30,710 matches
-
o prefață de Sorin Alexandrescu, nepotul marelui învățat. Spera, în 1968, (așa reiese din scrisorile către d-na Elena Beram, redactoare la E.P.L.) că volumele pregătite vor fi urmate de alte două. Unul de eseuri (din materia volumelor Oceanografie, Fragmentarium, Insula lui Euthanasius) și un altul cuprinzînd romanele Întoarcerea din Rai și Huliganii. Spera chiar și mai mult, de vreme ce, la 14 octombrie 1969, scria redactorei amintite: Dacă însă, așa cum sper, se va decide și publicarea romanului Noaptea de Sînziene (= Forét intherdite
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
vorace, să sfîșii crisalida// ai lama tăioasă a strigătului: //"Știu, Doamne, că Ochiul Orb nu-i un sicriu/ în care să te mai port ca pe-o cumplită larvă./ Urmele-ți vinovate au devenit semințe. În nămolurile sale/ sînt vegetații, insule, nisipuri, grohotișuri, insecte-/ el este labirintul meu spre tine".// Știu că Ochiul Orb nu atacă omul.// Știu că într-o zi cleioasa negură a Ochiului Orb/ se va retrage/ ca apele de pe uscat/ ca ghearele de pe gîtul căprioarelor/ și va
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
avea nimic mai inteligent de făcut și, în consecință, voia să cunoască lucruri noi. După o zi de navigație s-a iscat o furtună cumplită care a durat șaptezeci și nouă de zile; în a optzecea au ajuns la o insulă împădurită. Trec peste descrierea insulei în care se află un rîu care în loc de apă avea vin de Chios, cu pești de culoarea și gustul vinului etc. etc. După ce corabia a părăsit insula, a izbucnit o furtună mai puternică: un vîrtej
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
făcut și, în consecință, voia să cunoască lucruri noi. După o zi de navigație s-a iscat o furtună cumplită care a durat șaptezeci și nouă de zile; în a optzecea au ajuns la o insulă împădurită. Trec peste descrierea insulei în care se află un rîu care în loc de apă avea vin de Chios, cu pești de culoarea și gustul vinului etc. etc. După ce corabia a părăsit insula, a izbucnit o furtună mai puternică: un vîrtej îngrozitor a ridicat cu viteză
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
zile; în a optzecea au ajuns la o insulă împădurită. Trec peste descrierea insulei în care se află un rîu care în loc de apă avea vin de Chios, cu pești de culoarea și gustul vinului etc. etc. După ce corabia a părăsit insula, a izbucnit o furtună mai puternică: un vîrtej îngrozitor a ridicat cu viteză înspăimîntătoare vasul în aer pînă deasupra norilor. După șapte zile și șapte nopți navigatorii au văzut un soi de pămînt sub forma unei insule strălucitoare care răspîndea
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
corabia a părăsit insula, a izbucnit o furtună mai puternică: un vîrtej îngrozitor a ridicat cu viteză înspăimîntătoare vasul în aer pînă deasupra norilor. După șapte zile și șapte nopți navigatorii au văzut un soi de pămînt sub forma unei insule strălucitoare care răspîndea o lumină splendidă; aici se aflau insule, păduri, munți etc. În fapt călătorii greci ajunseseră pe lună! Luna era locuită de hipogogi, bărbați care călăresc niște vulturi imenși, tricefali; aceștia i-au dus pe noii veniți la
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
un vîrtej îngrozitor a ridicat cu viteză înspăimîntătoare vasul în aer pînă deasupra norilor. După șapte zile și șapte nopți navigatorii au văzut un soi de pămînt sub forma unei insule strălucitoare care răspîndea o lumină splendidă; aici se aflau insule, păduri, munți etc. În fapt călătorii greci ajunseseră pe lună! Luna era locuită de hipogogi, bărbați care călăresc niște vulturi imenși, tricefali; aceștia i-au dus pe noii veniți la regele lor care, de îndată ce i-a văzut, i-a recunoscut
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
să mai imagineze noi tipuri de armament). Acțiunea militară s-a desfășurat cum urmează: la aripa dreaptă a declanșat atacul cavaleria vulturească, la aripa stîngă călăreții pe păsări. Pe lună există un tip de păianjeni, spune autorul, de dimensiunile unei insule din Ciclade, care au primit ordin să țeasă o pînză de la lună pînă la Luceafăr; într-o clipă porunca a fost îndeplinită, iar infanteria a pășit pe ea în ordine de bătaie. La aripa stîngă a armatei solare se aflau
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
Memoriile lui Hadrian, îl "denigrează" pe strămoșul nostru Traian, insinuând că ar fi fost sodomit. Și cine sunt autorii acestui complot, cine sunt cei care vor să ne compromită? Nimeni alții decât "jidovii și jidoviții"!" * Arhipelagul hunedorean e alcătuit din insule mai mari sau mai mici, dar demne toate de parcurs la pas. * Amplul grupaj dedicat lui Dominic Stanca, evocarea lui Franz Liebhardt la centenar de către Cornel Ungureanu (" Avea - cum să spun? - goetheanitate. Olimpianism, siguranță, harul de a transforma cultura în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
