4,125 matches
-
Dumnezeu. Cunoașterea lui Dumnezeu este epectatică. Vederea Lui în întuneric. Să notăm mai întâi de toate ceea ce precizează Sfântul Grigorie în chiar secțiunea omiliei a treia<footnote Omilia a III-a, GNO, VI:91. footnote>: „Cunoașterea Binelui care transcende orice intelect ne vine prin virtuți, chiar dacă este posibil ca, printr-o imagine oarecare, să surprindem o frântură din frumusețea arhetipală.” Mesajul este că această cunoaștere a lui Dumnezeu este strict corelată cu practica virtuților, pentru că prin înțelegerea calității virtuții o dată cu întruparea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
to the pure idea în your mind, that will unfold its great proportions. A correspondent revolution în things will attend the influx of the spirit".” „"Astfel, vom ajunge să privim lumea cu alți ochi. Ea va răspunde veșnicei întrebări a intelectului : - Ce este adevărul ? și a simțirii - Ce este binele ? prin cedarea în fața Voinței educate. Construiți, așadar, propria voastră lume. Odată ce veți începe să vă trăiți viața în conformitate cu idea pură din mințile voastre, idea se va dezvolta până la atingerea proporțiilor ei
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
water-jug. I meet his servant come to draw water for his master, and our buckets aș it were grate together în the same well. The pure Walden water is mingled with the sacred water of the Ganges." "Dimineață îmi scald intelectul în măreață filozofie cosmogonica a Bhagavad Gita, de la a cărei compunere anii zeilor au trecut, si in comparatie cu care lumea modernă și literatura ei par mici și vulgare; și mă întreb dacă acea filozofie nu se referă la un
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
din cei din zonele rurale. Când Hrușciov a preluat controlul, lumea din exterior încă știa foarte puține despre el, și la început nu era impresionată. Scund, greoi, îmbrăcat mereu cu costume care nu îi veneau, „radia energie, dar nu și intelect”, și mulți îl considerau un bufon care nu avea să dureze mult. Ministrul britanic de externe se întreba: „cum poate acest om gras și vulgar cu ochii aceia de porc și care vorbește întruna să fie conducătorul — țarul aspirant al
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
situează pe pozițiile raționalismului, pe care încearcă să-l îmbine cu elemente de empirism. Împărțind adevărurile în "raționale" și "faptice", el consideră că primele, având un caracter necesar și universal, nu pot proveni din experiență; principiile lor se află în intelect în stare embrionară și primesc de la simțuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teză a sensualismului: Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri"", Leibniz adaugă: ""în afară de intelectul însuși"". Astfel
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
un caracter necesar și universal, nu pot proveni din experiență; principiile lor se află în intelect în stare embrionară și primesc de la simțuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teză a sensualismului: Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri"", Leibniz adaugă: ""în afară de intelectul însuși"". Astfel el completează cele trei principii ale logicii aristotelice cu principiul "rațiunii suficiente", necesar pentru verificarea adevărurilor faptice obținute pe calea inducției. Operele filosofice ale lui
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
află în intelect în stare embrionară și primesc de la simțuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teză a sensualismului: Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri"", Leibniz adaugă: ""în afară de intelectul însuși"". Astfel el completează cele trei principii ale logicii aristotelice cu principiul "rațiunii suficiente", necesar pentru verificarea adevărurilor faptice obținute pe calea inducției. Operele filosofice ale lui Leibniz au exercitat o influență deosebită asupra dezvoltării ulterioare a filosofiei germane, în
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
rațiune, având simbol pe Mercur, și prin contemplație poetică, care e tutelată de Soare. Fiecare experiență este o "nuntă", adică o comuniune cu esența lumii, dar prin primele două contopirea nu este perfectă. Senzațiile permit numai un contact fulgerant , iar intelectul ignoră, pentru a face operațiile proprii cunoașterii logice, condiția fundamentală a universului, care este devenire continuă. Aspirația spre absolut se împlinește doar prin atingerea contemplației poetice, prin viziunea directă a principiului universal când: "intrăm Să ospătăm În cămara Soarelui Marelui
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
evaluări, de calitate pur emotivă, deci inefabilă.” Basarab Nicolescu zicea în opera sa "Ion Barbu. Cosmologia Joc secund" că „Prin asocierea unui concept originar matematic cu un cuvânt afectiv, Ion Barbu declanșează o mulțime de sugestii ce se adresează atât intelectului, cât și sensibilității.” "Matematicile pun în joc puteri sufletești care nu sunt cu mult diferite de cele solicitate de poezie și arte."
