1,286 matches
-
s-a întrerupt și o voce baritonală a anunțat că urmează o ediție specială de știri. Imediat a răsunat o altă voce, de data aceasta feminină. Această voce trăda o mare implicare afectivă: aducea știrea că la Budapesta izbucnise o insurecție anticomunistă. În fruntea țării ajunsese un deputat liberal, Imre Nagy, și el a obținut concesii din partea sovieticilor, care și-au retras trupele. Cei doi băieți au ascultat cu sufletul la gură, nu le venea să creadă, erau fericiți. În seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ști să transforme durerea în forță și să continue opera de edificare socialistă a țării prietene.“ (Luceafărul, 18 septembrie 1976) MUNTEANU Francisc Francisc Munteanu mărșăluiește în pas cu istoria lui Gheorghiu-Dej (nota V. I.) „În cei aproape 14 ani de la insurecția armată de la 23 August 1944 am trăit din plin fiecare etapă a revoluției și todeauna am avut senzația că sunt părtaș fățiș, că mărșăluiesc pe drumul istoriei... Perspectiva anilor aceștia, bogați și grei, frumoși și plini, a creat în conștiința
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
urmă, se circumscrie ideologiei marxist-leniniste a partidului nostru, o ideologie care implică, în primul rând, creativitate.“ (Convorbiri literare, ianuarie 1978) COSMA Mihail „Al României - hronic, viu pe zare Și comuniștilor - de aur - promotor, Să-l dăltuim cu har nemuritor!“ („Marea insurecție“, Orizont, 22 august 1975) COSTACHE Maria „În acest important moment de istorie românească, comuniștii de la ziarul România liberă și de la revista Magazin dau expresie angajamentului lor solemn, pe care și l iau în fața partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dovedit justețea orientării generale a mișcării revoluționare din România, iar evoluția luptelor de clasă și antifasciste în etapa următoare le-a confirmat pe deplin. Experiența și învățămintele luptelor muncitorimii ceferiste și petroliste din 1933 au contribuit la victoriile istorice ale insurecției naționale, ale revoluției populare și construcției socialiste obținute de poporul nostru sub conducerea Partidului Comunist Român.“ (Luceafărul, 17 februarie 1973) DEAC Mircea, critic de artă „Perspectivele fascinante sunt deschise spiritului creator de construcție socialistă, de gândirea științifică și de realitatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că ele au fost trimis autorului În persoană pentru a le repara și a le adapta cerințelor partidului muncitorilor și țăranilor: „f) Este necesară modificarea replicilor următoare, Întrucît nu sînt reprezentative pentru eroismul de care au dat dovadă ilegaliștii În insurecție (se știe acum că nici n-au dat dovadă de vreun eroism ci, eventual, doar de comiterea a ceva furturi și crime monstruoase printre adversarii de ieri, n.n.): „Pandele: >>Sovieticii unde sînt?>>; Dincă (uluit): <<De ce Întrebi?>>; Pandele: >>S-avem undeva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
formulări depășite și informații nepertinente precum: funcționarea, tot acolo, a unui seminar teologic; activitatea acestuia; informații despre unele societăți ale elevilor din trecut, evident, cu caracter reacționar; <<...țara noastră a fost eliberată de sub jugul fascist>> fără să se amintească de insurecția națională armată antifascistă și antiimperialistă, etc.”. Milos, cenzorul a mai lăsat câte ceva din text la care a adăugat și propriile-i corecturi scriind cam așa: „Cu modificări și Îmbunătățiri substanțiale, articolul a apărut”. Petru (Petrache) Necula, unul din asprii cenzori
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Komintern-ului - așa-numitul "plan Kolarov", după numele bulgarului Kominternist care l-a conceput - un plan insurecțional, care urmărea tocmai Dezmembrarea României în cinci zone (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat și Ardeal), mentionandu-se explicit așa nurnitele troici comuniste de conducere ale insurecției antiromânești, direcțiile de acțiune insurecționala, bazele logistice ale agresiunii, persoanele de sprijin, inclusiv intervenția militară a Armatei Roșii în România. Este interesant că, în zona de sud, una dintre bazele de insurecție era desemnată chiar localitatea Oltenița, (unde locuința familiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
