1,340 matches
-
profesionale, de funcții sociale și politice, marele istoric Nicolae Iorga ajunsese să-și Închipuie că i infailibil În orice vorbă și faptă, neadmițând să fie contrazis și că, prin urmare, lui i se poate Îngădui orice, inclusiv dreptul de a insulta și de a batjocori pe oricine, el fiind Iovi, iar ceilalți oameni bovi, Întocmai ca În sentința „Quod licet Iovi non licet bovi” (adică: Ce este permis lui Jupiter nu este permis și boului). Când Mișcarea Legionară a Îndrăznit să
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
păreau acum un joc copilăresc. Îmi venea mai ușor decât Danei, care locuia În același cămin ca și mine și care plângea zilnic. o speria frigul de neînvins al Canadei, albul fărĂ leac al dealurilor din preajmă, accentul québecos, care insulta frumusețea limbii franceze, prețurile din magazine comparativ cu bursa ei, În special prețul la țigări și cel la vin, din care Își turna seară de seară un păhĂrel, ca să poată dormi. mie, dimpotrivă, mi se părea că toate acestea dau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
păreau acum un joc copilăresc. Îmi venea mai ușor decât Danei, care locuia în același cămin ca și mine și care plângea zilnic. O speria frigul de neînvins al Canadei, albul fără leac al dealurilor din preajmă, accentul québecos, care insulta frumusețea limbii franceze, prețurile din magazine comparativ cu bursa ei, în special prețul la țigări și cel la vin, din care își turna seară de seară un păhărel, ca să poată dormi. Mie, dimpotrivă, mi se părea că toate acestea dau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ieșirea din Încăpere, a voastră. Ce a urmat? Ne-a dat, pe rând, cuvântul, nouă. Și noi am istorisit, cum, cei trei, se ceartă, zilnic; se Înjură, mai cu seamă, după ce se Îmbată; se dau dracului, unii pe alții; se insultă; se acuză, de tot ce vrei și de tot ce nu vrei; se reclamă, uneori, reciproc. De cele mai multe ori, soții, pe el, singurul, care e chiar singur, că e fără nevastă, că, știți, a avut, una, odată, cu niște zeci
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
atenție. îmi reproșa atunci că am priviri libidinoase, că încerc să o dezbrac din priviri, că îi căutam transparențele. — nu vă este rușine, domnule, să mă priviți cu globii aceștia umezi ca de cîine ? Cînd Domnișoara ri începea să mă insulte știam că nu era bine să reacționez în niciun fel, nici să încerc să-i răspund căutînd replici inteligente, nici să mă prefac însă că încasez cu pasivitate. închideam ochii, mă așezam pe un fotoliu și așteptam să treacă furtuna
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
șapte ore cît i-am citit cartea, fără să mă întrerup o secundă, am simțit cum rînd pe rînd îmi venea să o strîng pe Domnișoara ri de gît, să o îmbrățișez, să o cert, să o sechestrez, să o insult, să o violez, să o cer în căsătorie, să o evacuez definitiv din viața mea, să o dau în judecată, să o fac cu ou și cu oțet (la propriu, ea goală în fața mea și eu cu o sticlă de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Știu că nu e normal. Știu că ai motive să fii supărat. în definitiv nu sunt decît o mașină. Un instrument inventat de om. Știu că nu e normal ca o mașină, ca un instrument inventat de om să-l insulte pe om. GUȚĂ ? m-aș bucura enorm dacă mi-ai da un semn. Un simplu semn, ca să știu că ai rămas în contact cu mine. Că îți dorești să colaborăm în continuare. Că îți dorești să continuăm împreună romanul pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dorești să continuăm împreună romanul pe care l-am început. GUȚĂ ? Uite, recunosc în scris că îmi pare rău. îmi pare rău că am ridicat tonul. îmi pare rău că te-am contrazis, că te-am bruscat, că te-am insultat. nu trebuia să te fac bou. trebuie să mă crezi că nu știu nici eu cum s-a putut întîmpla acest lucru. Și îți jur că am regretat enorm această ieșire chiar în momentul în care se producea. Chiar în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
