156,939 matches
-
cum scrie el, duhul răului coborâse asupra tuturor, ani în care oficialitățile comuniste decretau că obiceiurile tradiționale împiedică formarea omului nou și, în consecință, trebuie să fie inventate alte obiceiuri, la naștere și la înmormântare, dar și ani în care institutul era reprezentat de personalități precum Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, Mariana Kahane, sugestiv portretizați de autorul Periscopului. Două cărți ale sale sunt rezultatul preocupărilor etnologului. Prima, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
La miezul acelei noopți s-a iscat în mine dorința absurdă de a-mi lua rămas-bun de la el prin prezență fizică. Nu eram singur în holul Ateneului Român. în preajma mai depărtată a catafalcului era un grup de tineri cercetători din Institutul de Istorie Literară și Folclor, care întrețineau aprinse flacările lumânărilor și vorbeau în șoaptă: unul din ei, cu sufletul încă neviciat de raționamentele urbane, le spusese (îl auzisem) - și-l crezuseră - să vorbească-ncet, pentru că trei zile aude tot ce
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
neprogramatic și naiv, trebuie înțeles ca "atmosferă entuziastă și clocotitoare, euforică, unul născut dintr-o simultană descoperire a lirismului și a unei utopice misiuni". (p.41) În august 1933, Mircea Streinul și Iulian Vesper înființează colecția "Iconar", aflată sub auspiciile Institutului de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", unde, de asemenea, semna majoritatea tinerilor amintiți. Colecția se va transforma ulterior în editură, aflată, pentru început, sub aceleași auspicii și devenită mai târziu independentă. În programul pe anul 1934, elaborat la 8 ianuarie la
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
de oaspeți din străinătate. Deschiderea manifestărilor dedicate aniversării celor 95 de ani de existență PEN România are loc de la ora 18:00, la Casa „Filipescu-Cesianu” - Mansardă (Calea Victoriei 151), în prezența Magdei Cârneci (președinta PEN România), a lui Mirel Taloș (vicepreședintele Institutului Cultural Român), alături de Kätlin Kaldmaa (secretar general al PEN International, PEN Estonia), Jarkko Tontti (PEN International, PEN Finlanda) și Ioan Cristescu (directorul Muzeului Național al Literaturii Române), găzduiți de Adrian Majuru (directorul Muzeului Municipiului București). Momentul aniversar „PEN România 95
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
la 14-22, 27th Ave., colț cu 14th Street (Bus Q 18, Subway N, Q la Astoria Blvd.) Slujba de pomenire pentru Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Mitropolitul Antonie Plămădeala și George Alexe Cuvânt de deschidere: Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Presedintele Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă Ing. Cristian F. Păscu, Presedintele Societății Române Creștine “Dorul” (înființată 1903), New York Pr. Th. Damian - Rugăciune de M. Eminescu Recitări din creația eminesciana (I): Nicole Smith, Valentina Ciaprazi, M. N. Rusu, Felicia Georgescu, Cristian
NEW YORK 15 IANUARIE 2017 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380650_a_381979]
-
POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 - 01 IUNIE 2004), de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 876 din 25 mai 2013. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1959 a devenit în același an cercetător principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române. A lucrat ca redactor la Contemporanul (1959-1968), redactor șef al „Revistei de Istorie și Teorie Literară” a Academiei Române (1974-1979), membru al Uniunii Scriitorilor, prim-vicepreședinte al “Asociației Culturală Pro Basarabia și
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
cu Partidul Pensionarilor din România. A îndeplinit funcția de președinte de onoare al Partidul Pensionarilor din România (2000-2001). Citește mai mult Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1959 a devenit în același an cercetător principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române. A lucrat ca redactor la Contemporanul (1959-1968), redactor șef al „Revistei de Istorie și Teorie Literară” a Academiei Române (1974-1979), membru al Uniunii Scriitorilor, prim-vicepreședinte al “Asociației Culturală Pro Basarabia și
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
la 14-22, 27th Ave., colț cu 14th Street (Bus Q 18, Subway N, Q la Astoria Blvd.) Slujbă de pomenire pentru Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Mitropolitul Antonie Plămădeală și George Alexe Cuvânt de deschidere: Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Președintele Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă Ing. Cristian F. Pascu, Președintele Societății Române Creștine “Dorul” (înființată 1903), New York Pr. Th. Damian - Rugăciune de M. Eminescu Recitări din creația eminesciană (I): Nicole Smith, Valentina Ciaprazi, ... Citește mai mult Al XXIV-lea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
