecanisme de coordonare produce organizare formală. Mintzberg distinge cinci tipuri de „mecanisme de coordonare”: a) adaptarea reciprocă, atunci când coordonarea se realizează prin comunicarea informală dintre persoanele care lucrează Împreună - mecanism prezentând grade de raționalizare și instituționalizare minime și caracterizând mai degrabă relațiile informale, organizarea spontană Între indivizi; b) supravegherea directă În cazul În care o persoană formulează instrucțiuni de muncă și supraveghează aplicarea lor - crește gradul de instituționalizare, dar raționalizarea constă doar În capacitatea de coordonare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lucrează Împreună - mecanism prezentând grade de raționalizare și instituționalizare minime și caracterizând mai degrabă relațiile informale, organizarea spontană Între indivizi; b) supravegherea directă În cazul În care o persoană formulează instrucțiuni de muncă și supraveghează aplicarea lor - crește gradul de instituționalizare, dar raționalizarea constă doar În capacitatea de coordonare a anumitor actori; c) standardizarea proceselor de muncă atunci când operațiile sau acțiunile ce constituie rolurile sociale sunt precis delimitate - instituționalizarea mijloacelor, a tehnologiilor sociale, programelor, regulilor; d) standardizarea produsului muncii (ouput-ului) În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
persoană formulează instrucțiuni de muncă și supraveghează aplicarea lor - crește gradul de instituționalizare, dar raționalizarea constă doar În capacitatea de coordonare a anumitor actori; c) standardizarea proceselor de muncă atunci când operațiile sau acțiunile ce constituie rolurile sociale sunt precis delimitate - instituționalizarea mijloacelor, a tehnologiilor sociale, programelor, regulilor; d) standardizarea produsului muncii (ouput-ului) În cazul În care se definește structura produsului final al muncii și lucrătorii sunt solicitați să o realizeze - instituționalizarea produsului final de-a lungul unor linii raționale - nevoile pentru
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
operațiile sau acțiunile ce constituie rolurile sociale sunt precis delimitate - instituționalizarea mijloacelor, a tehnologiilor sociale, programelor, regulilor; d) standardizarea produsului muncii (ouput-ului) În cazul În care se definește structura produsului final al muncii și lucrătorii sunt solicitați să o realizeze - instituționalizarea produsului final de-a lungul unor linii raționale - nevoile pentru anumite produse nu sunt realități În sine, ci, la rândul lor, construcții sociale; e) standardizarea calificărilor (input-urilor) celor care participă Într-un proces de muncă comun pentru a fi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a lungul unor linii raționale - nevoile pentru anumite produse nu sunt realități În sine, ci, la rândul lor, construcții sociale; e) standardizarea calificărilor (input-urilor) celor care participă Într-un proces de muncă comun pentru a fi compatibili și complementari - instituționalizarea profesiilor, calificărilor, certificărilor. Coordonarea nu este Însă un rezultat al presiunilor către eficiență, ci, În primul rând, rezultatul instituirii mecanismelor de legitimare a activității umane organizaționale. Instituirea se realizează În plan cognitiv, prin acceptarea unui demers social ca făcând parte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficiență, ci, În primul rând, rezultatul instituirii mecanismelor de legitimare a activității umane organizaționale. Instituirea se realizează În plan cognitiv, prin acceptarea unui demers social ca făcând parte integrantă din logica dezvoltării sociale raționale. Standardizările sunt construcții sociale ce urmăresc instituționalizarea unor mijloace social concepute ca fiind raționale și congruente unui proiect de dezvoltare socială legitimă, unor valori sociale ultime (Parsons 1990); ele asigură coordonarea activităților dar, În același timp, instituie, la nivel simbolic, o teleologie socială legitimă. Procesele standardizate se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
obișnuinței, deprinderii, habitudinii. Orice acțiune care se repetă frecvent se Încheagă Într-un tipar, o matrice, care poate fi apoi reprodusă cu economisire de efort și care, ipso facto, este percepută de cel care o execută ca fiind acel tipar. [...] instituționalizarea apare oricând există o tipizare reciprocă, Între cei care acționează, a acțiunilor devenite deprinderi. Altfel spus, orice tipizare este o instituție” (1999:66 - 68). Tipizările sunt Însă negociate În permanență În interacțiunile față În față și devin tipare În măsura În care devin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
