141,415 matches
-
de trei motive muzicale. Motivul principal, care creează și osatura romanului, anunță fiecare intrare în scenă a Elenei Drăgănescu. Partitura personajului este integral centrată pe pregătirea concertului, începând cu decorul. Prima apariție a Elenei are loc într-un magazin de instrumente muzicale: "Elena era o clientă deosebită și casa Stuart avea un cont curent la Banca Drăgănescu. Serviciile aduse erau felurite: comandă de note sau tratative cu artiștii: furnituri de instrumente sau vreun acordor vienez special (...) Producțiile, aparent așa de spontane
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Prima apariție a Elenei are loc într-un magazin de instrumente muzicale: "Elena era o clientă deosebită și casa Stuart avea un cont curent la Banca Drăgănescu. Serviciile aduse erau felurite: comandă de note sau tratative cu artiștii: furnituri de instrumente sau vreun acordor vienez special (...) Producțiile, aparent așa de spontane, erau riguros organizate, de aceea chiar reușeau așa de bine și decurgeau așa de agreabil, în casa Halippa". în locuința Drăgăneștilor de pe bulevardul Catargi se află un salon special amenajat
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
în care se întîmplă ceva definitiv în viață nu au nimic deosebit de celelalte, în care nu se întîmplă nimic." Se simte, în rîndurile acestea, o adiere de "hipermodernitate", o ascuțire extremă și-a simțurilor, și-a stilului. Pasiv-estetizată, și totuși instrumentul unei subtile constrîngeri, formula cărții lui Sebastian e un amestec de implicare și de lehamite, de simplitate și sofisticare. Nu-i un tipar care să fi rămas fără urmări, cu părțile lui izolate, însăilate cu un singur fir, într-atît de
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
de raporturile cu țărănimea. Aici intrau, în afară de politica prețurilor, dificultățile legate de colectivizare, comasarea terenurilor colectarea produselor agricole, atitudinea față de țăranii "chiaburi" etc. Pe scurt, un nod al contradicțiilor. (...) Această contradicție permitea două abordări de natură opusă. Prima vedea ca instrument principal, în stare să biruie toate obstacolele și inerțiile "puterea de stat, capacitatea partidului și a statului de a impune ță voința lor pe toate căile: politice, instituționale, legislative și, eventual, prin constrângere economică." ... Așa vedeau (sau subînțelegeau) lucrurile Gheorghiu-Dej
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
piardă pe sine.," Întrebarea va rămâne până la ultima carte, răspunsurile se vor schimba de la roman la roman. În deceniul dintre Ana Roșculeț și Risipitorii, Utopia începe să devină o figură de stil. Nu o posibilitate a devenirii lumii, ci un instrument de lucru al scriitorului, mai preocupat de imaginarul său mântuitor decât de soluțiile socialismului științific. Cornel Ungureanu Post scriptum. Paginile de mai sus erau scrise, când am primit revista "Vatra", nr. 9-10/2004 cu frumosul articol al lui Dumitru Ungureanu
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
un curs de folclor), ea are vechime într-ale scrisului. În 1999, a publicat volumul O nouă viziune asupra prozei românești contemporane, în 2000, o monografie dedicată lui Ștefan Agopian, iar în 2002, a coordonat un foarte interesant volum-dicționar - prețios instrument de lucru pentru studenți /elevi, dar nu numai - , intitulat 111 romane celebre într-o singură carte - dicționar de autori și opere. Anul acesta, ea revine pe piața editorială cu o carte despre povestirea tradițională, publicată în colecția "Deschideri" a Editurii
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
decît o pot face oamenii ordinii cei cu pelerina confundabilă prin care nu trece ploaia au surîs cînd întunericul se lăsa pe versanții de piatră au schimbat direcția strigătului sunt prea multe locuri de unde n-ar trebui să revii cu instrumentele distruse în brațe aș putea visa acolo unde se mai aud utilajele noului regim auzim numele care va fi înghițit de ocean așa cum vrea o asociație a scriitorilor tineri delfinii vor fi dresați de alții din cuvinte n-a mai
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