New Yorkla 14-22, 27th Ave., colț cu 14th Street(Bus Q 18, Subway N, Q la Astoria Blvd.) Slujbă de pomenire pentru Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Mitropolitul Antonie Plămădeală și George AlexeCuvânt de deschidere:Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Președintele Institutului Român de Teologie și Spiritualitate OrtodoxăIng. Cristian F. Pascu, Președintele Societății Române Creștine “Dorul” (înființată 1903), New YorkPr. Th. Damian - Rugăciune de M. EminescuRecitări din creația eminesciană (I):Nicole Smith, Valentina Ciaprazi, ... VI. ȚI-I TOAMNĂ, de Virgil Ciucă, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
standardele calitative ale unei monografii. Experiența autorilor[1] în materie de publicistică și buna cunoaștere a locurilor descrise, din care provin ei, garantează acest fapt. Garanți ai calității sunt și cei doi prefațatori, domnul cercetător științific I Remus Câmpeanu, de la Institutul de Istorie ,,George Barițiu" din Cluj-Napoca (pp. 5-8) și părintele Vasile Augustin, vicarul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului (pp. 9-10), care apreciază în mod favorabil cercetarea celor doi autori, subliniind multiplele valențe ale acesteia. Volumul este structurat pe
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
Galilor) (1996) despre același aspect (Old Quests, New Answers. On Changing Approacehs to Ballad Studies), am fost contrazis din sală, de o cercetătoare germană, care trăise în România acelor ani și care a susținut că, pe vremea când era la Institutul de Folclor, nu a simțit în nici un fel presiunea sau controlul Partidului Comunist asupra muncii de cercetare. împotriva unor asemenea lapsusuri ale memoriei și împotriva acțiunii vinovate a uitării, studiul lui Iordan Datcu funcționează ca un memento și ca un
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
occidentali? Există suficiente premise pentru a vorbi despre o "literatură medie"? Până la " firește " privilegiul de a fi marginal. Sau " în partea cealaltă " până la chestiunea specificului național. Cele patru sesiuni de colocviu " moderate de Nicolae Manolescu " Mihai Zamfir " Valentin Săndulescu (reprezentând Institutul Cultural Român) și Mircea Martin " au avut șansa unor participanți pe măsură. Scriitori " traducători " editori: J.-L. Wauthier " Nora Iuga " Charles Carrčre " Andrei Codrescu " Amir Or " Matei Călinescu " Ion Pop " Gabriela Melinescu " Jean Mattern (din partea Editurii Gallimard) Adam Sorkin " Edward
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" - 2006 () [Corola-journal/Journalistic/10266_a_11591]
-
române, istoria României, istoria literaturii române. Dispunem de o informație de ansamblu privind situația cercetării în România? Există o Carte Albă a Cercetării în Învațământul Superior, elaborată în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, și o carte de prezentare a cercetării în institutele Academiei Române. Din ele aflăm, pentru fiecare domeniu, câteva exemple de cercetări de succes, dar nu și situația de ansamblu. De exemplu, nu aflăm, măcar aproximativ, a câta parte din universitarii din România, respectiv de cercetători din institutele Academiei, contează la
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
a cercetării în institutele Academiei Române. Din ele aflăm, pentru fiecare domeniu, câteva exemple de cercetări de succes, dar nu și situația de ansamblu. De exemplu, nu aflăm, măcar aproximativ, a câta parte din universitarii din România, respectiv de cercetători din institutele Academiei, contează la nivel internațional. De când există, pe plan mondial, această preocupare de a evalua impactul cercetării ? A apărut în mod semnificativ în a doua jumătate a secolului trecut și a dus la crearea unui nou domeniu, scientometria. Din anii
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
anumită colaborare cu puterea politică; dar dezamăgirea lor a fost atât de mare, încât ei au plătit cu viața creditul pe care l-au acordat unei puteri totalitare. Punctul culminant a fost atins în anii '70, cînd a fost desființat Institutul de Matematică al Academiei. Au fost și unii care au stat la închisoare, au existat și disidenți și rezistenți, dar nu au lipsit nici gesturi de cădere morală. Ce puteți spune despre tradițiile matematicii românești de dinainte de cel de-al
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
a „nimicniciei” românești a fost poetul Cezar Ivănescu, potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură. Și câți alții! De data aceasta „anti românii” au pierdut lupta, spre binele țării noastre de dor. Ce palmă În față dată „patibularului” Patapievici cu institutul lui promovator de anticultură românească și de informatori comuniști! Oare va avea demnitatea să ne lase În pace cu prezența lui strâmbă la ICR? Nici nu a catadicsit să Îi răspundă poetei Herta Müller la scrisoarea deschisă pe care i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