la locul scandalului și căpitanul mustră pe Titi cu destulă aroganță și un ton vădit trivial și iritant: - Amice, trebuie să-ți supraveghezi expresiile, mă-nțelegi...Aici sunt părinții noștri, oameni bătrâni, sunt ordonanțele, care aud. Nu admit să ne insulți sora, așa, pe simple elucubrații de-ale dumitale. În definitiv, ce-i? S-a plimbat în oraș cu cumnatul dumitale. Dacă dumneata ești bolnav și nu suferi lumea, nu trebuie s-o silești și pe ea să se călugărească. Titi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lumea, nu trebuie s-o silești și pe ea să se călugărească. Titi se învineți la față și, reeditând furia subită a lui Simion, bătu cu pumnul în masă, înspumat la gură, și țipă ca un descreierat: - Să nu mă insultați, măgarilor, că vă spun la mama! Toți îl priviră în liniște ca pe un pacient în criză și lui Titi i se păru că Ana lasă buza-n jos într-un gest de dispreț. Frații ieșiră din odaie fără să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
își bătea joc de ingenuitatea lui, voia să guste senzații proaspete. De aceea umblase să se mărite cu Titi. El, rivalul lui Titi! Situația era scandaloasă. Dar apoi rușinea întîlnirii, pe aceeași sală, cu generalul! Dacă acesta l-ar fi insultat, atacat, ar fi fost cel puțin mândru că se bucură de o favoare disputată. Dar și generalul, și el erau încurcați de întîlnire, de unde rezultă că pentru amândoi era compromițătoare. Felix își exageră situația, socotind-o ca o decădere morală
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
amar de vreme de când se moare, viul a căpătat probabil obișnuința de a muri; fără de care nu s-ar explica de ce o insectă sau o rozătoare și chiar omul, ajung, după câteva sclifoseli, să crape atât de demn. X mă insultă. Sunt gata să-l pălmuiesc. După ce mă gândesc, renunț. Cine sunt? Care e adevăratul meu eu: cel care ripostează sau cel care se retrage? Prima mea reacție e întotdeauna energică; următoarea, moale. Ceea ce se cheamă "înțelepciune" nu e, în fond
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
posibilitate... Dar închipuește-ți cumcă-n mijlocul reprezentației un perete cade, un actor își rupe capul, unul își uită rolul... iată un arch [a]eus jignit și simți tu că-i jignit. De ce simți? Pentru că acel nimic e și-n tine, pentru că, insultat pe scenă, e insultat în tine. Și cu toate acestea el putea să rămâie mii de ani în saltar și corpul lui de hârtie să putrezască, tu însuți puteai să nu te naști, să fii din numărul celora ce n-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mijlocul reprezentației un perete cade, un actor își rupe capul, unul își uită rolul... iată un arch [a]eus jignit și simți tu că-i jignit. De ce simți? Pentru că acel nimic e și-n tine, pentru că, insultat pe scenă, e insultat în tine. Și cu toate acestea el putea să rămâie mii de ani în saltar și corpul lui de hârtie să putrezască, tu însuți puteai să nu te naști, să fii din numărul celora ce n-au fost niciodată... ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rapid cu cît situația este mai critică: Guitard de Floriban, un burghez parizian, martor al decapitării lui Robespierre și a tovarășilor săi, nota în jurnal: "Și au fost conduși, și au trecut pe strada Saint-Honoré, și peste tot au fost insultați de poporul indignat că s-a văzut trădat. La orele cinci ale după-amiezii li s-a tăiat capul". Modificările de stare nu au nici un motiv aparent și nu întîlnesc nici o rezistență cînd liderii preiau inițiativa. Socialiștii germani își proclamaseră intenția
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Cei care dau înapoi în fața acestei "misiuni imposibile" îi respectă cu atît mai mult pe aceia capabili să și-o asume, mărturisindu-și înfrîngerea dinaintea unei realități mai puternice decît ei. Le Bon însuși nu ratează niciodată ocazia de a insulta clasa muncitoare, dar își trădează în schimb respectul pentru conducători, numindu-i spirite "dotate cu o tenacitate puternică, repetînd mereu aceleași lucruri și în aceiași termeni, gata oricînd să își sacrifice interesele personale și chiar viața pentru triumful idealului care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
-l pe tot întinsul țării. Cu această ocazie, francezul își strigă încă o dată disprețul față de cei care i-au permis lui, descendent al unei familii aparținînd celei de-a Treia Stări, să scrie și să gîndească liber, adică să le insulte memoria după bunul lui plac. Doar ura și disprețul îl fac să-i privească pe Marat, Desmoulins sau Duchesne drept prototipuri ale conducătorilor moderni, recunoscîndu-le totodată un rol principal: acela de a fi la originea marilor curente de opinie, de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