apariția unor comportamente blatiste (oportuniste) ce se dezvoltă În condițiile resurselor sociale comune În rețea (stimulentele, acordarea unui contract de exemplu, nu sunt direct legate de performanță, ci sunt acordate În baza legăturilor existente). Vulnerabilitatea poate fi generată și din instituționalizarea unor aranjamente sociale care „raționalizează” piețele și fracturează legăturile sociale. Schimbarea conducerilor și politicilor interne În organizații dominante din cadrul rețelei poate echivala cu instituirea unor noi reprezentări ale mediului și ale unor noi strategii ceea ce poate determina Încetarea relațiilor implicate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de opoziție” (Nee și Ingram, 1998) atunci când sancțiunile formale sunt slabe În raport cu resursele ce pot fi mobilizate de rețele. Lin (2001) argumentează că difuziunea regulilor jocului, a valorilor și ideologiilor Între rețele determină izomorfismul instituțional al rețelelor (network-society institutional isomorphism). Instituționalizarea organizațiilor ca agenți colectivi autorizați În cadrul proiectului societal lucrează În tandem cu rețelele sociale În procesarea resurselor În capital social și cultural. Totuși, așa cum arată Nee și Ingram În studiile Întreprinse, rețelele pot favoriza rezistența la instituționalizare și pot dezvolta
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
network-society institutional isomorphism). Instituționalizarea organizațiilor ca agenți colectivi autorizați În cadrul proiectului societal lucrează În tandem cu rețelele sociale În procesarea resurselor În capital social și cultural. Totuși, așa cum arată Nee și Ingram În studiile Întreprinse, rețelele pot favoriza rezistența la instituționalizare și pot dezvolta norme de opoziție generând astfel inconsistență și incertitudine În proiectele de dezvoltare socială. Capitalul social implicat În rețele poate așadar bloca capitalul cultural implicat În instituții; din această inconsecvență a capitalurilor rezultă patternuri incoerente de mobilizare a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În lohn. Modelele avansate de Burt (1980, 1982), Granovetter (1985), Uzzi (1996, 1997) și ceilalți autori În domeniul rețelelor sunt incomplete prin faptul că văd rețeaua doar ca ipostaziere obiectivă a patternurilor interacționale Între actori. Datele sugerează mai degrabă ipoteza instituționalizării unor strategii practice, a unor concepții culturale care susțin un anumit șablon de relaționare și care servesc interesele unei anumite categorii de actori. Câmpurile sunt astfel spații sociale ordonate atât structural, cât, mai ales, cognitiv. Structurarea, În concepția lui Giddens
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a modelelor culturale dominante; acestea din urmă pot produce restructurări ale relațiilor dintre actori declanșând o reorganizare a câmpului pe criterii noi. Câmpul social sau organizațional este o instanță socială de manifestare a cooperării cu grad mediu de organizare și instituționalizare. Câmpul se plasează pe un continuum Între piețe, În sens neoclasic, având o instituționalizare minimală sub forma regulilor jocului (definirea drepturilor de proprietate) și organizații ce sunt structurate În baza regulilor instituționale. În cadrul câmpului, actorii constitutivi sunt organizații productive, de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
declanșând o reorganizare a câmpului pe criterii noi. Câmpul social sau organizațional este o instanță socială de manifestare a cooperării cu grad mediu de organizare și instituționalizare. Câmpul se plasează pe un continuum Între piețe, În sens neoclasic, având o instituționalizare minimală sub forma regulilor jocului (definirea drepturilor de proprietate) și organizații ce sunt structurate În baza regulilor instituționale. În cadrul câmpului, actorii constitutivi sunt organizații productive, de reglementare, actori individuali ce acționează Într-un anumit domeniu de activitate și constituie o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
socio-structural, dar și normativ și cultural. Valoarea euristică a noțiunii de câmp se regăsește În perceperea acestuia ca sistem de acțiune structurat de anumite relații și mize de putere, dar care este În același timp caracterizat printr-un grad de instituționalizare și existența unor credințe Împărtășite. În acest cadru teoretic, rolul acțiunii intenționale nu este neglijat, dar este plasat Într-un context cultural determinant și În perimetrul unor relații sociale structurate. Cooperarea socială organizată În interiorul cîmpurilor are o dublă Întemeiere: social-relațională
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest proces este cunoscut sub numele de integrare spontană); efectul acestor măsuri a fost, de cele mai multe ori, benefic pentru copil, deoarece a reușit să mențină contactul cu familia, evitându-se transferul Într-o școală specială din altă localitate și efectele instituționalizării consecutive unei astfel de măsuri; familia copilului s-a putut implica mai mult În dezvoltarea psihofizică și În susținerea afectivă a copilului; integrarea În comunitate s-a putut realiza mai direct, deoarece membrii comunității au fost obișnuiți cu prezența copiilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; - comportament revendicativ - concretizat În revendicarea ostilă a unor necesități și drepturi, stridențe comportamentale, izolarea și apariția fenomenului de marginalizare etc.; - sindromul de instituționalizare/hospitalism - prezent la copil după o perioadă mai Îndelungată de timp petrecută Într-o instituție de asistență și ocrotire - generează o stare de inadaptare la condițiile dificile ale vieții, o incapacitate de identificare cu alții, concretizată prin lipsa de rezistență
