800 matches
-
prefecților o circulară în care le cere să ia măsuri urgente ca țăranii să fie dijmuiți la vreme și să se puie capăt șicanelor care toate au de scop despoierea țăranului. Rosetti propune alegerea magistraților și reforma radicală a acestei instituțiuni. Toată lumea conservatoare se ridică împotriva omului de idei: clasele conservatoare, în întregime, repudiază pe Rosetti, însuși partidul liberal nu-l mai cunoaște; majoritatea cea mare a liberalilor nu mai este purtătoarea tradiției de la obârșie, liberalii încep să devie conservatori. Omul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pe deplin acest scop. Constituțiunea ce am onoare a prezenta Măriei-Tale în numele Adunării, dă o legitimă satisfacțiune acestor aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sub nici un fel de numire și sub nici un fel de cuvânt. Pentru întregul Stat român este o singură Curte de Casațiune. Art. 105. Juriul este statornicit în toate materiile criminale și pentru delictele politice si de presă. capitul iv Despre instituțiunile județene și comunale Art. 106. Instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi: Art. 107. Aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunii mai complectă și independința comunale. titlul iv Despre Finanțe Art. 108. Orice impozit este așezat numai în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sub nici un fel de cuvânt. Pentru întregul Stat român este o singură Curte de Casațiune. Art. 105. Juriul este statornicit în toate materiile criminale și pentru delictele politice si de presă. capitul iv Despre instituțiunile județene și comunale Art. 106. Instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi: Art. 107. Aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunii mai complectă și independința comunale. titlul iv Despre Finanțe Art. 108. Orice impozit este așezat numai în folosul Statului, județului sau comunei. Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ce se încheiaseră mai nainte între Imperiul Rus și Otoman. Mai cu seamă Tractatul de la Cuciuc-Cainardji recunoscuse domnilor Moldovei și Țării Românești calitatea de suverani și stabilise că Basarabia face parte din Moldova. Așadară, ea era o țară românească, cu instituțiuni și legi românești, foarte lămurit păstrate de Majestatea-Sa împăratul Alexandru I. Acest respect al vechii naționalități era formulat în rescriptul imperial care confirmă organizațiunea administrativă și judecătorească a acestei provincie în urma alipirii sale de Rusia, fără ca să se facă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a neutralității sale, care ar pune-o în pozițiune de a dovedi Europei că ea n-are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoarea credincioasă a libertății Dunării la gurele ei, și totdeodată de a se aplica la îmbunătățirea instituțiunilor și la dezvoltarea mijloacelor ei materiale. Acestea sunt, d-lor plenipotențiari, expuse pe scurt, dorințele unui mic stat care nu crede a fi meritat mai puțin din partea Europei, și care, prin organul nostru, face apel la dreptatea și la bunăvoința
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul pe când s-au iscat neînțelegerile parțiale, cari aveau să ajungă la un război între Turcia și Rusia, România, păzindu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
proclamarea regatului și discuțiunile urmate atât în cameră cât și în senat în această solemnă ocaziune Ședința Camerei de la 14 martie 1881 d. general d. lecca: Ieri s a zis, negreșit din eroare, că dinastia este o plantă plăpândă în instituțiunile noastre naționale; noi credem că este un stejar ale cărui rădăcini sunt puternic împlântate in conștiința românilor. (Aplauze.) S-a lăsat asemenea să planeze îndoiala că unii membri ai Camerei n-ar avea simțimânte monarhice. Să ne grăbim dar a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pe care a desfășurat- o în Bucovina: „acum câteva luni am făcut bilanțul realizărilor P. S. Sale din păstoria de 10 ani în care relevam mai ales meritul de a fi reușit să păstreze fondul bisericesc pentru eparhia noastră precum și atâtea instituțiuni...și iată că această recapitulare jubiliară e menită să rămână o încheiere definitivă a activității mult regretatului răposat [...]. Aici a avut o păstorire grea, dat fiind că la noi chiriarhii au, pe lângă grija sufletească, sarcina ingrată de a supraveghea administrarea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