se pot desprinde de fapt de tirania internalizată a autorității. Disputele au degenerat frecvent În răfuieli personale și provincialisme irelevante, În fața unor spectatori fascinați de dărâmarea oricărei statui de pe soclu. Într-un astfel de context, nu e de mirare că Institutul Cultural Român, ca interfață culturală cu străinătatea, și-a pus problema eficacității promovării lui Eminescu. Am urmărit Însă cu uimire la ICR NY un raționament care s-a degradat În ultimul deceniu prin contaminarea cu fundalul toxic din țară. Eminescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de discernământ al românilor din Diaspora (chiar toți?). Disprețul față de cei ce frecventau Centrele Culturale ca să-și ogoiască dorul de casă (prezentați pe nedrept, În bloc, drept „ca să mănânce mici și să bea bere') a generat ideea că Centrele (acum Institute) nu sunt menite să fie Cămine Culturale pentru romani, ci instituții/interfață pentru interacțiuni mai rafinate cu reprezentanții locali ai artelor, muzicii și literaturii. Desigur, nu mă Îndoiesc - pentru crearea unei imagini de Românie modernă, În pas cu lumea... modernă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
judecățile de sus asupra culturii românești. În ultimii 10 ani am susținut peste 15 prezentări/recitaluri Eminescu În orașe americane și canadiene. Amintesc printre cele destinate În primul rând nativilor (și realizate exclusiv prin efort propriu) pe cele de la Smithsonian Institute, Harvard, New York University, Centrul Internațional de Studii Est-Europene de la Berkley University, și producțiile teatral-muzical-coreografice cu The Legend of the Evening Star din 2005 și 2008 de la New York. Reacția auditoriului contrazice categoric teza irelevanței lui Eminescu. Ele mi-au scos Însă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
din țara sau de aici (politizate, și degenerând În lamentabile atacuri la persoană), ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea a ceea ce este realmente valoros și semnificativ pentru spațiul cultural românesc! Nu asta este sau trebuie să fie menirea constitutivă a Institutului? Nu prin producție de imitație devenim relevanți sau putem căpăta o imagine identitară! (nici măcar În cazul În care imitația are succes!) Motivația inconștientă a românilor din țară, (adoptată parcă și de alegerea ICR-ului) este de tipul „Da” ce? Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
turismul, cultura Într-o definiție mai largă incluzând artiștii populari, artizanii, turismul cultural, agroturismul, etc.). Pentru promovarea lui Eminescu ca icoană recognoscibilă internațional nu există În prezent nici o strategie culturală. ICR-ul ar fi trebuit de mult să fie numit „Institutul Eminescu', după modelul Institutului Goethe, ceea ce ar produce cel puțin recognoscibilitatea numelui său ca fiind legat de România. Eficacitatea unei astfel de strategii de marketing este a no-brainer (În americană), adică „la mintea cocoșului. Pentru a trezi interesul unui public
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
definiție mai largă incluzând artiștii populari, artizanii, turismul cultural, agroturismul, etc.). Pentru promovarea lui Eminescu ca icoană recognoscibilă internațional nu există În prezent nici o strategie culturală. ICR-ul ar fi trebuit de mult să fie numit „Institutul Eminescu', după modelul Institutului Goethe, ceea ce ar produce cel puțin recognoscibilitatea numelui său ca fiind legat de România. Eficacitatea unei astfel de strategii de marketing este a no-brainer (În americană), adică „la mintea cocoșului. Pentru a trezi interesul unui public pentru „poetul românilor, publicul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
necunoscut), ca icoană patrimonială identificabilă cu spiritul românesc. Promovarea sa nu se justifică doar prin a ne mândri cu românismul ('iac-așa se joacă pe la noi!'/ „Mai frumos decât la voi” - deși chiar și acest argument ar fi suficient pentru Institutele Culturale ROMÂNEȘTI), ci În primul rând prin dimensiunea poetului român ca homo faber universalis. Repet ceea ce nu pare să se Înțeleagă: scriitorul (spre deosebire de pictor sau compozitor) nu poate fi cunoscut În alte culturi decât prin traduceri, ba mai mult, prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vânt pentru obținerea unui sprijin minim. Pachetul multimedia Eminescu (placheta bilingva / CD cu versiunile englezești citite de un cunoscut actor american) a fost propus rând pe rând MAE-ului și Fundației Culturale Romane (2003); Ministerului Culturii și Președintelui Iliescu (2004); Institutului Cultural Roman (2005); din nou MAE-ului/ DRRP / Direcția pentru Relațiile cu Romanii din Diaspora (2006). „Pachetul” avea desigur formatul ideal pentru popularizare, iar CDul, rezultatul câtorva ani de lucru, era (și este) o ofertă unică pentru lumea anglofonă. Munca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
-a a site-lui sau, la rubrica „spectacole realizate de alți artiști români În SUA” (unele deja trecute!). La protestul meu față de așa „reclama” (promisă), mi s-a explicat că ICR-ul are sarcina să promoveze cu prioritate acțiunile inițiate de institut (s-a trimis În cele din urmă totuși un anunț). Dacă explicația este de Înțeles din perspectiva funcționarii interne a ICR-ului, ea este inacceptabilă dintr-o perspectivă mai largă. În februarie 2008, m-am deplasat la Washington pentru o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]