2,070 matches
-
la mineri, pentru a veni să-i terorizeze pe studenții și intelectualii din București. Regimul Iliescu și guvernul Iliescu-Roman făceau cunoscut disperaților revoluției că ei nu erau poporul: poporal alesese, în mai 1990, reforma nu revoluția. Această aură conferită de intelectualitatea occidentală și de tribunii drepturilor omului reprezintă avantajul Vestului, dar nu fără a crea în interior un resentiment împotriva acelor privilegiați care primesc ajutoare, burse și onoruri din străinătate... În 1992, partidele din opoziție au fost acuzate că sînt stafiile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răgușită, dar visceral vehementă, a unui francez din Rezistență, ieșit, și el, în Saint-Germain-des-Prés, să se alăture protestatarilor scoși din casă de Haider! Rezistență care, ca și în momentul spaniol, a coagulat mai toate forțele europene de stînga, inclusiv marea intelectualitate, pentru a ține piept, îndrituit, hitlerismului. Dar care, vai, după război, avea să aducă Franța, prin partidul său comunist, stipendiat de Moscova, în pragul statului comunist. Nu trebuie omis din actuala fierbinte ecuație nici mentalul încă viu al celor ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
discuției arată pînă în ce hal de jenantă disponibilitate ajunsese timoratul scriitor, cîntîndu-i în strună celuilalt în privina relației (false) autor militant - cititor (nu mai puțin militant). Două drăguțe mostre. Agramatul Ghiță Dej: Există însăși în interesul lor". Agramatul (!) Călinescu: "Intelectualitatea trebuie să ia parte la construirea socialismului în țara noastră, dar ei trebuie să fie ajutați pe șantierul lor de lucru". Trucuri. Al politrucului, crezîndu-se (și) om de cultură. Al eruditului (și) om de partid. Extazul? (Lașa) noastră jubilație post
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că Roland Dumas ăsta e de stînga. (A propos: Voltaire o fi fost de dreapta?) "Acroșajele" copților (nu populația, ci vîrsta a treia, cei copți). Dar nu copții de rînd. Personalitățile. Una din acestea: Alexandru Busuioceanu. Figură de marcă a intelectualității începutului de secol 20, stabilit din 1938 în Spania. Din jurnalul lui (în "Jurnalul literar" nr. 1-4, 2001), două din armele coptului curtezan. În compartimentul de tren Madrid-Paris: "Mă găsesc alături de o femeie tînără, foarte frumoasă. Mai sînt în compartiment
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
determinat, în veac, făurirea statului român modern și care în pofida terorii comuniste a întreținut eroic demnitatea unei nații cu așa nobilă ascendență. Ei, bine, scăpat de regimul torționar, adus de tancurile rusești și întreținut de succesorii acestora, substanțialul segment al intelectualității autentice (nu cel din păcate și mai substanțial al colaboraționiștilor de toate nuanțele) are de dus o, să sperăm!, ultimă bătălie cu reziduurile unui comunism ce se dovedise a fi mai ortodox decît al vecinilor întru dogmă. Și nu există
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creat o adevărată patrie pentru poporul nostru muncitor. Pentru prima dată muncitorii au devenit adevărați stăpâni ai țării, creatori ai vieții noi. Țărănimea muncitoare și-a înfăptuit visul, obținând pământ și a pornit la construirea unei vieți civilizate și îmbelșugate. Intelectualitatea din țara noastră s-a eliberat și ea de robia capitalistă, având astăzi toate condițiile necesare unei munci creatoare. Pentru prima oară în istoria țării noastre, interesele statului coincid pe deplin cu interesele poporului, iar patriotismul poporului nostru muncitor s-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acestor confuzii, se trage concluzia că în rândul intelectualilor ar fi o bază mai largă de recrutare a elementelor de sprijin pentru reacțiune, este cu totul greșit, nejust și nereal. Noi putem spune că suntem una din țările socialiste unde intelectualitatea, și veche și nouă, sprijină aproape unanim politica partidului și guvernului. Poate n-o să fie în stare să țină o conferință bună în legătură cu „Capitalul” sau despre dictatura proletariatului sau în mai știu eu ce domeniu, dar n-am putea spune
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aceasta a fost o piedică în lămurirea reală a cazului respectiv. În legătură cu problema ridicată de tov. Fazekaș privind personalitățile cultural-artistice. Dv., tovarășe Ceaușescu, ați arătat la plenară că faptul că oamenii ne critică nu înseamnă că sunt dușmani. De obicei intelectualitatea, care este mai puțin disciplinată decât muncitorii și țăranii, își exprimă mai liber părerile față de o problemă sau alta și când vin note informative de la Securitate în primul rând aceștia sunt taxați ca având atitudine dușmănoasă. Tov. P. Blajovici: La
