2,850 matches
-
cădere În transă a femeilor, „de Rusalii”, fac parte, fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor. Această ceremonie, comparată câteodată cu șamanismul, este un fel de transă para-extatică În care cad femeile din zona Timocului În zilele Rusaliilor, descrisă de institutorul sârb Riznic și apoi de Tihomir Georgevici. În esență, este vorba de o cădere Într-un somn hipnotic a unor femei În duminica Rusaliilor În jurul orei trei, a doua zi la prânz, iar În ziua următoare la ora nouă dimineața
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27 persoane: 21 români (78%), 4 armeni (14%), 1 evreu și 1 italian; institutor - total - 16 persoane: 12 români (75%), 3 evrei (19%) și 1 armean; agricultor - total - 75 persoane: 57 români (76%), 10 evrei (13%), 8 armeni, greci ș.a. (11%); inginer - total - 16 persoane: 7 români (44%), 4 armeni și greci, 3 evrei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scumpete), minus cotizația - rest 956 de lei; Fișel Ceaușu (cioclu) - 800 de lei (100 salariul și 700 indemnizația) minus cotizația - rest de plată 764 de lei și 80 de bănuți”. Corpul didactic era format din trei salariați, din care doi institutori, soț și soție, ce își împărțeau atribuțiile de serviciu atât la Școala primară israelită cât și la Azilul confesional. Soțul, S. Faerștain, a câștigat pe luna august a anului 1930 suma de 4.302 lei cu mențiunea că salariul propriu-zis
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Joseph de Maistre, Despre papă, Droz, 1966 (ediție critică cu o introducere de J. Lovic). Prima ediție datează din 1819. 75. Despre puterea spirituală, op. cit. 76. Despre Lavisse și manualele sale există un studiu important al lui Pierre Nora, Lavisse, institutor național, în Locuri de neuitat. Republica, Gallimard, Paris, 1984, p. 247 sq. Despre Albert Malet, vezi teza lui Bernard Icard, Albert Malet și manualele sale, Paris (teză a I.E.P. condusă de R. Girardet, multig.). 77. Citat de Bernard Icard, op. cit
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pentru om și modelarea sufletească a acestuia, activitatea sa pedagogică fiind mărturia unei munci apostolești, a unei profesiuni exercitate cu pasiune și dedicare. Se pare că Ion Creangă și-a simțit mereu vocația didactică, având în vedere faptul că devine institutor din proprie voință, chiar dacă avea deja o meserie, aceea de preot, așa cum notează și Bianca Bratu: ”Pentru Creangă, alegerea profesiunii de dascăl în momentul în care avea totuși o altă meserie, pe aceea de preot, nu era un fapt întâmplător
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
-i ajuta pe elevi să cunoască animale sau lucruri ce nu pot fi prezentate și analizate în realitate. Meritele sale sunt remarcate și de inspectorii care îi verifică activitatea la clasă (T. Săvescu, A. Naum), dar care constată și eforturile institutorului pentru a sprijini școala, care avea destul de multe probleme. Acestea, deși erau semnalate autorităților de către institutor, rămâneau nerezolvate. Iată o astfel de petiție: România Școala primară de băieți no. VII Sucursala no. 1 No.18 Iassii, 1870, oct 31 Domnule
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în realitate. Meritele sale sunt remarcate și de inspectorii care îi verifică activitatea la clasă (T. Săvescu, A. Naum), dar care constată și eforturile institutorului pentru a sprijini școala, care avea destul de multe probleme. Acestea, deși erau semnalate autorităților de către institutor, rămâneau nerezolvate. Iată o astfel de petiție: România Școala primară de băieți no. VII Sucursala no. 1 No.18 Iassii, 1870, oct 31 Domnule primariu, La menționata școală urmând necesitate de construirea din nou a tuturor sobelor, care, fiind foarte
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ce le trebuie, fug de la școală și li-i urâtă cartea, că-i ține învățătorul la școală ca la gros. Ia schimbați le felul de viață și-ți vedea cum au să fugă de-acasă la școală.”( 15, p. 150 ) Institutorul milita pentru înțelegerea necesităților elevilor și adaptarea activităților școlare la dezvoltarea psihică a acestora. Acorda aceeași importanță tuturor materiilor, evidențiind rolul fiecăreia în dezvoltarea armonioasă a minții, trupului și sufletului elevilor. Respectul pe care i-l purtau „băieții” nu crea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pentru înțelegerea necesităților elevilor și adaptarea activităților școlare la dezvoltarea psihică a acestora. Acorda aceeași importanță tuturor materiilor, evidențiind rolul fiecăreia în dezvoltarea armonioasă a minții, trupului și sufletului elevilor. Respectul pe care i-l purtau „băieții” nu crea între institutor și elevi o prăpastie. „Domnul” era văzut adesea jucându-se cu elevii săi în curtea școlii sau pe dealul Copoului, antrenându-se cu drag și nostalgie în jocurile lor copilărești, chiar dacă uneori sănătatea nu-i permitea. „Ion Creangă nu a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
