2,609 matches
-
cu rezultate semnificative la parametrii luați în studiu. 3. Cercetarea întreprinsă oferă date de referință și majoritatea au utilizare practică, iar demersul cercetării prezintă valoare aplicativă. 4. Lucrarea poate fi folosită ca sursă de informare de către cei care dirijează procesul instructiv-educativ sau se ocupă de pregătirea psiho-motrică a copiilor. Frecvența cardiacă, presiunea arterială sistolică, presiunea arterială diastolică, ritm respirator, mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital și coeficientul de inteligență - indicatori statistici pentru grupele 1 și 4.
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dârzenia, echilibrul afectiv, combativitatea sunt calități prețioase. În procesul educației un rol definit îl deține obținerea fermă a elevului pentru autodepășire. Astfel autodepășirea trebuie să constituie un mobil constant al pregătirii, indiferent de nivelul și stadiul acesteia, să țintească obiective instructiv-educative superioare, comportări care să nu cunoască teamă, neîncredere în reușită, reținere de la marea luptă cu oboseală. Pregătirea psihologică atentă și continuă constituie o necesitate în care spiritul combativ deosebit, dăruirea totală și dorința de a învinge reprezintă cheia succesului. II
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
și competentă - arbitri - acestora revenindu-le sarcina de a stabili de pe o poziție neutră valorile sportive. Arbitrul - este o persoană cu aptitudini deosebite, care include în personalitatea de conducător atribuțiile de educator, judecător, psiholog iar pregătirea sa reprezintă un proces instructiv-educativ, care trebuie abordat cu mult discernământ pedagogic. Dificultatea și complexitatea activităților de arbitraj precum și calitățile pe care le reclamă această activitate, necesită o selecție prealabilă, care de obicei este făcută din rândul jucătorilor (sau foștilor jucători) de baschet. Iată câteva
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
din instruire. În consecință, structurile de joc sistematizează conținutul jocului în: Joc-partidă (structură generală) Reprizele de joc Situații fundamentale de joc: atacul și apărarea Fazele de joc Acțiunile de joc Elementele de joc Introduse în instruire, structurile ordonează și obiectivele instructiv-educative chemate să rezolve scopul și sarcinile jocului în mod unitar. Structura jocului și structura de joc a jucătorului determină și sistematizează exercițiile din procesul de instruire pentru a se asigura legăturile unitare între elementele tehnice și acțiunile tactice ale jocului
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
eficiență, parametri oferiți de competiția la care se referă modelul. Structurile jocului de baschet, așa cum acestea sunt prezente și se manifestă în jocul competițional la copii și juniori pot fi luate ca repere de învățare, sistematizând și ordonând atât obiectivele instructiv-educative cât și mijloacele și metodele care se vor folosi în procesul de instruire. Determinarea structurilor de joc ale baschetului permite obiectivizarea instruirii în concordanță cu valorile de frecvență și eficiență oferite de jocul competițional. În baza studiilor, cercetărilor și înregistrărilor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
4. Folosirea modernă a conceptului de curriculum, în sens restrictiv, nu poate fi considerată greșită. Ea se impune adesea, în contexte delimitate ale discursului pedagogic. De exemplu, această utilizare este obligatorie ori de câte ori cercetătorul modern explică aspecte concrete ale conținutului procesului instructiv-educativ sau caracteristici ale planurilor și problemelor de învățământ. b) A doua tendință, dominantă în literatura pedagogică modernă, este aceea de a conferi conceptului de curriculum o semnificație extensivă. Autorii subsumează termenului toate componentele procesului de învățământ studiate în mod tradițional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate vedea în școală ș...ț. Este prefața unui program perfect care, în chip autentic, nu există decât în mințile și inimile educatorilor”8; • G.R. Koopman: „Curriculumul este un baston cultural”9. Dar orice planificare riguroasă pentru desfășurarea unui proces instructiv-educativ poate fi numită curriculum? Dispune orice fel de școală de un curriculum? Iată opinia unuia dintre cei mai prestigioși specialiști în acest domeniu: • A.I. Oliver: „Curriculum înseamnă: - toate experiențele copilului și referințele științifice la când și cum vor avea loc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
concretizate în manualele școlare și proiectele didactico-educative; 4. metodologia procesului de învățământ - ansamblul strategiilor de predare-învățare-evaluare a conținutului pregătirii, experiențele de învățare și situațiile de învățare în care vor fi puși elevii, metodele didactico-educative, mijloacele de învățământ, materialele și auxiliarele instructiv-educative etc.; 5. evaluarea procesului de învățământ - ansamblul acțiunilor și tehnicilor de măsurare și apreciere a rezultatelor și performanțelor celor care învață, sistemele de intrare și de ieșire sau de admitere și de absolvire, metodologia de reglare și autoreglare a sistemului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tendință este estompată de eforturile postmoderniștilor de a înlocui modelul „curriculumului unidimensional” cu curricula centrate pe multidimensional man. Programa școlară Programa școlară este al doilea document ca importanță oficială și practică - după planul de învățământ - pentru organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ modern. Programa școlară, numită adesea „analitică”, detaliază elementele obligatorii de parcurs la o anumită disciplină (modul etc.), devenind ghidul fundamental al activității cursului didactic. Programele analitice, ca rezultat al proiectării curriculare moderne, „transcriu” în termenii logicii pedagogice a învățării logica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diverselor clasificări ciudate și rebotezări fanteziste ale disciplinelor școlare precum „sinoetica”, „sinoptica” (Philip Phenix), „exelimologia”, „zetetica” (J.T. Tykociner) ș.a. Ele sunt luate în serios de teoreticienii moderni ai curriculumului, deși orice educator le percepe ca neavând nici o legătură cu procesul instructiv-educativ real. A treia formă de „plutire teoretică” este opusă celei precedente. Ea constă într-o „coborâre” (downward) a discursului despre problemele practice ale curriculumului; discursul devine infantilizat, problemele instructive și educative sunt tratate naiv și practicienii le percep ca pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le articuleze în curriculumul existent. Clienții pot fi diverse categorii de oameni responsabili de mersul școlii: politicieni, administratori, directori de școală, educatori. Consultanții au o sarcină grea. Ei trebuie să insereze teoriile pedagogice valoroase și rezultatele cercetărilor curriculare în practica instructiv-educativă a școlii. Cel puțin în SUA, de-a lungul întregului secol XX, s-a constatat că numeroase teorii pedagogice și cercetări curriculare semnificative rămân neaplicate în practica școlară. Școala și teoria curriculară au funcționat ca entități separate, despărțite de o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Walker (1979) a definit curriculum policy în termenii activității de orientare și călăuzire a curriculumului: stabilirea limitelor, a criteriilor și a traseului căruia curriculumul trebuie să i se conformeze, dincolo de planurile și mijloacele folosite de educatori și elevi în procesul instructiv-educativ din clasă. Așadar, el scutește designul instrucțional de hiperraționalizare. (Ceea ce nu fac însă administratorii ministeriali și inspectorii școlari din România.) Policy presupune, în esență, legiferare și normare. Dar aceasta se referă la o anumită strategie/tactică de derulare a procesului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din clasă. Așadar, el scutește designul instrucțional de hiperraționalizare. (Ceea ce nu fac însă administratorii ministeriali și inspectorii școlari din România.) Policy presupune, în esență, legiferare și normare. Dar aceasta se referă la o anumită strategie/tactică de derulare a procesului instructiv-educativ statuat prin curriculum. Conotațiile politice sunt puține și nesemnificative. În orice caz, traducerea expresiei curriculum policy prin „politici educaționale” este inadecvată. Traducătorii români au căzut într-o capcană semantică. Încercând să evite cacofonia din „politica curriculumului”, au preferat expresia „politica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
faciliteze și să promoveze educația globală prin: favorizarea experiențelor personale internaționale; promovarea în școli a educatorilor cu experiență internațională; folosirea anului sabatic pentru călătorii de studiu și vizite în străinătate; organizarea unor schimburi de experiență între țări; folosirea în procesul instructiv-educativ a metodei studiului de cazuri culturale ș.a.; d) cel puțin o zecime dintre studenții universităților trebuie să aibă posibilitatea de a studia un an în străinătate; e) programele de studii internaționale trebuie să cuprindă cât mai multe școli, astfel încât cea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tip de curriculum. Cele mai importante documente curriculare sunt, desigur, cele de programare: planul de învățământ, programele analitice ale materiilor, planificările calendaristice ale experiențelor de învățare, proiectele pedagogice, orarul școlar; dar la fel de importante trebuie considerate documentele de susținere a procesului instructiv-educativ: didacticile/metodicile de specialitate, manualele școlare, materialele didactice ș.a.m.d. Gândirea curriculară modernă nu a cunoscut decât acest tip de curriculum. „Columbii postmoderni” le-au descoperit pe cele care urmează. b) Societal curriculum. Leslie Owen Wilson (2005) consideră definiția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
individului să rezolve situații problematice, care înainte nu puteau fi soluționate, îl ajută să optimizeze relatiile sale cu mediul comunitatea în care trăiește. Accepțiunea restrânsă a conceptului vizează învățarea de tip scolar care este forma dominantă de activitate pentru procesul instructiv-educativ, acoperă întreaga perioadă a scolarității individului și urmărește transformarea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor din conținuturi cu caracter normativ, în fapt psihologic concret sau, cu alte cuvinte, în achiziții ale personalității. Diferitele tipuri de învățare se desfășoară în condiții diferite, dar dincolo de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihopedagogia specială diagnoza și prognoza în psihopedagogia specială au o serie de caracteristici specifice, ca urmare a diferențelor psihoindividuale ale deficienților de diferite categorii; pe baza diagnozei și prognozei se construiesc programe recuperativ-compensatorii și se adoptă o metodologie adecvată procesului instructiv-educativ; cu cât diagnosticul diferențial și etiologic este mai corect cu atât prognosticul și șansele de recuperare sunt mai favorabile; diagnoza și prognoza influențează semnificativ calitatea adaptării la mediul școlar și socio-profesional al persoanelor cu dizabilități; diagnoza are o valoare relativă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
