52,225 matches
-
chip ilegalist, refugiindu-se pe ascuns în brațele unui arhitect dezabuzat, Sabin, gen de hippy socialist. Apare astfel încă un triunghi, al treilea, Ioana-Anton-Sabin. Elementul central și factorul de producere și reproducere a triunghiurilor este, incontestabil, Ioana. Cu sau fără intenție, ea face și ține legătura între aceste angrenaje sentimentale al căror numitor comun este Ťtraducereať permanentă a partenerului, în gînd ca și în faptă. Ea este liantul ansamblului narativ. Prin ea trec și sînt comunicate mesajele dintr-o parte în
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Acestea sunt - de altfel - obiective pe care mai mizează, astăzi, numai critica literară tradiționalistă, deficitară teoretic, dar nutrind aspirații holistice. Ceea ce ar trebui să ne preocupe, în măsura în care participarea noastră la viața Cetății nu se reduce la o simplă declarație de intenție, la o paradă democratică și o gesticulație liberală, este remanența în spiritul arghezian a unor ,valori" și aspecte cu indice reacționar. Desigur, se poate argumenta că autorul respectiv a realizat o relativă democratizare a universului poetic, aducând inclusiv în spațiul
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Eliade, nici la Comarnescu, nici chiar la Eugen Lovinescu. Chiar și un Gusti rămîne bănuit (pe nedrept) de înclinații naționaliste. Spațiul mioritic al lui Blaga, Coloana fără sfîrșit a lui Brâncuși, Rapsodiile lui Enescu au fost prea ușor deturnate de la intențiile autorilor spre utilizări mult mai mărginite. G. Călinescu nu ne pune la dispoziție răspunsuri sintetice în judecarea literaturii române în ansamblu sau în particular, nu o plasează în raport cu cea europeană. Vinea e un cosmopolit, Sadoveanu un localist. Tzara, Voronca și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
a adus aminte de această nuvelă, ce abundă în asemenea descripții. Al doilea: în anii '58-'59 el își proiecta, foarte meticulos, evadarea în Occident; poate că, publicînd nuvela, voia să se asigure că lasă o probă despre schițele și intențiile sale referitoare la Cronică. În fine, al treilea răspuns, vulgar, dar verosimil și el: demis din funcția de director al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, e silit, de la sfîrșitul lui '58, să se întrețină din ce publică. Întrebarea
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
este propriu; 3. Dumitriu a revizuit aceste capitole, a mai adăugat cinci, încheind prima parte a nuvelei. Nu putem evita, însă, o ipoteză care le anulează pe cele anterioare: pur și simplu, Dumitriu i-a dat lui Vinea dactilograma, cu intenția ca acesta s-o citească pentru a-i face observații; din diverse motive, poetul nu i-a mai restituit manuscrisul. Acest fapt ar putea, eventual, explica de ce Vinea a salvat dactilograma de la distrugere. Căci arhiva lui poartă urmele gestului distructiv
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
a salvat dactilograma de la distrugere. Căci arhiva lui poartă urmele gestului distructiv al creatorului. Or, manuscrisul nuvelei e, în mod misterios, legat de acest gest. Iată starea dactilogramei, descrisă de Elena Zaharia-Filipaș: "Paginile sînt arse de jur împrejur, ceea ce indică intenția autorului de a distruge textul. (...) Corectări autografe cu creionul au fost făcute mai tîrziu, (...) căci se vede intenția autorului de a recupera textul prin rescrierea unor cuvinte care au fost parțial sau total arse". Nu e, însă, singurul manuscris scos
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
în mod misterios, legat de acest gest. Iată starea dactilogramei, descrisă de Elena Zaharia-Filipaș: "Paginile sînt arse de jur împrejur, ceea ce indică intenția autorului de a distruge textul. (...) Corectări autografe cu creionul au fost făcute mai tîrziu, (...) căci se vede intenția autorului de a recupera textul prin rescrierea unor cuvinte care au fost parțial sau total arse". Nu e, însă, singurul manuscris scos din flăcări; pagini din romanul Venin de mai, de pildă, au fost recuperate după ce aproape fuseseră mistuite de
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
filologi cu vocație... benedictină. ș...ț Mi-a venit foarte greu să Vă scriu aceste rânduri care, chiar sincere fiind, sunt totuși ingrate atât față de generoasa Dumneavoastră ofertă, cât și față de opera macedonskiană". Pentru a fi înțeles în buna mea intenție, am atașat scrisorii un xerox după poezia Tânărul-bătrân, în care am efectuat toate amendamentele necesare (vreo 20!), pentru ca să se înțeleagă clar de ce am folosit formula "vocație benedictină". Am așteptat cuminte un răspuns, dar, conform unui minunat obicei autohton, n-am
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