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fără clase în România. (Aplauze puternice). Ele se datoresc, totodată, muncii și luptei țărănimii noastre, care, în alianță cu clasa muncitoare, și-a legat pe veci soarta de făurirea socialismului și a viitorului luminos, comunist din România; se datoresc activității intelectualității noastre, care și-a consacrat întreaga sa forță de creație, priceperea și toate cunoștințele sale intereselor poporului, a slujit și slujește neprecupețit cauza socialismului, cauza construcției vieții noi, cauza independenței patriei noastre. (Aplauze prelungite). Toate aceste rezultate sunt rodul muncii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
vieții lor, că sunt fii devotați ai poporului român, că sunt gata să facă totul pentru a servi cauza socialismului, cauza poporului. (Aplauze puternice). Trebuie să o spunem aici, la această aniversare, că tocmai datorită faptului că clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor, au știut să acționeze cu fermitate împotriva oricărui a încercat să ridice piedici în calea construcției socialismului, tocmai de aceea am reușit să obținem succesele de astăzi, am putut asigura ca organele de securitate ale statului nostru să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acestuia. În fața noastră se deschid minunate perspective de dezvoltare multilaterală a patriei, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. Aceste rezultate au întărit și întăresc tot mai mult unitatea întregului popor, alianța clasei muncitoare cu țărănimea, cu intelectualitatea, colaborarea prietenească și unitatea tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, în înfăptuirea politicii marxist-leniniste a partidului nostru - politică ce corespunde pe deplin celor mai înalte năzuințe ale întregului nostru popor, cauzei socialismului. În această activitate se afirmă cu tot
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
edificării societății socialiste multilateral dezvoltate se schimbă, fără îndoială, și rolul și atribuțiile organelor de securitate, îndatoririle și răspunderile lor în fața partidului și poporului. Forța principală a orânduirii noastre stă astăzi în unitatea de granit a clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, în jurul Partidului Comunist Român, în hotărârea cu care întregul nostru popor înfăptuiește Programul partidului, urmează politica sa, ce corespunde pe deplin intereselor și aspirațiilor vitale ale patriei. Partidul și statul nostru asigură
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Socrate? 10.5. Binele și răul Încep În minte 10.6. Învățăminte din vechime... 10.7. Psihopedagogie „avant la lettre” 10.8. Învierea e În fiecare dintre noi 11. Spiritualitate și implicare 11.1. Biserica și laicatul creștin 11.2. Intelectualitatea și Biserica 11.3. Cum ne putem implica? 11.4. Parohia „virtuală” 11.5. Revigorarea discursului religios 11.6. Întrebări legate de noua ierarhie bisericească 11.7. Părintele nostru 12. Evocări pedagogice 12.1. Elogiu unui dascăl modest de țară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
realități, la chestiuni comunitare evidente. Așa cum este firesc, ambele părți au de câștigat - chiar dacă nu simultan și În aceeași măsură. Dar În această circularitate Îmbogățitoare, de ordin spiritual și comunitar, nu mai contează cine dă și cine primește! 11.2. Intelectualitatea și Biserica Transformările din societatea noastră, normalizarea exercitării credinței religioase și perspectivele integrării europene a României repun În discuție raporturile dintre diferiții exponenți ai unor formațiuni spirituale care se manifestă la un moment dat În comunitate. Printre acești exponenți se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
noastră, normalizarea exercitării credinței religioase și perspectivele integrării europene a României repun În discuție raporturile dintre diferiții exponenți ai unor formațiuni spirituale care se manifestă la un moment dat În comunitate. Printre acești exponenți se află, pe de o parte, intelectualitatea, iar, pe de altă parte, clerul creștin, ce are În spate o instituție venerabilă: Biserica. Din punct de vedere instituțional, intelectualitatea este dispersată, unii membri reprezentând anumite instituții, alții nefiind deloc „instituționalizați”, reprezentându-se pe ei Înșiși sau făcând parte
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
spirituale care se manifestă la un moment dat În comunitate. Printre acești exponenți se află, pe de o parte, intelectualitatea, iar, pe de altă parte, clerul creștin, ce are În spate o instituție venerabilă: Biserica. Din punct de vedere instituțional, intelectualitatea este dispersată, unii membri reprezentând anumite instituții, alții nefiind deloc „instituționalizați”, reprezentându-se pe ei Înșiși sau făcând parte din categorii mai laxe, de ordin profesional, cultural, comportamental etc. Așa cum este firesc, Între cele două realități raporturile sunt duale: eterogene
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care facem analiza, de punctul de vedere din care judecăm lucrurile și de felul cum punem problema. Principial, este greu de stabilit o delimitare clară Între cele două entități, și asta pentru că avem de-a face cu realități oarecum incomparabile: intelectualitatea este pur si simplu un segment social, definibil din perspectivă prioritar culturală, având o dinamică specifică; Biserica este o instituție divino-umană, ce presupune o comuniune a credincioșilor Întru adorarea lui Dumnezeu, fiind determinată mundan ( Întrucât este o realitate vizibilă), dar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