explicit așa nurnitele troici comuniste de conducere ale insurecției antiromânești, direcțiile de acțiune insurecționala, bazele logistice ale agresiunii, persoanele de sprijin, inclusiv intervenția militară a Armatei Roșii în România. Este interesant că, în zona de sud, una dintre bazele de insurecție era desemnată chiar localitatea Oltenița, (unde locuința familiei lui Ion Iliescu era "casă conspirativa" a P.C.d.R.), cu misiunea distrugerii podului de la Cernavoda și a decuplării astfel a Dobrogei de București. În activitatea să antiromâneasca, Kominternul se baza și pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Gheorghe Cristescu, Ana și Marcel Pauker, Sandor Koros, Al. Dobrogeanu-Gherea, Heinrich Sternberg etc.). În septembrie 1924, la Tatar-Bunar (în sudul Basarabiei) avea loc o rebeliune antiromâneasca, organizată de Komintern, cu ajutorul unor organizații paramilitare comuniste, rebeliune care urmărea să devină prologul insurecției preconizate de "Planul Kolarov". Insurecția a fost însă înăbușita de Armată Română. Exacerbarea din 1924 a așa-zisei probieme naționale a României, de către Komintern și de brațul sau din Europa de sud-est, Federația Comunistă Balcanică, venea pe fundalul eșecului răscoalei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Pauker, Sandor Koros, Al. Dobrogeanu-Gherea, Heinrich Sternberg etc.). În septembrie 1924, la Tatar-Bunar (în sudul Basarabiei) avea loc o rebeliune antiromâneasca, organizată de Komintern, cu ajutorul unor organizații paramilitare comuniste, rebeliune care urmărea să devină prologul insurecției preconizate de "Planul Kolarov". Insurecția a fost însă înăbușita de Armată Română. Exacerbarea din 1924 a așa-zisei probieme naționale a României, de către Komintern și de brațul sau din Europa de sud-est, Federația Comunistă Balcanică, venea pe fundalul eșecului răscoalei comuniste din Bulgaria și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
la Sofia a unui regim de mână forțe, condus de generalul Tankov. Fapt care îi determinase pe liderii Komintern-ului și FCB să abandoneze, momentan, Bulgaria ca obiectiv insurecțional și să pună ochii pe România. În acest context avusese loc și insurecția antiromâneasca de la Tatar-Bunar (septembrie 1924) - organizată în realitate de NKVD-ul sovietic prin secția să balcanică de spionaj și terorism, Zacordat, împreună cu organizațiile similare ale F.C.B., DRO și VDRO (asupra cărora vom reveni) - și se constituise, la 12 octombrie 1924
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
se constituise, la 12 octombrie 1924, acel hibrid de stat stalinist, așa-zisa Republică Autonomă Socialistă Moldoveneasca, cu capitala la Bălti, ulterior la Tiraspol. Într-un raport strict confidențial, expediat de M.V. Frunze (comandantul Armatei Roșii și creierul militar al insurecției de la Tatar-Bunar) lui Stalin, se specifică faptul că noua republică sovietică "ar crea pretexte evidente în pretentiie alipirii la Republică Moldoveneasca a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioasa necesitatea de a crea anume o republică socialistă, si nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
România aparțineau celor două organizații sovietice binecunoscute, NKVD și GRU (spionajul militar sovietic). Cu specificarea că, din 1929, activitățile externe ale NKVD au fost supervizate de GRU, în urma ordinului lui Stalin din 1928 de a transforma conflictele sociale (grevele) în insurecții populare, care să aducă la putere, în statele vecine U.R.S.S., regimuri comuniste. Cum însă insurecțiile populare, regizate de Komintern și NKVD, necesitau strategii de tip militar, rolul GRU și al ofițerilor sovietici de informații militare devenea imperios necesar, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
din 1929, activitățile externe ale NKVD au fost supervizate de GRU, în urma ordinului lui Stalin din 1928 de a transforma conflictele sociale (grevele) în insurecții populare, care să aducă la putere, în statele vecine U.R.S.S., regimuri comuniste. Cum însă insurecțiile populare, regizate de Komintern și NKVD, necesitau strategii de tip militar, rolul GRU și al ofițerilor sovietici de informații militare devenea imperios necesar, mai ales în faza metamorfozării conflictului social în conflict armat (insurecțional). România interbelică a cunoscut două asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
al ofițerilor sovietici de informații militare devenea imperios necesar, mai ales în faza metamorfozării conflictului social în conflict armat (insurecțional). România interbelică a cunoscut două asemenea tentative, regizate de NKVD și GRU, de manipulare a unui conflict social într-o insurecție: prima dată, la Lupeni, în 1929; a doua oară la Grivița, în 1933. Secția pentru spionaj, terorism și insurecții a NKVD-ului și GRU-ului din Balcani, intitulată Zacordat, era dublată în România de alte două organizații de spionaj, subordonate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