episcopia cea mai veche de obârșie moldovenească” spune proaspătul episcop și după ce face o scurtă incursiune în istoria Episcopiei Cetății Albe, adaugă: „Sire, Dumnezeu a vrut ca sub glorioasa domnie a Majestății Voastre...să se restabilească starea veche și vechile instituțiuni culturale și să capete iarăș viață [...]. Cum Dumnezeu, în Testamentul vechiu, a poruncit ca în cortul său să ardă totdeauna candela, așa a vrut și Domnul nostru Iisus Hristos ca în biserica sa totdeauna preoții să fie lumină nestinsă, lumine
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
dă seama că mie nu îmi e dor de căsuță fiindcă nu sunt subiectiv legată de ea. Nu a apucat să devină „a mea”. Mi-e dor de ei. Atât. Mi se apleacă la gândul că e un circ la instituțiune și parcă regret și mai mult că nu am migrat spre Cluj la vârste dintr-astea. Sau aici, unde sunt acum, la alte vârste. Ce ar fi să mă abțin cum zice domnul Montaigne, și să mă bucur de zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mică și dispozițiile luate din partea gubernului Moldovei vor preveni, cât e cu putință puterilor omenești, progresiunea bolii. Aici, la Iași, marele spital al orașului [Sf. Spiridon] e pregătit pentru primirea bolnavilor. La Huși, Tecuci, Focșani și Galați sunt înființate asemenea instituțiuni sanitare provizorii. Pe lângă aceste spitale, menite pentru moldoveni, rușii au înființat, de-a lungul drumului către Basarabia și Muntenia, spitale mai mici și mai mari și lazarete pentru bolnavi ușori. Nu există lipsă de medici în orașe. Dar ele sunt
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în societatea, privită din orice punct al dezvoltării sale, fazele ei viitoare, legile, dreptul, religiunea, cari nu sunt decât tocmai organele de viață a societății, cu energia lor respectivă, cu modul lor de secrețiune. În complex, ele formează statul. Haina instituțiunilor născute instinctiv sunt părerile ce le au oamenii despre ele, spiritul public, opiniunea publică, organismul conținut idealiter în stat, ca posibilitate de esistență și dezvoltare, este religiunea și simțământul aparținerei laolaltă. ["EGOISMUL CARE VIVIFICĂ ACESTE FORME"] 2287 Interesul întovărășit de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pehlivani cari au inundat orașele noastre de țărmuri. puterea de-a-și determina singur soarta, fără conlucrarea altui factor decât cea legitimă a coroanei și a dinastiei. ["NECUNOAȘTEREA DEPLINĂ A ȚĂRII... "] 2285 Necunoașterea deplină a țării și ignorarea tuturor întîmplărilor și instituțiunilor publice. Mai ales [cei] ce vin din Franța publică studii asupra diferitelor ramuri fără ca să ție cont de cele esistente în țară și aplică cu o frivolitate rară legi, principii și instituțiuni străine la români, fără a ști cum se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deplină a țării și ignorarea tuturor întîmplărilor și instituțiunilor publice. Mai ales [cei] ce vin din Franța publică studii asupra diferitelor ramuri fără ca să ție cont de cele esistente în țară și aplică cu o frivolitate rară legi, principii și instituțiuni străine la români, fără a ști cum se află cele românești. Armata, economia, școalele le cunosc mai bine străinii decât românii; despre toate aceste găsim mai multe în jurnale și broșure străine decât în cele române. [SIMȚUL ISTORIC] 2255 Pentru că
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ea. Noi suntem din firea ei și ea este din firea noastră. suntem puteri sublimate. Arta în reacția ei asupra înnobilărei esistenței. Ei cer artă națională. Din firea unei națiuni să se nască o arte care să reageze asupra poporului. Instituțiuni ale statului. Putem să nu cugetăm artea ca mijloc pentru înnobilarea firei omenești? Această idee a fost combătută și cu drept - dar a fost dus prea departe. Arta ca întreg nu. Cum sărvește omul ființa sa într-un tip mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ce-l reprezintau. Influințele germanice l-au prefăcut într-o religie de caste asemenea celei a egiptenilor și a inzilor, într-o osificare a unei stări sociale contradictorii esenței creștinismului. Mai liberală, cu toate astea cu mult modificată de cătră instituțiunile romane, a fost ritul oriental. Greșala (și poate interesul material al preoțimei) creștinismului a fost silința de-a creștina pe cei bogați și mari. Fiind religia creștină așa cum ea era, trebuia, pentru a fi primită de clasele superioare, ca să facă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