mîinile bolnave ale celor care cred nu ating pămîntul ne întîlnim lîngă clădirile unde ne petrecem cel mai mult timp te poți lega definitiv de cei care au călătorit pe malul fluviului pentru a convinge anotimpurile țin la oarecare distanță instrumentele noilor arte mai buna noastră relație strînge cioburile sub ziduri vechi în jurul dezastrelor cu ochii spre indicatoarele inversate în fiecare seară auzi ecoul vocii noastre de temut și-un arbore din occident se prăbușește ireproșabil la propria-i rădăcină cu
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
al unui potir se deschide ca o fereastră o cruce de lumină. Clepsidra devine sarcofag, din cruce se desface steaua, din lemnul răstignirii se ridică aripi. Chipul Fecioarei e și el o fereastră, paleta pictorului, care la Alexandru Țipoia devine instrumentul visării și al libertății, la George Țipoia ajunge imagine a sarcofagului, a somnului și a fisurii. Cum anume? Poate că paleta e locul de unde pleacă și unde se întorc să adoarmă, să moară culorile, dar și locul unde realul și
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
rugi" (ținutul Pădurenilor), "lemne" (în documente vechi), "cruci" (Oltenia). Autorul a fost atras de acest subiect din mai multe motive: în timpul comunismului troițele au fost "asociate cu biserica și cu religia în genere" și au fost "întrevăzute ca focare sau instrumente de rezistență anticomunistă"; revirimentul, după 1989, al acestor mici monumente, dorințe de a le releva tipologia, bogăția și expresivitatea. A simțit nevoia, totodată, să lanseze un semnal de alarmă privind starea deplorabilă a vechilor troițe. Ridicarea noilor troițe, observă autorul
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
nici un epitet. în 1941, după izbucnirea războiului cu rușii, am văzut o unitate germană staționînd în centrul orașului, iar apoi pornind în marș în acordurile unei fanfare stranii, care răsuna cu totul altfel decît cele cu care eram obișnuit: dominau instrumentele de suflat din lemn și tobele cu clopoței. Efectul era mai mult jovial decît războinic. Neamții s-au dus în fundul Rusiei, trăgîndu-i după ei și pe români. Pagini întregi ale ziarelor publicau anunțuri mortuare ale celor căzuți pe front. Spre
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
spermă și proză ați luat un premiu să nu exagerați totuși făcând prea multe pe când o carte... dar dacă poezia este de unica folosință a poetului? un hobby postum ascuns gloriei străzii o inofensivă autotranzacție emoțională de weekend un candid instrument de seducție în bucătărie căci, uite, ce rost are să fii senin și măreț la ce-ți va folosi să te admire, să zicem, o sută de oameni dacă tu îți pierzi din suflet cu fiecare răsuflare dacă cineva anume consimte
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
a cerut să-l vizitez din nou peste 2 săptămîni. Eu îmi închipui că probabil academicianul a fost criticat în organizația de bază fiindcă nu a promovat noi cadre și acum a căzut pe mine păcatul de a sluji ca instrument de reabilitare. În orice caz, aventura mă amuză și parcă văd că odată și odată voi scrie o nuvelă humoristică, intitulată Cum am devenit lingvist... 14 dec. 1951. Acad. Rosetti mi-a pus gînd rău. Un timp nu m-am
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
bucătăria devine aici un loc de confluență și interferență a vocilor - ale realității imediate și ale literaturii, într-o perspectivă degajat ludică la suprafață, dar de o gravitate tulburătoare: “Uneltele folosite în bucătărie sunt de fapt variantele domestice ale unui instrument de tortură... Pe masa de bucătărie se spintecă, se toacă, se răzuiește, se strivește, se pisează, se jumulește, se jupoaie...”, dar tot bucătăria “poate fi... un salonaș monden sau o cafenea literară”, “un sanctuar bântuit de umbre”, un loc al
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
pe buze Precum o sălbăticiune În fața unui preaplin: Lumina, O pradă, Perechea stârnind cercuri Prin aer, Cu fiecare pas. Cântă, sărută Sau pleacă mai departe Cu vântul Și devine de necuprins. Cuminte mă urmează Sângele meu, Ca o hartă, Un instrument înțelept Într-o geografie Atât de schimbătoare. Cu neputință A mă rătăci Prin aceste stepe Cu troițe, Buchete uscate Și înscrisuri tremurătoare.