insurecțional). România interbelică a cunoscut două asemenea tentative, regizate de NKVD și GRU, de manipulare a unui conflict social într-o insurecție: prima dată, la Lupeni, în 1929; a doua oară la Grivița, în 1933. Secția pentru spionaj, terorism și insurecții a NKVD-ului și GRU-ului din Balcani, intitulată Zacordat, era dublată în România de alte două organizații de spionaj, subordonate F.C.B.-ului și Komintern-ului. Prima dintre acestea, DRO Organizația Revoluționară Dobrogeana, conform denumini în limba bulgară) apăruse imediat după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Mai mult, ca o dovadă a încrederii depline a Moscovei și a lui Boris Stefanov, Alexandru Iliescu "Ignat" este trimis în România, în 1935, cu misiunea expresă de a pune în aplicare planurile Komintern-ului în chestiunea națională: dezmembrarea României prin insurecție, conform schemei lui Kolarov. Este însă arestat și condamnat pentru trei ani dar, potrivit vecinilor, Alexandru Iliescu își făcea închisoarea cu intermitențe. În realitate, Alexandru Iliescu se pare ca devenise unul dintre informatorii recrutați de SSI din interiorul P.C.d.R., în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
il regăsim apoi la Praga, în cadrul UIS, după numai un an. În 1956, UIS avea serios de lucru în două direcții: demascarea revoluției maghiare (implicit, cauționarea pe plan internațional a intervenției sovietice în Ungaria și a înecării în sânge a insurecției anticomuniste de la Budapesta): precum și organizarea de manifestații ale tineretului universitar democrat, împotriva intervenției imperialiste a Mării Britanii, Franței și Israelului la Suez. Două obiective, de fapt, ale politicii externe sovietice în acel moment: o dezinformare masivă asupra evenimentelor tragice din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Îmbrânciți de soldații greci În Întunericul fără contur al spațiului teatral. Afară, În Piața Universității, dezlănțuirea violentă a minerilor lăsase amintiri Încă vii. Piesa antică devenea oglinda vie a ce se Întâmplase În stradă. Cu deosebirea că aparenta atmosferă de insurecție și haos era perfect controlată de actori conștienți și antrenați să ghideze energia colectivă fără ca vreun incident să aibă loc vreodată. Al doilea exemplu de metaforă politică a fost scena uciderii Clitemnestrei, care nu a funcționat nicăieri ca În România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți s-au bucurat. Odată cu insurecția armată din 23 August 1944, pe valea Jijiei și a Sitnei viața locuitorilor încearcă să intre în normal: se întorc refugiații, răniții din spitalele militare, ca și mulți foști militari, care au fost lăsați la vatră și cu toții au început
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți s-au bucurat. Odată cu insurecția armată din 23 August 1944, pe valea Jijiei și a Sitnei viața locuitorilor încearcă să intre în normal: se întorc refugiații, răniții din spitalele militare, ca și mulți foști militari, care au fost lăsați la vatră și cu toții au început
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
atmosferei antiprusace generate la noi în țară de războiul franco-prusian început la 19 iulie 1870. Mișcarea antidinastică, după unele mărturii mai târzii, ar fi trebuit să izbucnească simultan în șapte localități, printre care București, Ploiești, Craiova, Focșani și Buzău; data insurecției amânându-se, Candiano-Popescu, neinformat la timp sau dorind să se afirme, a proclamat la Ploiești detronarea lui Carol și instaurarea republicii. „Revoluția“ a fost înăbușită ușor, a doua zi, de un batalion sosit de la București, comandat de maiorul August Gorjan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ci or ganizația de tineret a partidului liberal, condusă de Eugeniu Stătescu, pe atunci în vârstă de 38 de ani, unul dintre fruntașii liberali-radicali devotați lui I.C. Brătianu. Printre În timpul acesta, atmosfera se întunecă în Orient. În Bosnia și Herțegovina insurecție, în Balcani bande bulgărești, în Serbia și Muntenegru pregătiri de război. Răuvoitorii guvernului răspândesc în străinătate și în presa străină zvonul că România a încheiat un tratat de alianță cu Serbia, spre a ataca Turcia.61 Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru de Externe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bosnia și Herțegovina. În București este neliniște din cauza știrilor din afară. Telegrame din Cetinge 62 anunță că prințul Nikita a ordonat să se cheme sub drapel toți supușii din străinătate. Insurgenții bosniaci au respins amnistia și războiul cu Turcia urmează. Insurecția este încurajată, se zice, nu numai de Rusia, dar chiar de Austria. Un om cu mare vază, un om la ordinea zilei este I.D. Ionescu, cântărețul bucureștean. Canțonetele lui politice sunt foarte gustate, mai ales în timpul cât era Lascăr Catargiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exprimăm adevărul nostru de câte ori ne întâlnim cu: nedreptatea, falsul, teama, crima morală sau fizică, trufia, demagogia, corupția, fără să ne scuzăm că nu îndreptăm nimic prin «acel caz particular». Tăcerea este o acceptare vinovată, să o înlocuim cu o permanentă insurecție împotriva a tot ce știrbește demnitatea individului sau a colectivității. Numai așa, cred eu, putem afla în fiecare zi «Ce a vrut Dumnezeu să facă cu noi», cum spune Faulkner. Vedeți acum, domnule rector dar la fel m-aș putea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]