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
Nouă Ceruri. În timp, datorită credinței oamenilor, fiecare zeu a ajuns să-și contureze anumite aspecte și a devenit mai puternic, căpătând tot mai multă îndemânare în modelarea realității. Primul copil al lui Nessagafel a fost Grija, zeul-lup, cu un intelect mai redus. El și-a asumat conducerea Lumii Morților, devenind astfel Zeul Morții. În cosmologia amentzutlilor se considera că zeul-jaguar Omchoa îl devorase pe zeul morții Zoloa, astfel încât cel din urmă mai exista doar ca formă de manifestare a celui
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
sine, iar dedesubt se află "narativul" inconștientului, cel care generează întâmplările și le leagă între ele, surprinzând astfel mișcările rațiunii. Surprinsă și, în cele din urmă, obligată să le recunoască, rațiunea trufașă încearcă să se definească prin despărțire de abstractul intelect și prin viclenie dialectică. Viața lui V. G. Paleolog se desfășoară între întâmplare și inconștient; de prima, minunându-se și încercând să-i ordoneze chipurile; de celălalt, dorind să se apropie și stând continuu de veghe și pândă, precum vânătorul
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
mamei Isabellei cât și a tatălui ei. Nici Isabella nici Găetan nu erau încântați de proiectul căsătoriei; Găetan era înalt, bun la suflet și frumos însă fără nici un ban, chinuit de probleme de sănătate și cunoscut pentru lipsa lui de intelect. Isabella era scunda, blonda, cu ochi albaștri, cuminte, conservatoare și încăpățânata. Căsătoria a avut loc cu mare pompă la 13 mai 1868. După nuntă, tânărul cuplu a plecat în luna de miere; în drumul lor de întoarcere spre Spania, în timp ce
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
muncă, organiza în fiecare seară lecturi și discuții. După eliberarea unui post, Fethullah Gulen pleacă la Izmir unde se ocupă de organizarea unei moschei și ține numeroase discursuri în satele din regiune pe diverse subiecte: pace, dreptate socială, filozofie, armonizarea intelectului cu spiritualitatea prin credință. Discursurile sale erau înregistrate pe casete și distribuite prin sate. De asemenea, se ocupă cu organizarea unor tabere de vară pentru elevii de liceu. În această perioadă se definitivează ideile sale cu privire la educație, iar prelegerile sale
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
În filozofia kantiană, o categorie este un concept pur al intelectului. O categorie kantiană este o caracteristică a obiectului ca fenomen înainte ca acesta să fie experimentat. Kant menționează că ele sunt „concepte ale unui obiect în genere[...] conceptele pure ale intelectului se aplică la obiecte care ne pot fi date
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
filozofia kantiană, o categorie este un concept pur al intelectului. O categorie kantiană este o caracteristică a obiectului ca fenomen înainte ca acesta să fie experimentat. Kant menționează că ele sunt „concepte ale unui obiect în genere[...] conceptele pure ale intelectului se aplică la obiecte care ne pot fi date în intuitie”. Sensul acestui termen este diferit de sensul propriu. Ea este o condiție a posibilității obiectelor în genere. Termenul își are originea în κατηγορία ("katēgoria"), tradus cu sensul de „ceea ce
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
se exclud reciproc. Așadar, un obiect în genere nu poate fi și posibil și imposibil, respectiv existent și nonexistent. Kant a întocmit o clasificare logică în douăsprezece rubrici a enunțurilor considerând că fiecare din ele corespunde câte unei funcții a intelectului uman. În cadrul acestei clasificări, principalele diviziuni sunt cantitatea, calitatea, relația și modalitatea.; acestea se aplică fenomenelor sau aparențelor și nu lucrurilor-în-sine. Conceptele pure kantiene erau, așadar, categorii ale intelectului și el era preocupat mai mult de modul în care putea
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
enunțurilor considerând că fiecare din ele corespunde câte unei funcții a intelectului uman. În cadrul acestei clasificări, principalele diviziuni sunt cantitatea, calitatea, relația și modalitatea.; acestea se aplică fenomenelor sau aparențelor și nu lucrurilor-în-sine. Conceptele pure kantiene erau, așadar, categorii ale intelectului și el era preocupat mai mult de modul în care putea fi degajate presupusele forme ale intelectului decât stabilirea listei complete a genurilor ființei ca Aristotel. Ulterior, Hegel, Husserl și Peirce au întreprins dezvoltări ale teoriei kantiene. Tabelul categoriilor este
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
