2,162 matches
-
ceas.1 Geertz este de aceeași părere când afirmă: „cultura nu este o putere, ceva căruia îi pot fi atribuite cauzal evenimente sociale, comportamente, instituții sau procese, ci mai degrabă ceva în cadrul căruia ar putea fi descrise acestea în mod inteligibil...”. Astfel, spune el, analiza societății umane „nu este o știință experimentală în căutarea unei legi, ci una interpretativă în căutarea de înțelesuri”.2 Răspunsul meu este acela că ideea inițială a criticului antropolog este solidă, însă concluzia sa nu decurge
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este. În plus, mai există o altă trăsătură esențială a afirmației cauzale care, de obicei, nu poate fi observată și care este generată de logica sa interioară. Presupusa relație dintre X și Y trebuie să aibă sens, trebuie să fie inteligibilă în raport cu ceea ce știm deja, sau măcar credem cu convingere. Trebuie să existe o legătură plauzibilă de la antecedent la consecință, un proces sau mecanism prin care posibilitatea transmiterii unui impuls de la variabila independentă la cea dependentă să devină credibilă. Este, de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
influențează deciziile electoratului. Am susținut în Cursul 3 că afirmațiile cauzale din științele sociale implică o premisă practică în plus, care se leagă de motivațiile umane, de faptul că tipul de comportament presupus a fi provocat de factorul cauzal este inteligibil și așteptat în mod normal din partea unor indivizi aflați în anumite situații. Facem presupuneri de acest tip chiar foarte des și cu ușurință, atât în conversațiile zilnice, cât și în teoria științelor sociale. Pe baza unei astfel de premise practice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puține sunt, de fapt, pur întâmplătoare. Testarea științifică presupune chiar opusul, insistând să se plaseze exact împotriva poziției preferate și susținute de ipoteză. Matematica statisticii descriptive cvasi-experimentale și a celei inferențiale poate deveni complicată, dar raționamentul logic de bază este inteligibil și relativ evident. Pentru un public care nu este de specialitate, înțelegerea testării semnificației este esențială pentru descifrarea textului, care reprezintă o componentă necesară a unui raționament corect cu privire la problemele lumii moderne și a înțelegerii datelor introduse în scopul susținerii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
studii au devenit ,,directori de opinie” În domeniul politicilor sociale din România; b) identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate”. Studiile sociologice au adâncit cunoașterea publică a vieții sociale prin identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate” (În consens cu ,,de bonnes raisons” - Boudon) care fac inteligibile comportamente, atitudini, credințe percepute, de regulă, ca aberante sau iraționale. De pildă, Septimiu Chelcea, Dumitru Sandu și colaboratorii lor au pus În discuție publică importanța decisivă a unor legături culturale adânci care dau sens opțiunilor și șanselor de viață ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai Îndemânatică, cum o crede d1 Poincarré, ci singura adevărată, căci ea se Întemeiază pe realitate, și nu este decât o singură realitate, aceea pe care o percepem prin simțurile noastre. Nu poate fi Încă, alăturea cu dânsa, o realitate „inteligibilă” și, chiar dacă voim să Închipuim alte soiuri de realități prin imaginație, aceste realități imaginare nu pot niciodată s-o dărâme pe aceea pe care o vedem, o auzim și o pipăim. De aceea și d1 Tannery zice că „geometria care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Joja, Istoria gândirii antice, București, 1980 (în colaborare). Traduceri: H.G. Wells, Omul invizibil, București, 1935; René Descartes, Regulae ad directionem ingenii, Brașov, 1935, Meditationes de prima philosophia, București, 1937; Immanuel Kant, Despre forma și principiile lumii sensibile și ale celei inteligibile, București, 1936; Dean Farrar, St. Winifred sau Școala și lumea ei, București, 1937; Ordin E. Dunlap Jr., Marconi. Omul și invenția lui, București, 1941; Stuart Cloete, Caravana morții, București, 1943 (în colaborare); Franz-Otto Werde, Furnalul american, București, 1943; Porphyrius, Isagoga
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
revelația de acum câțiva ani, acum confirmată strălucit, Contrafort. Dar, așa cum am spus de câteva ori, direcțiile și orientările multor periodice culturale sunt încă prea confuze și abrupt schimbătoare pentru a se structura cu adevărat într-o piață funcțională și inteligibilă a ideilor. Rezultatul cel mai evident al acestor ezitări, confuzii și schimbări de macaz este lipsa unui curent de idei care să se fi lansat și impus în România postcomunistă. Ca și înainte de 1989, spiritul public românesc e dominat de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din istoria Europei. Deși Războiul Rece s-a terminat, necesitățile construcției europene reclamă de urgență un „trecut utilizabil” cu atât mai mult cu cât „moștenirea culturală” e tratată ipocrit, politic corect. Or, memoria trebuie să devină istorie pentru a deveni inteligibilă pentru generațiile care nu au cunoscut direct experiențele trecute. La scara continentului, o amnistie fără iertare - din moment ce dimensiunea creștină nu este o componentă acceptată a sferei publice - și o reconciliere fără justiție retrospectivă - cel puțin prin memorializare, prin integrarea în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și complementare, i se potrivesc. 