depistarea factorilor etiologici; estimarea nivelului de incapacitate (de handicap); elaborarea prognozei și stabilirea priorităților și a metodologiei în activitatea recuperativ-compensatorie; metodele, procedele și tehnicile de evaluare foloste în scop diagnostic pot fi utilizate și în activitățile de intervenție recuperatorie și instructiv-educative, ele având un efect și în procesul de învățare-dezvoltare a subiectului; evaluarea și diagnosticul, indiferent de forme trebuie să pună în evidență diferențele specifice ale persoanei testate, calitățile și minusurile prin care se remarcă în raport cu ceilalți indivizi de aceeași vârstă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a elevilor pentru accesul într-o treaptă superioară de învățământ sau într-un program specific de instruire; motivațională - de stimulare a învățării, bazându-se pe rezultatele oferite de realizarea operativă și eficientă a conexiunii inverse care ajută la îmbunătățirea demersurilor instructiv-educative; de feed-back, asigurând conexiunea inversă rapidă, facilitând reglarea proceselor de învățare și predare; de ameliorare, de perfecționare, dar și de optimizare a activității, prin clarificarea ideilor și adoptarea celor mai bune modalități de ameliorare și de recuperare; de supraveghere (de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Visual Impairments, Open University Press, Buckingham. Biklen, D. (1992), Schools without Labels: Parents, Educators and Inclusive Education, Temple University Press, Philadelphia. Brown, D (1980), Visual Disability, Cassell, London. Buică, C. (2004), Bazele defectologiei, Editura Aramis, București. Calin, M. (1995), Procesul instructiv-educativ. Instruirea scolara. Analiza multireferentiala, Editura Didactica si Pedagogica, București. Cerghit, I. (1980), Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I.; Bunescu, V. (1988), Curs de pedagogie, Universitatea București. Chiriac, Irina; Chițu, Angela (1977), Aprecierea dezvoltării neuro‑psihice la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
început/ atacul nemilos al cheliei e cazul/ să dați și voi ceva nu-i așa un început fericit/ mult succes în carieră hip hip ura/ și la gară desigur cât mai repede dar nici/ prea repede să nu conturbăm/ procesul instructiv-educativ și sălile-nalte/ ca florile dalbe ca un veșnic stai jos asseyez-vous “ (Lecția a doua. Zi de sărbătoare). Poezia se dezvoltă astfel în jurul unui pivot biografic care apoi își întinde tentaculele în tentativa de a împresura realitatea. Însă poetul nu
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
Dacă majoritatea acestor studii, cercetări realizate până În prezent s-au orientat mai ales asupra schimbărilor intervenite la nivelul Învățământului preuniversitar, În cazul de față avem de-a face cu o analiză a celei mai noi forme de organizare a procesului instructiv-educativ de la nivelul Învățământului superior - Învățământul la distanță, realizată Într-un centru universitar ,,tânăr” - Universitatea ,,1 Decembrie” din Alba-Iulia. Lucrarea, care are la bază o cercetare calitativă cu o metodologie complexă, cu caracter inedit În literatura românească de specialitate, pune În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
specialitate, pune În evidență nu numai unele dintre principalele modificări intervenite la nivelul sistemului de Învățământ superior din România, ci și la nivelul comportamentelor, credințelor, atitudinilor studenților. Rezultatele cercetării confirmă faptul că organizarea unor noi forme de desfășurare a procesului instructiv-educativ, Într-un număr cât mai mare de instituții de Învățământ pentru specializări cât mai diverse, contribuie la respectarea principiului egalității de șanse de acces la educație, creșterea numărului de persoane cu un nivel ridicat de calificare profesională și răspunde cerinței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
îi angrenează în oarecare măsură și pe cei intelectuali și atitudinali, toți alcătuind manifestări ale psihicului uman. Deci, pregătirea psihică, o putem considera o componentă a întregului proces de educație și instruire a studentului. Introducere Procesul de învățământ reprezintă activitatea instructiv-educativă, desfășurată în mod organizat și sistematic de studenți și cadre didactice în universități, activitate grație căreia, studenții sunt înzestrați cu un sistem de cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități, competențe, achiziții intelectuale și motrice, pe baza cărora ei dobândesc cunoașterea științifică a
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
generale 125 8.2. Operațiile și modelele proiectării didactice 126 8.2.1. Definirea criteriului de optimalitate 126 8.2.2. Modelele de proiectare 127 8.3. Proiectarea și elaborarea unui program de instruire 128 8.3.1. Precizarea obiectivelor instructiv-educative 128 8.3.2. Cunoașterea resurselor și a condițiilor de desfășurare a procesului didactic 129 8.3.3. Organizarea și pregătirea pedagogică a conținutului procesului instructiv-educativ 129 8.3.4. Stabilirea raporturilor de corespondență dintre obiective și conținuturi 130 8
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]