reciproce după o perioadă cu prea puține excepții de ignorare reciprocă, de tensionări montate artificial sau care țin de o dialectică „accidentală” dintre cele două segmente. În mod normal, relația de mai sus nu trebuie să fie dihotomică (episcopat versus intelectualitate), ci una de complementaritate naturală, organică. Noi Încă nu am ajuns la așa ceva, iar asta din mai multe cauze. Să evidențiem câteva, din perspectiva intelectualului. La unii intelectuali se manifestă o fugă de Biserică datorată unui soi de nonconformism comportamental
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vreodată în materie) permitea țării să obțină doar 10% din cantitatea exploatată și aceasta, numai pentru nevoile sale interne. Mișcarea de nemulțumire era condusă, îndeosebi, de către tineretul școlarizat în Iran și în învățământul superior din Occident, de o parte a intelectualității și parțial de cler. Apoi, aceasta s-a transformat într-o grupare denumită Frontul Național, care era condus de Mosadegh, sprijinit de TUDEH Partidul Comunist aflat în ilegalitate. În același timp, începea perioada de reluare a relațiilor cu țările socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
determina să se alăture clerului. La Qom și în mai multe orașe erau organizate diverse acțiuni de revoltă, dintre care cea mai zguduitoare era incendierea unui cinematograf. Forțat de recrudescența luptelor conduse personal de aiatollahul Khomeini, la insistențele Frontului Național, intelectualitatea, recunoscând gravitatea situației, a adresat șahului o scrisoare deschisă, solicitându-i din nou să guverneze pe baza prevederilor constituției: să garanteze libertatea presei, eliberarea prizonierilor politici și să accepte formarea unui guvern constituit din persoane alese din popor. Se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la o prăbușire în masă în anii '80, chiar înainte de Revoluția Română. Au existat în epocă, în mod incredibil, oameni care nu dețineau o diplomă de bacalaureat, dar care au fost aduși pe băncile universităților, pentru a ocupa locurile unei intelectualități române ucise în închisorile comuniste în numele unul alt concept, căruia Lenin i-a oferit un caracter sângeros și care a fost lupta de clasă. După ce își terminau studiile și obțineau diploma, "domnii ingineri" veneau înapoi în licee pentru a-și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1002 V. Ibid : " Încercările anterioare de traducere ale lui Faust au eșuat, printre altele, și fiindcă traducătorii au încercat să ocolească neologismul, introducând un grâi semănătorist în tălmăcirea unei opere de înaltă, supremă intelectualitate. " (" Leș tentatives antérieures de traduction de Faust ont échoué, parmi d'autres raisons, parce que leș traducteurs ont essayé d'éviter le néologisme, en introduisant un langage populaire dans la traduction d'une œuvre d'un haut, suprême niveau intellectuel
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poezie deschide totuși o seama de probleme. Rămâne un adevăr: pentru urechea noastră neologismul face în general o impresie "prozaica". Iată, deci, dilemă. Pe de o parte în traducerea lui Faust întrebuințarea neologismului se impunea din motive ce țin de intelectualitatea superioară a acestei opere poetice, pe de altă parte neologismul mai impresionează încă "prozaic" urechea noastră. " (" L'emploi du néologisme dans la poésie pose pourtant une série de problèmes. C'est un fait certain : le néologisme crée en général une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
neosimbolismului” (Mircea Scarlat). Înrâurite de lirica deceniului 1910-1920, versurile din reviste sau acelea alese pentru a fi incluse în cele două cărți ale sale reflectă, într-o transcriere poetică uneori inspirată, alteori copleșită de tezism, preocupări specifice în primul rând intelectualității evreiești a epocii. Unele dintre ele, care depășesc totuși acest orizont de percepție lirică, mai pot fi citite cu interes. Nu întâmplător, N. Iorga remarca poemul Cântecul pomului. D. își compunea poezia cu precădere pentru a fi recitată. Temele abordate
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
A. este prezent cu Duhovnicească, Întoarcere în țărână, Psalmistul singuratic, cronici, pamfletul Cum se scrie românește, vizând stilul romancierului Liviu Rebreanu, și „Literatura nouă”, în care apără, contradictoriu, de loviturile lui N. Iorga, curentul de primenire din poezie. „Națiunea”, „foaia intelectualității”, apărută în 1923 din inițiativa lui I. G. Duca, este scrisă aproape în întregime de A. El rămăsese adeptul modelului cultural german și biciuia haosul social de după război. Apar aici Belșug, Amintirile ierodiaconului Iosif. Varietatea publicisticii sale (în „Viața românească
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]