după știința mea, un film din 1914 al lui Octav Minar, intitulat Eminescu, Veronica, Creangă, precum și Eminescu (1990), al lui Anatol Codru (Republica Moldova); Dumnezeirea lui Eminescu (1995) și Obârșia lui Eminescu (1996), semnate ambele de Grid Modorcea; filmul pentru televiziune Insula lui Euthanasius de George Bușecan, destul de complex, dar din care, poate din vina mea, n-am înțeles mare lucru; precum și o ecranizare a Luceafărului, începută promițător ca imagine și continuată lamentabil la nivelul scenariului, difuzată aniversar acum câțiva ani la
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
i s-a așternut Europei la picioare. Căpătînd curaj, fecioara i s-a urcat în spinare, iar zeul, în travestiul taurin, o rupse la fugă peste cîmpuri, apoi se azvîrli în mare și înota, în pofida strigatelor disperate ale Europei, pînă-n insula Cretă, unde mai marele zeilor se uni cu fata. Europa a fost divinizata după moarte. Frumoasele povești care au legănat copilăria omenirii! După imemorialele vremuri preschimbate în legende, iată omenirea ajunsă la o răscruce istorică, stăpînita de "o idee supranaționala
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
cuprinsul: Alexandri Vas(ile), Alexandrescu Gr., Bălcescu, Biblia din 1688, Bolintineanu, Cantemir, Coresi, Costin Miron, Donici și alții, Dosoftei, Ivireanul Antim, Kogălniceanu Enaki, Milescu Spătaru, Neculcea Ioan, Negruzzi Const., Odobescu Alex, Poesii poporale, Ureche, Varlaam. * Tot Coresi Ion, "originar din insula Hio", a mai imprimat, tot la Brașov, - unde nu știu dacă are un bust că al lui Honterus de lîngă Biserică Neagră, - Omiliarul, tot în 1577, ca și Tetravanghelul în 1560-'61. Ca să fiu drept, nu-l compar cu Honterus
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
Unchiașul Lenin. În sfîrșit, celebritatea îi bate la ușă. Mussolini, însă, îi poruncește să revină acasă, iar el, prea sigur de sine, îndeplinește voia Ducelui. Este imediat arestat, alegîndu-se cu cîteva luni de închisoare și cinci ani de surghiun pe insula Lipari, din vecinătatea Siciliei. Eliberat, rămîne sub strictă supraveghere a autorităților, iar atunci cînd Hitler vizitează Italia, în 1938, Malaparte se pomenește în arest preventiv, deoarece figurează pe lista "inamicilor potențiali". Odată cu izbucnirea războiului, iată-l acreditat corespondent de front
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
de riscul că inovațiile tehnice să producă o uniformitate plicticoasa par să nu se dovedească total întemeiate. E drept că pe de o parte comunicarea modernă se simplifica, se clișeizează, urmărind eficientă maximă; pe de altă parte, ea produce totuși insule de expresivitate, cu atît mai puternice cu cît sînt comprimate și reprimate de uzul dominant. Mulți dintre românii stabiliți în străinătate, obligați să folosească în mod curent o altă limbă decît cea maternă, scriu scrisori amicale de o expresivitate populară
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
în mînă:/ o pasare cu un ochi atît de mare/ trebuie să fi strivit orașul" (Geamlîc). Sau: "E neagră de curățenie noaptea" (Aer). Rareori se ivește cîte o mai susținută speculație "poetica", precum e acest pasaj închinat întunericului labirintic, mică insulă pe o mare de proza voita: "Întunericul nu are uși. Ieșire e peste tot, ca și cum n-ar fi/ nicăieri. Nici/ tăcerea, în sine rotitoare, spiralata, nu are capăt. Te/adîncești în spiralele ei/ fără să dai de capăt. Iar inima
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
cu întreg contextul vieții noastre, cu permanentă acelui de obicei în virtutea căruia ea este trecătoare. Episodica și marginala, aventură trăiește însă prin legătură cu centrul. Dar deși capătă sens prin contrast cu întregul, aventură e ea însăși un întreg, "o insulă în marea vieții" cum o numește Simmel, pentru că își determina singură începutul și sfîrșitul, declarîndu-si independența față de momentul anterior sau ulterior. Vine din senin și nu își reclamă urmări, pentru că refuză să fie "parte a unui continent". Și totuși, abia
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
marea vieții" cum o numește Simmel, pentru că își determina singură începutul și sfîrșitul, declarîndu-si independența față de momentul anterior sau ulterior. Vine din senin și nu își reclamă urmări, pentru că refuză să fie "parte a unui continent". Și totuși, abia această insulă ne atrage atenția asupra continentului. De îndată ce e recunoscută și asumată de sine, aventură e asimilată în urzeala narativa a vieții noastre: exteriorul ei se lasă cuprins de interior. Tocmai de aceea ea se aseamănă cu opera de artă, care "din
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
aici și de atunci (nu și de acum? ne întreabă malițios, printre rînduri, autorul). Ion Beldeanu este cel mai autentic bacovian din literatura noastră de azi. Iar "bacovianismul" sau nu e pastișa și nici semn de epigonism, ci model productiv, insula de originalitate în peisajul niciodată mohorît, mereu animat, al literaturii contemporane.