2. Pe scurt, despre substanța cărțiitc "2. Pe scurt, despre substanța cărții" Am încercat până acum să-l pregătesc întru câtva pe cititorul român pentru întâlnirea cu Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică. Asemenea lucrări, perfect inteligibile în forma dată de autor, sunt totuși prea dificile pentru a fi lansate pe piața noastră intelectuală fără un cuvânt de însoțire, în care centrul de greutate trebuie să fie contextul - altfel spus, o lectură bazată pe metoda „texte în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Kant’s Justification of the Laws of Mechanics”, în Studies in the History and Philosophy os Science, vol. 29, no. 4, 1998. Concluzia lui Watkins este că atât wolffienii, cât și unii dintre adversarii lor, încearcă să ofere o ontologie inteligibilă pentru corpurile fizice și totodată o întemeiere neempirică pentru legile care guvernează mișcarea corpurilor. Principia lui Newton nu încearcă nici unul din aceste lucruri deoarece elaborează principii matematice mai degrabă decât metafizice, iar legile mișcării sunt întemeiate mai degrabă în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al cunoașterii care se desprinde din asemenea reflecții metodologice pot fi fixate după cum urmează. Conceptele și enunțurile, ca relații între concepte, capătă conținut și semnificație empirică doar prin coordonarea lor univocă cu anumite experiențe senzoriale. Invers, lumea experiențelor senzoriale devine inteligibilă prin funcția coordonatoare și sistematizatoare a conceptelor gândirii comune și științifice 20. Noțiunile care sunt în mod direct corelate cu anumite complexe de date senzoriale sunt numite de Einstein „noțiuni primare”. Toate celelalte noțiuni primesc conținut empiric doar în măsura în care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cât mai mic cu putință de elemente conceptuale independente.” 1 Altfel spus, să pătrundă spre ceea ce marele fizician numea „conexiunile de cea mai profundă generalitate”. Cercetătorii care urmăresc acest țel sunt pătrunși de convingerea că în univers există o ordine inteligibilă, accesibilă, cel puțin în principiu, minții omenești. Despre această convingere Einstein va spune că reprezintă cel mai puternic și mai nobil impuls al cercetării științifice. În finalitatea ei ultimă, cercetarea științifică se sprijină, așadar, pe un crez care nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
se impune în mod irezistibil omului în virtutea „predispoziției lui morale”. Dacă împotriva acestei predispoziții nu ar acționa înclinații puternice „omul ar fi bun din punct de vedere moral”7. Iar despre „religia rațiunii” Kant afirma că ea „trebuie să fie inteligibilă pentru oricine și convingătoare, fără nici o paradă de erudiție”8. Credința religioasă pură nu numai că este oricui inteligiblă, dar „ putem examina pe absolut oricine în privința ei, fără ca lui să i se fi propovăduit ceva despre aceasta”9. Pentru Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
regină!”, ambiguitatea verbului a avea producând un mic scandal diplomatic. 3.6. Claritatea Este o altă trăsătură a stilului științific. Cu mulți ani În urmă, savantul D. Russo preciza foarte răspicat: Claritatea din stilul științific nu Înseamnă să ne facem inteligibili absolut tuturor cititorilor! Năzuința spre claritate a lui A, care scrie pentru marele public, nu poate să fie aceeași cu năzuința lui B, care, adresându-se specialiștilor, presupune cunoscut tot ce s-a spus până la el și scrie nu pentru
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Marea Britanie. R13. Remunerația directorilor executivi ar trebui să fie supusă recomandărilor comitetului de remunerație, care ar trebui să fie alcătuit, cel puțin ca majoritate, din directori nonexecutivi. R14. Ține de datoria Consiliului de administrație să prezinte o evaluare echilibrată și inteligibilă a poziției companiei. R15. Consiliul de administrație trebuie să se asigure că este menținută o relație obiectivă și profesională cu auditorii. R16. Consiliul de administrație ar trebui să stabilească un comitet de audit alcătuit din cel puțin trei directori nonexecutivi
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
materia primă pentru informație. Data are o existență obiectivă, tangibilă. Ea este o informație potențială, întrucât prin prelucrare conduce la obținerea informațiilor. Nu orice prelucrare de date generează informații. Informația este produsul prelucrării datelor, care sunt aduse într-o formă inteligibilă și care pot fi utilizate într-un scop anume. Deci o procesare de date poate genera informație numai dacă există un receptor care să considere acest rezultat inteligibil și folositor. Dacă data este receptată de un utilizator capabil de înțelegere