primele zile ale lunii august, consfătuirile cadrelor didactice, având pe ordinea de zi metodica predării. La 10 august, revizorul trimite un Raport ministrului în care își exprimă nemulțumirea vis-a-vis de conferințele cu învățătorii rurali din județul Iași. În raport, numele institutorului de la Școala de băieți nr. 2 din Păcurari este scris „V. Creangă”, aceasta probabil din cauza personajului ce-l preocupa atunci în schița La curtea cuconului Vasile Creangă. Înainte de a-l cunoaște personal, Eminescu luase cunoștință de opera didactică a lui
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ale prezenței bolii nefiind foarte grave, activitățile sale nu suferă, Creangă putându-și continua munca la catedră și pe cea de scriitor.* * Schimbări în ceea ce privește programul său zilnic se pare că au existat: „fiind drumul departe tocmai până la școlița din Păcurari, institutorul nu mai poate face câte patru kilometri dus și întors, ci rămâne tot mai des la școliță și se întoarce acasă numai seara, după cursurile de după amiază.” (42, p. 104 ) „Pedepsia” rămâne totuși cel mai dureros capitol al vieții lui
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fi să-i dăm crezare lui Paracelsus și să admitem că „baza medicinei este dragostea”, găsim și explicația ineficienței tratamentelor aplicate lui Creangă, mai ales pe suportul unor tensiuni sufletești, cum ar fi revenirea bolii lui Eminescu, pierderea postului de institutor sau necesitățile materiale. Simțindu-și sfârșitul aproape, încerca să se ocupe de suflet, neglijându-și durerea: „povestitorul, în toiul propriilor suferințe, nu-și uita prietenul nefericit; la 2 februarie 1887, se duse deci să-i facă o vizită, în compania
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1863. Pe lângă cei 700 de lei pe an, cât primea de la biserica socrului său, încheie încă un contract ca diacon la Mânăstirea Bărboi din Iași. 1864. Se înscrie la institutul „Vasile Lupu”, condus de Titu Maiorescu, la „cursul preparandal de institutori pentru școlile primare”. Din toamnă, prin adresă semnată de Titu Maiorescu, Octav Teodori și N. Culianu, este recomandat ca institutor pentru că „a făcut 4 clase gimnaziale și a absolvit cu succes foarte mulțumitor cursul pedagogic din Institutul Vasile Lupu”. 1865
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la Mânăstirea Bărboi din Iași. 1864. Se înscrie la institutul „Vasile Lupu”, condus de Titu Maiorescu, la „cursul preparandal de institutori pentru școlile primare”. Din toamnă, prin adresă semnată de Titu Maiorescu, Octav Teodori și N. Culianu, este recomandat ca institutor pentru că „a făcut 4 clase gimnaziale și a absolvit cu succes foarte mulțumitor cursul pedagogic din Institutul Vasile Lupu”. 1865. Trece "examenul general" la Institutul Vasile Lupu (10 iunie). 1866. La 16 februarie se mută, ca diacon, la Biserica Golia
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Institutul Vasile Lupu”. 1865. Trece "examenul general" la Institutul Vasile Lupu (10 iunie). 1866. La 16 februarie se mută, ca diacon, la Biserica Golia. La 30 aprilie cere și este confirmat ca diacon "definitiv". 1868. 17 februarie : este numit definitiv institutor la clasa I. La 26 februarie ziarul Convențiunea descrie doi preoți, care în Teatrul Național se „desfătau privind și aplaudând afectele și simțămintele din piesă”. Nu se dau nume, dar unul dintre acești preoți este Ion Creangă (ancheta eclesiastă stabilește
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
îndepărtarea lui din învățământ: "nu poate să mai fie nici institutore în corpul didactic". Vara se mută în bojdeuca din Țicău. 1873. Cere Tribunalului din Iași divorțul, pe care-l va obține în toamnă. 1874. Cere și obține postul de institutor la Școala nr. 2 din Păcurari, ministru fiind Titu Maiorescu. 1875. I. Creangă obține definitivarea în învățământ. Ca revizor școlar, M. Eminescu îl cunoaște mai îndeaproape, între cei doi legându-se o strânsă prietenie. Frecventează împreună Junimea, unde I. Creangă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se stinge Veronica Micle. În ziua de 31 decembrie, în urma unei crize de epilepsie, în bojdeuca sa din mahalaua Țicăului, părăsește lumea aceasta și Ion Creangă. 1890. Ceremonia de înmormântare are loc la 2 ianuarie, la Cimitirul Eternitatea din Iași. Institutorul Toma Săvescu elogiază memoria dascălului, iar Eduard Gruber vorbește despre scriitor. La 5 ianuarie căpitanul Constantin Creangă anunță că cedează moștenirea părintească (9000 lei) pentru publicarea unei ediții a operei tatălui său. Se constituie un comitet cu A. D. Xenopol președinte
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
impune sensibilizarea, informarea și formarea, inclusiv perfecționarea continuă a cadrelor didactice, prin relevarea unor aspecte teoretice și metodologice pentru realizarea eficientă a parteneriatului școală - familie. Lucrarea de față își propune o dezbatere coerentă asupra setului de competențe specifice, necesare învățătorilor / institutorilor, în urma formulării unei viziuni de ansamblu asupra relației parteneriale școală - familie. Pregătirea inițială și continuă trebuie să aibă în vedere înzestrarea acestora cu competențele necesare în toate situațiile care pot apărea în contextul activității educaționale. Pentru o bună prestație profesională