undeva în coșul pieptului, în vreme ce mai-marelui său, tot un lungan însă negricios și paralelipipedic aidoma unui frigider Zil cu sprâncene groase și negre, abia dacă-i atinge inima, vaccinată prudent la orice simțire omenească. Căci dacă la toți oamenii, prin instituțiune cerească, inima e un conținător cu un conținut lichid, nu e la toți nici același conținător, nici același conținut. Astfel la domnul Kerch se poate vorbi de o piscină olimpică cu lungimea omologată de 50 de yarzi, culcată sub un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
așteptau „decât un impuls pentru a se dezvolta”. Dar avertiza: direcțiunea școlilor și comisiunile bibliotecilor nu trebuiau să aștepte totul de la stat, ci, după ce aveau să se convingă de folosul și de neapara ta t rebuință a unor astfel de instituțiuni - bibliotecile publice - urmează să-și pue toată inima pentru conservarea și progresul l or. Sacrificiile care se așteaptă de la stat, credea Nerva Hodoș, nu trebuie să se traducă numai și numai în diurnele pentru bibliotecari. Pentru început el vedea înze
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
exprima dorința, pe care o supun examenului și aprecierii Academiei Române, ca premierea să se facă din oficiu, fără obligațiunea autorilor de a conc ura prin depunerea operelor lor, în număr de, la sediul Academie i. Academia Română, ca cea mai înaltă instituțiune culturală, este presupusă de a cunoaște și a fi în curent cu întreaga mișcare intelectuală din țară. Însăși premierea în asemenea condițiuni își are o mai mare și mai superioară expresiune a valorilor apreciate, ele nefiind condiționate de prezentarea la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a bucurat cu atât mai mult, cu cât ea recunoaște că această alegere este datorită aprecierii ei pentru «bogata și însemnata mea activitate în domeniul juridic, precum și impulsului ce am dat culturii naționale prin însemnata donațiune ce am făcut acestei instituțiuni». O asemenea distincțiune din partea celor mai alese personalități culturale ale neamului, sunt și sin gurele mulțumiri la care pot năzui toți acei care, înconjurați de singurătate, ostenesc în munca tuturor ceasurilor lor, și dăru iesc cu fața spre viitor, agonisita
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
marii iubitori de bine și de lumină. E un adevăr dureros că generațiunea din trecutul apropiat ca și generațiunea ai cărei contimporani suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea nevoi culturale de satisfăcut. Și Academia Română este instituțiunea cea mai înaltă și mai reprezentativă a culturii român ești. Ca și Liga Culturală, venită ceva mai târziu, amândouă aceste superioare instituțiuni de cultură și naționalism, au alcătuit vreme îndelungată, trăsătura de unire a unității și întregirii neamului românesc. Împreună cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea nevoi culturale de satisfăcut. Și Academia Română este instituțiunea cea mai înaltă și mai reprezentativă a culturii român ești. Ca și Liga Culturală, venită ceva mai târziu, amândouă aceste superioare instituțiuni de cultură și naționalism, au alcătuit vreme îndelungată, trăsătura de unire a unității și întregirii neamului românesc. Împreună cu Liga Culturală , ea a pregătit sufletește și a luptat încontinuu pentru această unire, azi realizată. De aceea trebuie să recunoaștem că în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
meu modest, cuprinzând economiile un ei v ieți, întins din toată inima spre frământările idealiste ale Academiei Române, să poată aduce aminte celor mai înlesniți dintre frații noștri, că orice agonisită a vieții, trebuie să se înnobileze prin crearea și susținerea instituțiunilor culturale, împrăștiindu-se astfel asupra celor mulți, de la care orice agon isită ne-a venit. Socotesc că același adevăr a voit să spună și miliardarul cel mai muncitor și mai darnic din lume: Carn egie , prin așa de îndrăznețele lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Capitolul 1 Articolul 1 Se înființează pe lînga ministerul agriculturii și domeniilor o instituțiune autonomă care va purta numele de: "Casă centrală a cooperației și împroprietăririi sătenilor". Scopul instituțiunii Articolul 2 Scopul instituțiunii este: a) De a veni în ajutorul băncilor populare, cooperativelor și obștiilor sătești, precum și a federalelor lor, de a le supraveghea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]