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informații. Informația este produsul prelucrării datelor, care sunt aduse într-o formă inteligibilă și care pot fi utilizate într-un scop anume. Deci o procesare de date poate genera informație numai dacă există un receptor care să considere acest rezultat inteligibil și folositor. Dacă data este receptată de un utilizator capabil de înțelegere, persoana poate spune că a primit o informație. Un exemplu îl poate reprezenta o ecuație matematică. Pentru cineva familiarizat cu limbajul matematicii, această ecuație sau dată, când este
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
repere normative pentru perenitatea valorilor legate de creativitate, competență, învățare, comunicare; aspectele referitoare la cunoaștere capătă un rol esențial în afirmarea identității organizației, în asigurarea integrității și coerenței acesteia în termeni de structură, strategie și acțiune. Admițând că organizațiile devin inteligibile prin explicarea modului cum sunt structurate și, respectiv, cum funcționează spre a-și atinge obiectivele, devine posibilă identificarea de caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere prin încadrarea lor în tipologii asociate fiecăruia din cele două criterii; primul se regăsește în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
aproapelui, se poate vorbi de un unic subiect liric al umanității și prin urmare de obiectivitatea poeziei lirice. A tipiza deci în poezie înseamnă a exprima generalizând acele sentimente trăite de tine care sunt în același timp expresia sufletului poporului, inteligibile tuturor, fugind de insolit, a le exprima însă individualizându-le, metaforizându-le, conferindu-le timbrul tău personal, acel nescio quid care face că deși înțelegem deopotrivă pe Eminescu și pe Coșbuc, Eminescu nu e Coșbuc. Speța se confundă cu unicul (...). Poezia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dar și steril, câtă vreme celălalt nu a azvârlit paideuma mecanicistă ajunsă în stadiul de sămânță coaptă”. Cunoscutul filosof și istoric al culturii avea să elaboreze ideea dependenței de spațiu a culturii, precum și ideea organicității ei, prezentând astfel în imagini inteligibile pentru intelect ceea ce metafizica nu putea împărtăși direct conștiinței. Fără asemenea recuperări ale sufletului popoarelor arareori putem vedea creîndu-se o imagine complexă în care să se observe fără dificultate nesfârșitele drumuri parcurse de-a lungul și de-a latul continentului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
între cele două domenii, în accepțiunea sa rațiunea și dogma neputându-se contrazice, după cum, în aceeași concepție, rațiunea și intelectul nu pot semnifica puteri diferite, actele amândurora trebuind luate în considerare. Pentru Toma, cunoașterea umană înseamnă intrarea în posesia adevărului inteligibil prin contactele existente între oameni, în vreme ce rațiunea se raportează la capacitatea de a înțelege. Distincția sa sună astfel: Și de aceea îngerii care posedă în mod perfect, potrivit însăși naturii lor, cunoașterea adevărului inteligibil, nu au voie să pășească de la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
umană înseamnă intrarea în posesia adevărului inteligibil prin contactele existente între oameni, în vreme ce rațiunea se raportează la capacitatea de a înțelege. Distincția sa sună astfel: Și de aceea îngerii care posedă în mod perfect, potrivit însăși naturii lor, cunoașterea adevărului inteligibil, nu au voie să pășească de la unul la altul, ci aprehendează adevărul lucrurilor în mod direct și dispersându-se de raționament, după cum scrie Dionisie, în De div. nom., VII, 2. Dimpotrivă, oamenii ajung să cunoască adevărul inteligibil pășind de la unul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lor, cunoașterea adevărului inteligibil, nu au voie să pășească de la unul la altul, ci aprehendează adevărul lucrurilor în mod direct și dispersându-se de raționament, după cum scrie Dionisie, în De div. nom., VII, 2. Dimpotrivă, oamenii ajung să cunoască adevărul inteligibil pășind de la unul la altul, așa cum se spune în același loc, și de aceea li se spune ființe raționale. Este deci evident că a raționa se raportează la a înțelege, precum a se mișca se raportează la repaos sau a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Exemplul cel mai elocvent al acestui principiu îl constituie visele copiilor, care intervin în general ca o compensare a unei dorințe neîndeplinite. Visele copiilor (cel puțin până la 6-8 ani) nu sunt identice cu cele ale adulților. Ele sunt, în general, inteligibile și comprehensibile. Această particularitate este legată de simplitatea copiilor și a dorințelor lor. Pentru Freud, visul în cazul copiilor este răspunsul adus unui eveniment petrecut în timpul zilei. Pentru a-l înțelege, este suficient să se compare visul cu realitatea. La
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]