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
formulării unei viziuni de ansamblu asupra relației parteneriale școală - familie. Pregătirea inițială și continuă trebuie să aibă în vedere înzestrarea acestora cu competențele necesare în toate situațiile care pot apărea în contextul activității educaționale. Pentru o bună prestație profesională, învățătorul / institutorul are nevoie să aibă încredere în sine și în competențele sale profesionale atât în managerierea procesului didactic, a grupului de elevi, dar și a activităților extracurriculare de parteneriat cu familiile elevilor, cu comunitatea etc. Învățătorul / institutorul trebuie să devină factorul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
bună prestație profesională, învățătorul / institutorul are nevoie să aibă încredere în sine și în competențele sale profesionale atât în managerierea procesului didactic, a grupului de elevi, dar și a activităților extracurriculare de parteneriat cu familiile elevilor, cu comunitatea etc. Învățătorul / institutorul trebuie să devină factorul proactiv în dezvoltarea parteneriatului; el poate face primii pași în crearea unor relații de colaborare puternice, prin crearea unui mediu școlar primitor, informare regulată, analiza serioasă a sugestiilor și munca susținută în scopul stabilirii unor relații
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
relații de colaborare puternice, prin crearea unui mediu școlar primitor, informare regulată, analiza serioasă a sugestiilor și munca susținută în scopul stabilirii unor relații pozitive. Implicarea familiilor în activitățile de parteneriat depinde în mare măsură de modul în care învățătorul / institutorul proiectează, organizează, îndrumă, coordonează, evaluează aceste activități, pregătește partenerii pentru implicarea activă și contribuie la formarea părinților implicați în parteneriat. Constituirea unor echipe parteneriale eficace implică existența unor disponibilități pentru comunicare interactivă, construirea relațiilor de colaborare, promovarea încrederii, chiar și
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
educator are de învățat și trebuie să se simtă valorizat și important. CONCLUZII Dezvoltarea unor parteneriate reale dintre școală și familie poate să contribuie consistent la funcționarea eficientă a instituțiilor școlare din sistemul de învățământ preuniversitar românesc. Parteneriatul dintre învățător / institutor și părinții copiilor cu care lucrează reprezintă o arie restrânsă, bine conturată a parteneriatului educativ. Calitatea lui este dependentă de: existența nevoii de colaborare educativă a părinților sau de stimulare a acestei nevoi de către învățător; responsabilitatea și competența cu care
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
metodologică cu privire la locul și rolul paeteneriatelor școală - familie, toate activitățile și acțiunile desfășurate în acest scop trebuie să vizeze schimbarea mentalității și comportamentului cadrelor didactice față de prezența părinților în spațiul social al școlii. Finalitatea eforturilor întreprinse se validează atunci când învățătorii / institutorii își vor asuma conștient responsabilitatea formării abilităților părinților de implicare eficientă în educația copiilor și în activitatea școlii. În acest sens, formarea profesională a învățătorului / institutorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
prezența părinților în spațiul social al școlii. Finalitatea eforturilor întreprinse se validează atunci când învățătorii / institutorii își vor asuma conștient responsabilitatea formării abilităților părinților de implicare eficientă în educația copiilor și în activitatea școlii. În acest sens, formarea profesională a învățătorului / institutorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu, competența, înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate, comportamentală și adaptabilitate. În capitolul al treilea am încercat să elaborăm un program de formare, a
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
a acestui ansamblu, competența, înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate, comportamentală și adaptabilitate. În capitolul al treilea am încercat să elaborăm un program de formare, a cărui analiză de nevoi a confirmat necesitatea formării exprimată de învățători / institutori, în ceea ce privește relaționarea cu familia și comunitatea, dezvoltarea competențelor psihopedagogice, de consiliere, comunicaționale, psihosociale. De asemenea s-a putut observa că învățătorii / institutorii au apreciat colaborarea cu familiile elevilor ca fiind bună, doresc implicarea părinților în activitățile școlare și extrașcolare, însă
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]