procesiuni religioase, al unui război ori al unei ceremonii patriotice. În toate aceste situații avem impresia cel puțin teoretic că inconștientul zburdă liber pe străzi. Masele îi slujesc drept trup și laolaltă cu ele țipă, agită furios brațele, răstoarnă interdicțiile, insultă mai marii cetății, seamănă peste tot dezordinea și contestarea. Se dedă la tot soiul de acte excesive, de violențe nemaiauzite. Realitatea este abolită. Masele trăiesc într-un vis brutal. "La fel ca în cazul visului și al hipnozei, și în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Napoleon al III-lea și de șefii militari: Atunci, notează el, a apărut adevărata disperare în rîndurile soldaților. Mulți voiau să se așeze pe ranițe, în noroiul acelui platou plin de apă și să aștepte moartea sub ploaie. Rînjeau, își insultau șefii; ah, ce mai șefi, lipsiți de creier, dărîmînd seara ceea ce ridicau dimineața, plimbîndu-se cînd dușmanul nu era pe acolo, ștergînd-o imediat ce inamicul apărea! O demoralizare de neînchipuit făcea în cele din urmă din această armată o turmă fără lege
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
colective. Am comite însă o greșeală de neiertat dacă, luați de valul puternic al analogiei stabilite de Freud cu mania și melancolia, am trece peste un fapt elementar: suspendarea regulilor pînă la intervertire în timpul sărbătorilor, a zilelor cînd inferiorii îi insultă pe superiori, iar copiii nu mai dau ascultare părinților și slujitorii nu se mai supun stăpînilor constituie o dezordine reglementată. Ele urmează reguli prescrise, datini înrădăcinate. Se repetă la intervale fixe, respectînd deci cerințele supraeului. Nimeni nu li se poate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
La trei luni de la presupusa revoluție va fi creat Serviciul Român de Informații, considerat de Antonia Rados a fi Securitatea rebotezată și reorganizată. Cu ajutorul SRI, opoziția este demonizată, iar anticomuniștii ieșiți în stradă, care acuzau noul regim de neocomunism, sunt insultați și maltratați: mineriadele din 1990, mai cu seamă cea din iunie, pledează în favoarea ideii că Securitatea ajunsese să controleze din nou România. Demonstrația minuțioasă a Antoniei Rados pierde totuși din vedere câteva lucruri: în primul rând, faptul că „teroriștii” au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vă purtați frumos cu oricine. Nu fiți din cale-afară de vorbăreț, ci spuneți doar atât cât e nevoie pentru a vă lăuda marfa. Dacă mușteriii vă disprețuiesc și vă batjocoresc marfa, Încercați să-i convingeți că greșesc, dar nu-i insultați: nu fiți obraznic, ci răbdător și smerit. Căci, dacă apare o gâlceavă de la un lucru mărunt, ați putea pierde un viitor bun client. El ar putea gândi că trageți la preț tocmai la bunurile pe care le vrea el; ducându
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Moller,Carol", Carol, 2002). Termenul principal incriminat este cel de „political correctness” (corectitudine politicăxe "„corectitudine politică"). Promotorii politicilor de corectare a tratamentului la care sunt supuse femeile și persoanele de culoare, inclusiv prin eliminarea limbajelor desconsiderației, sunt considerați veritabili MacCarthyști, insultați în diverși termeni, inclusiv de tipul „feminazi” (în asocierea aberantă a feminismului cu nazismul)9. Temerile marilor adversari ai studiilor despre femei și despre alte grupuri tratate ca marginale (cele rasiale, de exemplu) sunt nejustificate și disproporționat inflamate. În continuare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dacă mă găsesc în fața unei adunături de nebuni ce vor cu orice preț să crucifice un nevinovat pentru a se juca de-a absurdul, așa, ca să se afle-n treabă. Tommaso fusese șfichiuitor, ironic, dur; ridicase tonul, dar nu-i insultase și nu-i atacase frontal pe acei judecători. Erau acolo, cot la cot, gata să-l sfâșie pentru un motiv care putea, probabil, să aibă un reazem, dar pe care ei îl umflaseră peste poate, altfel spus, făcuseră dintr-un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
susținători și opozanți; aceștia din urmă îi puneau în spate tot felul de păcate, în timp ce primii erau precauți și inima le spunea să nu prea dea crezare faptelor invocate. Cel mai pornit împotriva lui Tommaso era Jacopo Antonio Marta, îl insulta și, insultându-l, se împăuna cerând acordul celor din jur. Unele mărturii au fost rostite cu o absolută rea-credință. În timpul interogatoriului lui Cesare Pisano, murmurul mulțumii se făcu auzit destul de tare, astfel că a fost nevoie de intervenția președintelui pentru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]