35,526 matches
-
la conceptul de “autoritate” în critică. Ce să însemne pentru noi “autoritate” în planul, delicat totuși, al comentariului închinat literaturii, acum, la ieșirea din tunelul plin de zgură înecăcioasă al autoritarismului și al dirijismului? Nu cumva vocația, competența sensibilă și intelectuală, justețea propozițiilor, rectitudinea morală, urbanitatea ținutei? Nu cumva un corolar al acestor însușiri, disponibilitatea, deschiderea democratică la pluralitatea opiniilor? Nu cumva atari calități se impun de la sine creînd o autoritate inefabilă? A nu recunoaște, în cadrul criticii noastre de azi, cîteva
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
a discuta despre fotbal este la fel de legitim ca a discuta despre o carte. Nu împărtășesc convingerea lui C. Noica despre critică: ea nu este un act de alexandrinism cultural. Un meci de fotbal sau o carte ne oferă, în planuri intelectuale diferite, dar nu incompatibile, spectacole care există deopotrivă în sine și pentru noi, spectatorii. Fără o minimă hermeneutică, obiectul acestor spectacole ar fi efemer sau fad. Un procent din drepturile lor la perenitate le revine din comentariile cărora le dau
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
și impresionistă: Preludii (1903), Foiletoane (1904) și Fragmente (1905). Era o afirmare fără precedent, cu o astfel de fervoare, în critica românească. Vor mai urma volumele: Impresii (1908) și Portrete literare (1911), dar sinuciderea din 1913 pune capăt unei ascensiuni intelectuale. Dintre contemporanii săi, personalități în curs de afirmare la începutul secolului XX, poate că numai Nicolae Iorga (născut în același an 1871 cu Ilarie Chendi) mai avea în domeniul criticii literare o activitate foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
a comunismului românesc era atât o nevoie ce ținea de preocupările mele științifice, cât și una personală: s-a întâmplat să fiu unul dintre puținii care auziseră mărturisirile veterenilor vechii gărzi a Partidului Comunist Român, concentrându-mi multă vreme interesul intelectual asupra aventurii politice descrise de Arthur Koestler în sintagma „«Zeul care a dat greș».” E limpede, așadar, că Vladimir Tismăneanu își concepe demersul pe un dublu palier: o arheologie fundamentată științific a unor informații inițiale ce aveau un caracter personal
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
e “o perfectă punere în scenă a unei acțiuni surprinzătoare care intrigă și încântă.” Publicăm în aceste pagini un fragment din romanul în curs de apariție la Editura Vivaldi. Nu există ceva mai plicticos decât discuțiile din așa-numitele cercuri intelectuale, ceva mai ucigător decât ambianța pe care și-o creează ele. Cine a văzut o dată o casă artistic mobilată, a văzut tot. Cine a înfulecat o singură masă artistic pregătită, le-a înghițit pe toate. Conversația amatorilor de artă e
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
1, 2, 20, 2: „...filosofia nu ne desparte de credință, că filosofia nu ne amăgește cu o artă înșelătoare, ci dimpotrivă, ca să spun așa, filosofia ne dă mai multă tărie și, într-un fel oarecare, este un fel de exercițiu intelectual pentru primirea credinței” (PSB 5, 21; PG 8, col. 710); 1, 5, 28, 1: „Filosofia este o pregătire intelectuală pentru cei care, prin demonstrație, dobândesc credința” (PSB 5, 25; PG 8, col. 718); 1, 5, 29, 9 (PSB 5, 26
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ci dimpotrivă, ca să spun așa, filosofia ne dă mai multă tărie și, într-un fel oarecare, este un fel de exercițiu intelectual pentru primirea credinței” (PSB 5, 21; PG 8, col. 710); 1, 5, 28, 1: „Filosofia este o pregătire intelectuală pentru cei care, prin demonstrație, dobândesc credința” (PSB 5, 25; PG 8, col. 718); 1, 5, 29, 9 (PSB 5, 26; PG 8, col. 722); 6, 10, 80, 1 (PSB 5, 432; PG 9, col. 299-302); 1, 8, 39, 1
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
amoroase sau l^amour à trois, o teorie a elitelor exemplificată prin dandysm, al cărui unic reprezentant în Germania ar fi fost Ernst Jünger, soarta elitelor în mass-media, și o teorie a seducției bazată pe principiul plăcerii (mai cu seamă intelectuale, dar avînd certe valențe erotice) întregesc oferta de teme și prilejuri de cunoaștere și reflecție oferite de acest volum a cărui lectură respectă un vechi adagiu latin: cel al îmbinării plăcutului cu utilul. Sombart îi mai adaugă acestui coktail și
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
și mentalitatea celor care sînt în prezent la conducerea țării“. O rudă bună a minciunii este defăimarea, acea apucătură de-a distorsiona, de-a stropi cu noroi tot ceea ce depășește măsura comodităților curente, a adaptabilităților lașe: „Discuție cu X - distins intelectual - despre Călin Nemeș care, la Cluj, a înfruntat cu pieptul deschis puștile armatei în decembrie 1989. Apoi, după un timp, s-a sinucis! În ziua aceea era beat, îmi replică X. Eram acolo. Iar acum s-a sinucis din cauza soției