la mesele de pocher . Aici gălăgia nu era la fel de intensă,jucătorii,majoritatea bărbați cu trabucuri în mâini ,așteptau cu încordare o mână bună. Stătea nemișcat, lipit aproape de perete , urmărindu-le gesturile ,mimica feței, cacialmalele improvizate. „ Actori profesionști ,nu le citești intențiile adevărate.... ” - Garcon ! Adu-mi 300 de Crown Royal ! Îl cunoștea, Steve Land,era eroul principal în multe filme de societate. Societatea în care pocherul e ridicat la rang înalt,de artă. - Imediat ,răspunde plin de curtoazie ,așa cum fusese antrenat de
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
ireverențios, când o pune să vorbească, să gândească și să se exprime pe Dana, personajul feminin plasat în avans pe coordonate de comportament, de atitudine și de reacție ale generației în blugi din zilele noastre; șarjează copios, ironic și cu intenția vădită de a plăti niște polițe celor care l-au făcut părtaș la situații incomode, de disconfort al comunicării prin limba de lemn a cazărmii, cu stereotipiile arogante, rigide și ridicole ale căprarilor, ‘lenților și ‘gealilor împopoțonați cu aere de
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
din perspectiva adolescentului, rebel, imprevizibil și nonconformist, așa cum s-a dovedit a fi Gheorghe Andrei Neagu până la maturitatea, care i-a accentuat caracterul atipic al faptelor și acțiunilor sale civice, politice, culturale... Romanul „Arme și lopeți” sugerează chiar din titlu intenția autorului de a oferi un tablou al cazărmilor oștirii române, cu tot cortegiul lor de umilințe, de mizerii și de ticuri și inutilități cazone, de la comportamentul absurd al gradaților, sergenții și caporalii în criză de autoritate, până la ifosele și suficiența
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
niciun rezultat pozitiv pe termen lung, rezultatele lor nefiind recunoscute de către oamenii cu adevărat puternici și înțelepți. Există și o violență prin folosirea gândului. Chiar dacă mulți nu consideră gândul unui individ ca fiind un real pericol pentru ceilalți, totuși, gândul (intenția) poate deveni violent atunci când este negativ și stăruie o perioadă mai mare de timp în mintea unui individ. Așa că înainte de toate, păziți-vă bine gândurile, pentru că ele sunt semințele întâmplărilor voastre și a celor din jur! Ele pot degenera oricând
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
ca personaj politic. Cu ce e mai prejos Gigi decît oricare dintre politicienii care defilează azi în România? El dă, nu cere. Iar dacă ridică biserici și face donații merită aprobare și admirație, nu articole care să-i conteste bunele intenții. Becali nu e un cumpărător de conștiințe, cum mi-am permis să afirm, ci o persoană care a luat în serios ideea binefacerii cu mult înainte de a-și face partid. Toate aceste afirmații nu veneau din partea unor cetățeni neinstruiți, ci
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
liceu, dacă nu chiar absolvenți de facultate. Ceea ce m-a pus pe gînduri n-a fost tonul agresiv al acestor oameni, cît faptul că pentru ei Becali e un fel de ultimă speranță. Nu contează calitatea binefăcătorului, ci acțiunile și intențiile sale. În 1990, FSN-ul a cîștigat alegerile cu promisiuni de binefacere. Cînd PSD și dl Iliescu s-au întors la putere în anul 2000 au făcut-o tot cu astfel de promisiuni. Gigi Becali a luat-o invers. A
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
e momentul, Strugurel a auzit cu urechile lui fraza istorică și avea s-o transmită pe urmă mai departe, de fapt nu s-a știut niciodată la ce moment anume se referise, tot așa cum nu s-a știut niciodată dacă intenția lor fusese să-i sară în ajutor lui Angelo, care, de altfel, după Molero, o spune un martor ocular, de orice, dar numai de ajutor n-ar fi avut nevoie, sau să-i sprijine pe camoni, ori să-i despartă
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
crocodil cu laurii din recuzită. Toate astea ar fi rămas nespuse dacă textul lui S.A. alias nu știu cum, ar fi rămas o chestiune de răfuială cu sine și o încercare de primenire a conștiinței. Însă nu e așa. S.A. își anunță intenția de a publica curînd-curînd mărturisirea într-un volum colectiv despre Cum era? în comunism, alături de texte ale unor oameni pentru care, cum să spunem, lucrurile erau ceva mai inconfortabile. Simplu cinism? Tupeu? Alt tic de belfer (să nu rămînă nimic
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
variantele poemelor, atât din antume cât și din postume. 13. Complexitatea scrisului labișian (în l. franceză La biche - căprioară) s-a formulat mai întotdeauna în poezii lirice, doine, balade, traduceri, poeme pentru copii, proză, publicistică, eseistică, teatru, folcloristică. 14. Pentru intenția nobilă și realizarea tenace pe care scriitorul și cercetătorul Nicolae Cârlan le-a depus de-a lungul aproape a patru decenii de viață, vizându-l pe Nicolae Labiș, ca să ni-l restituie ca Om și Operă (restitutio in integrum), se