diviziuni sunt cantitatea, calitatea, relația și modalitatea.; acestea se aplică fenomenelor sau aparențelor și nu lucrurilor-în-sine. Conceptele pure kantiene erau, așadar, categorii ale intelectului și el era preocupat mai mult de modul în care putea fi degajate presupusele forme ale intelectului decât stabilirea listei complete a genurilor ființei ca Aristotel. Ulterior, Hegel, Husserl și Peirce au întreprins dezvoltări ale teoriei kantiene. Tabelul categoriilor este derivat din modelul tabelului judecăților, și este influențat de cele zece clase „care ar acoperi toate modurile
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
o contemplație plenară și ideală la limita dintre cosmos și non-cosmos, dintre "loka" și "aloka". Evoluția sufletului către iluminare poate fi urmărită prin analizarea celor cinci etape de cunoaștere care culminează cu omnisciența: "mati jnana" (cunoașterea obișnuită, individuală, bazată pe intelect, simțuri, amintiri, logică și rațiune), "sruthi jnana" (cunoașterea îmbogățită de surse exterioare: studierea scripturilor, observarea simbolurilor și a semnelor; această cunoaștere are ca fundament atenția, analogia și înțelegerea), "avadhi jnana" (percepția super-senzorială prin depășirea facultăților obișnuite, a noțiunilor temporale și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
structurii pronunțat ierarhizate a islamului șiit dominat de imami șiiți. Această școală este de asemenea mai flexibilă asupra faptului că un jurist are o putere considerabilă de a lua o decizie în concordanță cu rațiunea proprie. Școala ja῾farită folosește intelectul în locul analogiei în stabilirea legilor islamice, spre deosebire de practica sunită. "Daim al-islam" este o carte despre legile islamului urmate de musulmanii ismailiți, cei care aderă la jurisprudența islamică șiită ismailită. Aceasta descrie maniere și etici, incusiv ritualuri de venerare în lumina
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
l-a învins. Dr. Watson notează că, atunci când l-a vizitat, Smith purta o tichie de catifea pe un cap chel, ceea ce face acea descriere aproape ridicolă. El este remarcabil prin faptul că are un cap enorm (un simbol al intelectului), dar el se sprijină pe un corp mic și fragil. Smith face de asemenea o paralelă între munca sa și activitatea respectabilă a lui Holmes, pe care încerca să-l ucidă. El este pasionat de crimă, cum sunt eu de
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
prăfuit. Oare această poveste venită de nu știm unde, ne mai privește și acum? Multă lume presimte că a început o zdruncinare din temelii, la scară planetară, epoca noastră punându‑ne din ce în ce mai mult în fața unor hotărâri vitale. La ora actuală, intelectul pretinde că de când există lumea, totdeauna s‑au produs catastrofe, crize și perioade tulburi. Cea mai mare parte a istoriei umane este constituită din povestiri care relatează frământări de toate felurile. Dar de această dată, situația este cu totul alta
Graal () [Corola-website/Science/297944_a_299273]
-
a performanțelor constructive fizice și mentale ale indivizilor pentru a rezolva o problemă comună, iar confruntarea vizând utilizarea prin forță a potențialului creativ al semenilor în folos propriu. Spațiul uneltelor și tehnologiilor a avut cel mai mare câștig din emularea intelectului, din căutarea și aplicarea ideilor. Odată ce omul a înțeles că rațiunea și inventivitatea îi pot furniza mijloace pentru sporirea calității vieții, tot mai multe minți au intrat în infinitul univers al căutării ideilor și au început să îl exploreze, rătăcindu
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
vieții, tot mai multe minți au intrat în infinitul univers al căutării ideilor și au început să îl exploreze, rătăcindu-se în nelimitarea lui. Nu trebuie ignorat teritoriul ideilor să spunem abstracte caracterizante de forme, relații și proprietăți inventate de intelect. Matematica este cea mai mare descoperire a minții umane, ea oferind o măsură cantitativă a formelor, relațiilor, calităților și proceselor, permițând omului să construiască modele fenomenal predictive, să își proiecteze și dimensioneze corect uneltele și să înțeleagă în profunzime cauzalitatea
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
progresului asupra omului. Renumele său literar provine totuși, în cea mai mare măsură, din opera sa poetică, în care - sub influența lui Stéphane Mallarmé - predomină măestria formală și mai puțin sensul inspirației artistice, folosind alegoria în exprimarea conflictului permanent dintre intelect și simțământ. Valéry dezvoltă teoria semnificației multiple a poeziei: ""Versurile mele au sensul care li se dă în momentul lecturii. Ar fi o mare greșală - care ar contrazice esența poeziei - să se afirme că fiecare poezie corespunde unei anumite intenții
Paul Valéry () [Corola-website/Science/298297_a_299626]