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
o serie de eseuri în care lansează o adevărată teorie estetică despre funcția poeziei, considerată de el în primul rând o modalitate de cunoaștere, cu nimic mai prejos decât cunoașterea filozofică ori cea istorică. Pentru cunoașterea poetică, metafora reprezintă un instrument la fel de precis susține Busuioceanu și la fel de sigur ca axioma pentru matematică. Ideea a fost îmbrățișată cu căldură în cercurile literare spaniole și reluată frecvent în lucrări teoretice, ca de exemplu Problemática de la literatura (Problematica literaturii) de Guillermo de Torre, apărută
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
care un capitol se intitulează chiar "Poezia ca activitate a spiritului și metodă de cunoaștere" și este ilustrat cu două poezii: prima aparține lui Tristan Tzara, iar a doua este o poezie a lui Busuioceanu. Opiniile sale despre poezie ca instrument de cunoaștere au devenit subiect de discuție la Congresul de poezie spaniolă din 1952, ținut la Segovia. În sfârșit, un alt ecou important al acestei teorii se întâlnește în 1954, într-o operă publicată la Havana, și La poesía contemporánea
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
de realitatea imediată și de tirania logicii raționale, pentru a dobândi libertatea revelatoare a irealului, a iraționalului sau, dacă vreți, a acelei prezențe abstracte și ascunse pe care o presimțim, dar care rămâne inaccesibilă cunoașterii logice, raționale. Rațiunea poetică are instrumentul său de o precizie desăvârșită pentru a produce o breșă în real. Acest instrument este metafora sau, cu un cuvânt generic, figura poetică cu toate posibilitățile sale, ireductibilă, indestructibilă în evidența ei, asemenea axiomei din cunoașterea matematică. Întreaga poezie modernă
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
irealului, a iraționalului sau, dacă vreți, a acelei prezențe abstracte și ascunse pe care o presimțim, dar care rămâne inaccesibilă cunoașterii logice, raționale. Rațiunea poetică are instrumentul său de o precizie desăvârșită pentru a produce o breșă în real. Acest instrument este metafora sau, cu un cuvânt generic, figura poetică cu toate posibilitățile sale, ireductibilă, indestructibilă în evidența ei, asemenea axiomei din cunoașterea matematică. Întreaga poezie modernă, începând cu Baudelaire și ajungând până la cei mai neliniștiți poeți de astăzi, este reflexul
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
dimensiunea acestui efort de naștere al umanității rurale informe: "mai mult de douăsprezece mii de cămine culturale, cu biblioteci, cu sute de mii de colective culturale și artistice, coruri, dansuri, lecturi, colțuri roșii, adunări ale partizanilor păcii au devenit un instrument puternic al schimbărilor dorite, al pregătirii omului nou"10. Juxtapunerea dezvăluie, prin ricoșeu, amploarea ofensivei iluministe purtate de partid. "Superstițiile se sting, îndărătnicia veche cedează." Destinul individual al deportării/ detenției este identificabil, arheologic, printre rânduri. În elogiul clasicului se întrevede
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
a unei întîmplări aflate undeva destul de aproape de prim-planul vieții politice a orașului. Realitatea fiind, de fapt, cea a unor evenimente sporadice și de prea mică însemnătate. Dar lucrul acesta nu devine deloc explicit în cronologia care, altfel, e un instrument de lucru util, de o amploare la care puține prezentări cronologice ajung astăzi la noi. Orașul în agonie Orașul - loc al memoriei afective. Acesta ar fi, în rezumat, subiectul mai multor cărți apărute în anii din urmă care, rătăcind prin
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
o exagerare, o generalizare a datelor particulare, o nivelare". Foamea de real s-a volatilizat, proza rămâne fără subiect, ochiul auctorului s-a întors cu totul înspre interior pentru a-și surprinde și înțelege ipseitatea, pentru a aborda cu alte instrumente "ficțiunea corporalității sale reflexive", cum ar spune Carmen Mușat. Dacă romanul optzecist avea la bază concepția inutilității prerogativelor autorului și a actului demiurgic de a mai construi lumi, Gh. Crăciun încearcă acum să analizeze mai îndeaproape înseși motivele eșecului de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
Sunt oameni readuși în actualitate de pe rafturile cu informații clasate, vizitate mai mult de specialiști. Dialogurile sunt stereotipe, întrebările aceleași, și problematica ușor de anticipat în fiecare caz, interlocutorii nu spun lucruri nemaipomenite sau revelatorii, dar cartea aceasta e un instrument de cunoaștere bun pentru cei care vor să mai șteargă praful de pe Victor Eftimiu sau M. Șolohov. Sorin Stoica, Dincolo de frontiere, Paralela 45, 2002 Teofil Răchițeanu, Efulgurații, Ed. SEdan, 2002 Toma George Maiorescu, Convorbiri în amurg, Cartea românească, 2002
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
de astă dată în Bixad, un sat mare și plin de muzicieni - patruzeci, ni se spune. La o populație de vreo șase mii de locuitori, proporția e încurajatoare. Patruzeci de muzicieni înseamnă de fapt patruzeci de violoniști - de vreme ce vioara e instrumentul prin excelență, chitara-zongoră de lângă ea nu-și depășește niciodată rolul acompaniator iar fluierul, un instrument ";mic" la propriu și la figurat, nu poate avea pretenția să țină piept cuplului vioară-chitară. E duminică. La începutul după amiezii a plouat, dar acum
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
spune. La o populație de vreo șase mii de locuitori, proporția e încurajatoare. Patruzeci de muzicieni înseamnă de fapt patruzeci de violoniști - de vreme ce vioara e instrumentul prin excelență, chitara-zongoră de lângă ea nu-și depășește niciodată rolul acompaniator iar fluierul, un instrument ";mic" la propriu și la figurat, nu poate avea pretenția să țină piept cuplului vioară-chitară. E duminică. La începutul după amiezii a plouat, dar acum e soare. Lăsăm baltă bagajele pe jumătate desfăcute și pornim fără un scop precis: așa
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]