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
scrupule, minciună, o teamă ascunsă și o fatalitate mai veche, aceleași structuri politice și polițienești altfel machiate, aceeași mentalitate și supunere colectivă“. Dacă faptul că, „la nivel mediu“, „omul autentic“ e pe cale de dispariție, apare dătător de speranțe, rinocerizarea elitei intelectuale (firește, cu excepții, „focuri ce ard pe culmile disperării“) reprezintă în vederile scriitorului un simptom dramatic la maximum. | remarc|m că, dincolo de asemenea observații generale, cărora unii le-ar putea reproșa „banalitatea“ (cu toate că unui real repetitiv nu i se poate
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
în timp de discuția cu pricina, ne-am zis că dl Moraru a recidivat. Chiar așa crede și dl Mincu. În realitate, dl Moraru face elogiul criticii optzeciste românești și o consideră unica posesoare de “intuiție clară” în privința noilor orizonturi intelectuale ale disciplinei. Mă rog, treaba d-sale! Să vină supărarea d-lui Mincu din polemica d-lui Moraru cu criticii generațiilor mai vechi? Așa ne-am zis, dar, citind cu atenție, am descoperit că (lucru nu tocmai neașteptat) d-lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
nu părăsește o clipă albiile clasicismului, indiferent de aluviuni ale simbolismului, de chemări insistente ale poeziei pure, însă mereu pecetluită de spiritul locului - cum subliniază într-o foarte nutritivă prefață dl. Mircea Martin: “aproape francez prin formație, european prin deschiderea intelectuală, Ion Pillat a ținut să adopte în portretele sale lirice o perspectivă autohtonă”, ora comentariului fiind, cu vorbele d-sale, a literaturii române - să nu uităm, în magnificile decenii interbelice. Publicul căruia i se adresa Ion Pillat era, desigur în
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
citit tot ce s-a scris între 1960 și 1971 și au scris despre toate cărțile și revistele epocii. Au fost cei mai eficienți critici de direcție, indicațiile lor fiind urmate cu sfințenie, chiar dacă nu se bazau pe prestigiul lor intelectual. Singurii lor cititori au fost pînă nu demult doar înalții funcționari din nomenclatura comunistă. Odată cu apariția cărții lui Marin Radu Mocanu însemnările lor se află la îndemîna tuturor. Ele reprezintă fața nevăzută a literaturii române din perioada comunistă. O probă
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
bănuita drama interioară. Pe de o parte, vedetele nu sînt fericite, deși sînt bogate și adulate, totul e efemer, succesul nu ține niciodată cît și-ar dori, pe de altă parte ele sînt departe de înălțimea morală și de strălucirea intelectuală cu care le dotează viața ficțiunii. Piesa scriitoarei irlandeze Pam Gems nu ocolește schema: în anii de după marea glorie, Marlene Dietrich continuă să dea concerte prin capitalele lumii, își amintește de importantele persoane care au adulat-o, construiește micile minciuni
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
ax Coasă cosiță costișă Post nas al uliu nul Nul de două ori ori gresie Oerloani abil frumușel orășelul” Nu se poate publica așa ceva, o așa inepție și multe, multe alte banalități, dacă te consideri scriitor, ai o minimă decență intelectuală și dorești propășirea intelectuală a neamului tău. Deci, se impune imperios stoparea publicării unor asemenea dereglări de limbaj, trierea cu seriozitate a textelor literare, pentru că editarea unei reviste costă bani (și bani nu sunt), dar În primul rând o revistă
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Post nas al uliu nul Nul de două ori ori gresie Oerloani abil frumușel orășelul” Nu se poate publica așa ceva, o așa inepție și multe, multe alte banalități, dacă te consideri scriitor, ai o minimă decență intelectuală și dorești propășirea intelectuală a neamului tău. Deci, se impune imperios stoparea publicării unor asemenea dereglări de limbaj, trierea cu seriozitate a textelor literare, pentru că editarea unei reviste costă bani (și bani nu sunt), dar În primul rând o revistă face educație, nu-ți
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Televiziunii Române de la Cluj. Titi Dinca și-a desfășurat cu vioiciune și atenție la esențial un variat evantai de Întrebări care ținteau itinerariile istorice și spirituale și viziunile de viitor ale interlocutorilor săi. Răspunsurile Arhiepiscopului răsfrângeau, cu neîntrerupta promptitudine, avizata deschidere intelectuală, Înțelepciune religioasă, și elanul lui ziditor, dintr-o perspectivă care, recunoscând fără preget tenacitatea dificultăților, preconiza căile practic salutare ale speranței și curajului creștin și românesc. Iată ce Însemnam În jurnalul meu, la capătul vizitei de la Cluj: „Bartolomeu Anania, la