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
de traducere. Iar bunicul din acest poem, cu întregul său imaginar candid-exploziv, este un personaj creat de imaginația autoarei. Așa cum Roxana Sicoe-Tirea nu poate decât să deslușească o parte din gândurile aflate în spatele poveștilor bunicului, noi nu putem ghici toate intențiile de comunicare ale autoarei. Tot ce ne rămâne de făcut este să reinventăm lumea poemului în funcție de propria noastră imaginație. Poemul Roxanei Sicoe-Tirea are conștiință de sine, el trimite cu gândul mai degrabă spre poezia optzecistă decât spre cea milenaristă de
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
a dorit să inverseze rolurile, linșaj mediatic mai Întâi, apoi sub presiunea linșajului mediatic presiuni asupra celorlalți membri ai Colegiului și cum-necum să reușească să smulgă o decizie de poliție politică În ceea ce mă privește. Pentru această crimă, accentuez crimă, intenție de crimă, de linșaj mediatic, jur pe ceea ce am mai sfânt că nu voi Înceta lupta cu acest personaj sinistru până când nu Îi voi dovedi toată vinovăția, nu doar În ceea ce mă privește, ci vinovăția lui În raport cu nenumărați oameni nevinovați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Walker (1990). Prin contrast, variantele românilor amintiți au avut (conștient sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci la vremea respectivă - student la filologie dar fără experiență printre vorbitorii nativi - nu realizam acest lucru!). Din lăudabila intenție de a nu-l văduvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, În toate variantele românești sensurile sunt sacrificate de dragul rimei, „soluțiile” fiind ades nepoetice sau naive, dacă nu chiar hilare pentru vorbitorul nativ; În ultimă instanță, dând apa la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În plus, să informeze Curtea despre măsurile pe care le-a luat În acest sens, cel mai târziu la 30 octombrie 2009. Așteptăm continuarea... HAI SĂ NE CUNOAȘTEM! Revista “Destine literare” va organiza un concurs intitulat “ Hai să ne cunoaștem!”. Intenția este de a descoperi, cunoaște și aprecia românii valoroși din exilul canadian care nu mai sunt printre noi, precum și pe românii de valoare care sunt În viață. Regulile și modul de desfășurare vor fi stabilite În urma sugestiilor pe care le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Un capitol special este dedicat Expoziției generale române din 1906 (Exposition générale roumaine de 1906); ideea organizării acestui eveniment de proporții a fost inspirată de expozițiile universale, naționale și regionale la modă la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX; intenția viza, pe de o parte, afirmarea maturității atinse de Stat în toate domeniile, iar, pe de alta, furnizarea unei imagini identitare. Din acest punct de vedere, Carmen Popescu consideră că Expoziția generală română (iunie - noiembrie 1906, București, Parcul Filaret, în
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
mătrăgună" care, nu-i așa, trebuia stârpită! Întrebarea pe care-o pun este următoarea: a făcut respectivul gazetar un act de "poliție politică"? Firește, în limbajul epocii nu exista o astfel de sintagmă. Dar faptele ca atare conțin o clară intenție de a "aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului", cum se spune acum în lege. A aplica unei persoane calificativul răspicat-infamant de "Prințesă a dolarilor", într-o vreme a "luptei de clasă", când se făcea închisoare pentru lucruri infinit
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
lumii însăși. Deși artista folosește cu voluptate imaginea figurativă, atît în tridimensional, cît și în desen, deși se joacă insistent cu ideea de portret, de fapt cu aceea de autoportret, și multe dintre lucrările sale ar putea fi asociate, ca intenție și ca finalitate, sculpturii, la o privire mai atentă nu se poate descoperi nimic care să trădeze vreo încercare de a ieși din propriul său univers. Seria de capete, ușor asimilabilă unei galerii de portrete, nu are de fapt nici o
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
abstracte ce țin locul zeilor din mitologie. Vorba aceasta pare banală deoarece a fost repetată de nenumărate ori de la August Comte încoace. Drama e că vorba aceasta banală e adevărată. Filosofii parcă suferă de mania clăbucilor suflați în aer cu intenția de a dovedi că aerul e făcut din clăbuci, sau, mai lămurit, aproape toți suferă de mania de a arunca asupra lumii o plasă de cuvinte cu intenția nemărturisită de a arăta că lumea este alcătuită din cuvinte. Din nefericire
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]