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pentru Persoanele cu Handicap acordă finanțări nerambursabile ONG-urilor, în limita creditelor alocate de la bugetul de stat pentru proiecte în domeniul protecției speciale pentru persoanele cu handicap. Proiectele finanțate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap vizează următoarele domenii: prevenirea instituționalizării, trai independent, orientarea/formarea profesională/angajarea în muncă a persoanelor cu handicap, accesibilizarea la mediul fizic, îmbunătățirea legislației în domeniu, formarea continuă a asistenților personali, informare - educare și comunicare. În anul 2001, au fost finanțate în special proiecte ale ONG
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
au devenit un grup de presiune, care a militat susținut obținerea unor drepturi specifice. Un alt aspect ține de faptul că facilitățile, prestațiile ce țin de protecția specială sunt reductibile la aspectul financiar. Astfel, deși se încearcă schimbarea accentului de la instituționalizare la îngrijirea în comunitate, aceasta nu se bazează pe mecanisme și instrumente adecvate de realizare. Serviciile comunitare care vin în sprijinul persoanelor cu handicap neinstituționalizate sunt limitate, atât ca număr, cât și ca tip. În toate județele, numărul centrelor de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
familiei de unde provine probandul nu este întotdeauna ușor, în mare parte din cauza distribuției geografice, dar și a lipsei înregistrărilor scrise privind manifestarea caracterului urmărit. Rapoartele medicale nu sunt întotdeauna disponibile analizei genetice, iar, de multe ori, menționarea adopțiilor, cazurilor de instituționalizare, avorturilor sau relațiilor ilegitime este evitată intenționat în timpul investigațiilor (Mange și Mange, 1999). Astfel, un studiu la scară mare realizat de Ashton (1980) a relevat că 2,3% din copiii testați pentru paternitate proveneau din relații ilegitime nedeclarate în timpul interviurilor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
rezidențiale) stau trei tipuri de ideologii: ideologii optimiste care susțin că instituțiile oferă un mediu de protecție anumitor persoane chiar dacă nu oferă aceleași condiții de dezvoltare normală (de exemplu, instituțiile pentru bătrâni, masa la cantină); ideologii pesimiste care susțin că instituționalizarea ar trebui să fie abandonată întrucât dă naștere la consecințe negative; ideologii radicale de sorginte marxistă care consideră că ocrotirea rezidențială, în ciuda efectelor negative, oferă alternativa traiului în comun, ceea ce favorizează actualizarea sinelui. Bibiliografie 1. Bocancea, C., Neamțu, G., Elemente
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
politică fermă, în privința reintegrării organizaționale a sistemului de asistență socială este crucială pentru viitoarea dezvoltare a întregului sistem. Limitele sistemului actual de asistență socială nu provin numai din limitele resurselor alocate, ci și din confuzia de organizare, din deficitul de instituționalizare, din pattern-ul fluctuant de evoluție, cu tensiuni interne, rezistențe la cooperări interministeriale, mici ajustări și reorganizări continue. Există încă o confuzie organizatorică în privința serviciilor de asistență socială. Nu există încă o concepție strategică de dezvoltare a serviciilor de asistență
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
economice începuseră să arate deja din anii treizeci că această funcționare presupunea logici diverse care nu aveau ca finalitate exclusivă profitul maximal 6. Este însă adevărat că lucrările lui Polanyi și ale echipei sale se concentrează asupra unei teorii a instituționalizării schimbului, a distribuirii și repartizării bogățiilor, lăsând la o parte sistemele de producție. În ce privește capitalismul, totuși, interogațiile se lovesc de o anumită confuzie între instituții și funcții pentru a relua termenii prea strâns care M. Godelier îi aplică încă din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
11-21. 38 A. Orléan, Le pouvoir de la finance, Odile Jacob, Paris, 1999. 39 În altă perioadă, cooperativele au dat naștere unor dezbateri similare. 40 Ca și ansamblul structurilor de colectivizare instalate de regimurile comuniste, care s-au lovit sistematic de instituționalizarea unei contabilizări (pe puncte) incontestabile. 41 J. Dokhan, " Le temps contre l'argent: un SEL", Socio-anthropologie, nr. 7, 2000, pp. 77-93. 42 G. Althabe, Anthropologie politique..., op. cit. 43 C. Castoriadis, L'institution imaginaire de la société, Le Seuil, Paris, 1975. 44
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]