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Traian, din partea Congresului, moment consemnat de toate ziarele Europei. Cu vorba scurtă, ruptă din cremenea Făgărașilor, Gheorghe Cârțan a spus atunci doar atât: „Roma e mama noastră!”. După prima călătorie la Roma, Badea Cârțan a fost imediat primit În lumea intelectuală a Capitalei. În cinstea lui s-au organizat banchete, drumurile lui au devenit legende și se vorbea despre el ca despre cel mai exotic personaj al vremii. Dintr-o dată, ochii mai marilor s-au ațintit asupra lui. Era in centrul
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
din primul roman, pentru reprezentativitatea biologică, a vârstelor, de la bătrânețe la copilărie, și spirituală, ca experiență religioasă, creștină, a asumării morții pentru pregătirea vieții eterne, sau de inițiere budistă, în cazul scriitorului Georges Fotiade (probabil o replică ficțională la biografia intelectuală, eseistică și literară, a lui M. Eliade), ori ca experiență etică a depășirii singurătății în solidaritate, în cazul lui Leon Bulgăreanu. Boala, ca inițiere în moarte și în viața figurată ca o criză perpetuă, este și la A. D. Munteanu un
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
fond oficială, calificată drept curajoasă, profundă și chiar originală, "filozofică", "materialist-dialectică", marxistă, clarificatoare din punct de vedere politic, moral și social, față de istoria noului spațiu românesc postbelic, de așa-numite prefaceri revoluționare. Raportul necesitate-libertate este reluat în formă marxist-ortodoxă. Conștiința intelectuală, înstrăinată în relația ei cu utopia, devine în grad maxim deopotrivă pozitivistă și idealistă. Personajele apar ca niște caricaturi prăbușite sarcastic sub apăsarea conștiinței narcisiste, dar confiscată de seducția pentru un potentat politic al culturii oficiale comuniste, tovarășul Mierlă. Ele
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
lucrat pentru alții, am avut totuși timp să mă consacrez și unor activități paralele. La Los Angeles, am fost ales vicepreședinte al societății locale Doina devenind apoi promotor al inițiativei ARA a monseniorului Octavian Bârlea. Dându-și seamă de capitalul intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
naivități de doi bani. Ceea ce îi amăra și mai tare inima întunecată. Vă mărturisesc, acest ins mă fascina, pe măsură ce aflam mai multe amănunte despre el. Mă întrebam stupefiat cum e posibil ca un om atât de deștept, capabil de performanță intelectuală să fie, în același timp, atât de ticălos. Poate trece drept lipsă de profesionalism faptul că-mi descriu propriile stări, propriile sentimente provocate de o anchetă ce mi-a fost încredințată, dar vă cer permisiunea acestui ton excesiv de confesiv, a
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
abstract și mut, dar care încurajează, prin eschivarea și pasivitatea lui concretă, antiprofesionalismul, alterarea textelor clasice și plagierea edițiilor, mă-ntreb dacă nu cumva - odată cu evoluția mentalităților întemeiate pe asocierea ignoranței cu spiritul de gașcă, cu superficialitatea și cu dezinteresul intelectual - scopul pe care mi l-am propus inițial a devenit zadarnic. Sau poate, în ceea ce mă privește, a fost vorba de încă o zădărnicie din multele zădărnicii non-profit cu care mi-am amăgit zilele vieții mele de cărțar? S-ar
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
de Octavian Paler. Totul s a desfășurat cu o prestabilită intermitență, accentul căzând mai mult pe Întrebări și răspunsuri scrise. Atunci când Întrevederile tete a'-tete au avut loc, hiatusul creat a fost Înlocuit printr-un jurnal, aparent biografic. Deoarece, biografia intelectuală a lui Paler a fost mărturisită sau risipită În acolade și trimiteri la cărți și autori cu deosebire europeni. Formele de expunere au fost două: a) de tip documentar (mai Întotdeauna, luându-se pe sine ca reper, nu În puține
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
inteligent, cu pioșenie) de către Daniel Cristea Enache, Îi fixează lui Octavian Paler o adevărată efigie de liber cugetător, a cărui cultură asimilată creator, revărsată În cele mai diverse registre de morală, rămâne mărturie peste veac. Deși dintr-o altă speță intelectuală, profesorul Nicolae Balotă mai dă seamă de Înălțimea spiritului românesc ieșit În rada universală a culturii. 12 ianuarie, 2009 N.B. Toate formulările de răspuns ale lui Octavian Paler conțin un tragism asumat; este drept, la o vârstă care apasă timpul
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]