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
ca pe adevărate palate. Nostalgia, ca și dragostea, e irațională, ea își construiește propriul obiect, nu și-l reamintește, sau îi e fidel dincolo de orice pricina logică ori rațională. La urma urmelor, Calypso e mult mai frumoasă decît Penelopa, iar insulele unde poposește Ulise mult mai ispititoare decît bătrînă Ithaca. Totuși, Ulise își va continua călătoria către soție și cetate. Dar nu în Odiseea antică aflăm o ilustrare adecvată a nostalgiei, mă tem, ci mai curînd în versiunea ei romantică, în
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
realitatea anostă a vieții sale, dar de fapt el cade victimă nălucirilor morganatice ale deșertului autostrăzii. De la o vreme încolo, el vede o fată tînără și nebunatecă, dincolo de gardul de sîrmă al unui refugiu. Se oprește zilnic, tatonînd această stranie insulă de frumusețe și prospețime, pe care strategiile camaradului său zadarnic încearcă să o creeze din modeste tabieturi de celibatar. Cea mai frumoasă scenă din poveste este aceea în care tinerii, Pierre și fata, dansează împreună pe muzica de la un tranzistor
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
sine în peisajul heraldic. Ceea ce nu înseamnă că Liliana Grădinaru uită în cel mai recent volum Memoria tăcerii (Ed. Eminescu, 1999) cei cincizeci de ani de absolutism comunist simbolizat de "acvila cu țeasta goală" ce-a pătruns prin efracție în insula cu neuroni, blazon de omenie și dăinuire prin forță Cuvântului strălucind în "Albul/ Semnul particular/ Al făpturii mele/ Așezat în filigran/ Brâncovenesc". Râului istoric i se adaugă și fugă ireparabila a timpului, al cărui frison se simte în "Crug", atenuat
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
monologul mamei, fascinată de febră dansului care cuprinsese Berlinul, de apariția formidabilei Josephine Becker pe scenele europene. Anii cumpliți ai celui de-al doilea război mondial șunt evocați de un grup de ziariști contemporani care, la gură sobei, în mondenă insula Sylt din Marea Nordului, bîntuita de furtună, analizează urgia declanșată de naziști. Anul 1933, al venirii la putere a lui Hitler, este evocat de un galerist de artă care-și salvează tablourile (între altele semnate de Nolde, Pechstein, Kirchner, adică exact
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
a descoperit într-o clipă și aerul său hotărât îi dezvăluia intențiile. El, în persoană, era proprietarul magazinului de pe stradă, unde dorea să-și pună la cale afacerile, spunea toată purtarea lui. Am aflat că-și petrecuse vacanța pe o insulă grecească și că eu eram clienta lui preferată. I-am încrucișat privirea de culoarea alunei și m-a cuprins amețeala. Încurcată, m-am regăsit pe trotuar cu decenii în urmă... Nu eram încă la grădiniță. Frățiorul meu și cu mine
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
ales lucrul cel mai neînsemnat din comorile lui, mi l-a pus în palmă, accentuând ultimele cuvinte: „Îți dau această carapace de arici, ți-o dau gratis.” Am plecat tulburată de lângă băiat - frățior renăscut - și m-am îndreptat spre pădure. Insula zilnică a energiilor mele mă așteaptă, singura înaintea Celeilalte, cea care nu va întârzia! (fragment din volumul Cărți pe masă)
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
propriului imperiu - a fost prea târziu. S-a întâmplat ca și când Marea Britanie, de pildă, ar fi decis într-o zi să predea vastul său imperiu colonial vechii rivale, Franța republicană, ea retrăgându-se apatică, chiar modestă cum nu mai fusese, pe insula strămoșească învăluită în cețuri. Paradoxurile istoriei! Firește, cu noi, românii, în principal cu răzvrătitul și ereticul Nicolae Ceaușescu, URSS avea o răfuială veche de două decenii și jumătate. Dar numai pe noi ne-a dat „pe tavă“ foștilor inamici? A
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]