9,535 matches
-
purtătoare de ideologie distinctă: "Viața Românească" de la Iași, "Gândirea", "Sburătorul", "Revista Fundațiilor Regale", "ănsemnări ieșene", "Saeculum", "Revista cercului literar" - fiecare cu un profil al ei, o unitate an diversitate, ceea ce a asigurat o reală mișcare literară și artistică a intervalului interbelic. an perioada interbelică am avut scriitori reprezentativi pentru amândouă pozițiile mari ale culturii: liberalii cultivau "Viața Românească", naționaliștii - "Gândirea", "Sburătorul" devenise mentorul modernității, "Kalende" a lui Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu reprezenta raționalismul cartezian, "Revista Cercului literar" de la Sibiu cultiva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
distinctă: "Viața Românească" de la Iași, "Gândirea", "Sburătorul", "Revista Fundațiilor Regale", "ănsemnări ieșene", "Saeculum", "Revista cercului literar" - fiecare cu un profil al ei, o unitate an diversitate, ceea ce a asigurat o reală mișcare literară și artistică a intervalului interbelic. an perioada interbelică am avut scriitori reprezentativi pentru amândouă pozițiile mari ale culturii: liberalii cultivau "Viața Românească", naționaliștii - "Gândirea", "Sburătorul" devenise mentorul modernității, "Kalende" a lui Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu reprezenta raționalismul cartezian, "Revista Cercului literar" de la Sibiu cultiva estetismul moderat apropiat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
devenise mentorul modernității, "Kalende" a lui Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu reprezenta raționalismul cartezian, "Revista Cercului literar" de la Sibiu cultiva estetismul moderat apropiat idealului filosofic, "Saeculum" a fost o revistă de scriitor, marcată de prezența lui L. Blaga. an perioada interbelică fiecare revista ași avea cercul ei de cititori care susțineau revista. an schimb, astăzi aproape toate revistele șanț aproximativ la fel, este o urmare anca nedepășita a regimului comunist, ceea ce duce la o oarecare monotonie egalitară.ă * Prin toate revistele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
variată s-a așternut o uitare la fel de nedreaptă că și laudele de care era copleșită în deceniile 6 și 7. Zaharia Stancu ar merita o relectura fără prejudecăți. Mă voi referi deocamdată la românele sale de tinerețe, ignorate de critică interbelică și postbelică, abia menționate la bibliografie. Taifunul (Națională Ciornei, 1937) este un roman erotic, la persoana întîi, în linia Sebastian, Bonciu, Holban sau Sulutiu. Partea de jurnal intim, caracteristică prozei din anii ă30, e redusă, ca și aceea psihologică, nota
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
Maxim Gorki, datata 15 septembrie 1919... Una din contribuțiile demne de interes în direcția investigării acestui fenomen deviant, autointitulat "literatura socialistă", o constituie cartea lui Emil Iordache, Literatura orizontală (titlul sau ne trimite, poate involuntar, la cel al unui român interbelic, socotit licențios în epoca, al lui D. V. Barnoschi, Fecioarele orizontale). Criticul de la Convorbiri literare își propune a scoate la iveală o suită de aspecte mai puțin cunoscute ale "vieții literare îndrumate de partid" (e drept că extrem de multe fapte
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
câteva minute cu el, îl lasă să se dezbrace și apoi îl îndeamnă să vină într-un salon în care de fapt așteaptă mai mulți musafiri cu figuri grave, instalați în fotolii. Această întâmplare era povestita uneori în cafenelele Bucureștiului interbelic că o întâmplare reală, numele eroilor diferind de la un povestitor la altul. Dacă facem un efort de memorie culturală, ne "aducem aminte" că și alte episoade din român au circulat inițial că folclor citadin. Petru Dumitriu a colecționat acest folclor
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
puțin de 120 de clădiri construite înainte de 1940 și care au un risc de prăbușire ridicat. Doar 14 au fost consolidate după 1989, iar în timpul comunismului constructorilor li s-a cerut doar ca blocurile renovate să aibă rezistența din anii interbelici. O perioadă în care nu se lua în calcul riscul seismic. Cutremurul din 4 martie 1977 a făcut 1578 de victime și a rănit 11.221 de oameni. Dintre aceștia, în București au murit 1424 și au fost răniți 7598
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
Răzvan Voncu Numele lui Sesto Pals nu este necunoscut publicului, care l-a întâlnit cu siguranță între semnăturile ce au animat revista suprarealistă interbelică Alge, alături de Gherasim Luca, Paul Păun, Aurel Baranga și J. Perahim. Nu același lucru se poate spune despre opera sa, chiar dacă un volum „de debut” în poezie, publicat la Editura Vinea în 1998, a stârnit un oarecare interes printre amatorii
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
devine tot mai vizibilă, aceea de recuperare cu tușă personală, nuanțată, a trecutului fiecăruia și a istoriei tuturor. Autorul nu este, o spune din pornire, nici istoric, nici scriitor, însă a absorbit, prin educație, prin prieteni, fibra bună a României interbelice, a stat în mijlocul unor rânduieli din care vor rămâne, peste ani, doar vise în culori. Scrise fără paradă de stil, cu nervul celui care nu se încurcă în detalii, memoriile prind, nu de puține ori, figuri extraodinare, precum a contesei
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
acesta sudic, arată bine la prima vedere, are, cu precădere în zona centrală, o distincție urbană evidentă: poți întâlni spații verzi îngrijite, destule clădiri de patrimoniu și chiar palate, apoi remarci vasta operație reușită de refacere a fațadelor unor imobile interbelice (de pildă, emblematica, celebra Casă Albă) și altă lucrare, deocamdată în curs de reconfigurare a Centrului Vechi. Dar altceva ne-a sărit în ochi (din păcate, nu e de laudă): de curând, Craiova s-a îmbogățit, tot în centru, cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
motivat”), iar pe de altă parte, un conglomerat deprimant numit beletristică, rezumat cu o uimitoare concizie: „«bătrînii» au obosit, «tinerii» nu prea pot, cei din generația medie șiau atins limitele, iar limitele sunt, în mod evident, sub nivelul celor din interbelic sau din perioada dezghețului poststalinist. Mai apar, desigur, romane reușite, cîteodată (arareori...) excelente, care-mi redau speranțele. Mai apar volume de poezie «OK» (nu și mari poeți). Dar nu sunt deloc sigur că mai există o literatură română șsublinierea nu
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
reparatorii după mai mult de o jumătate de veac, ci de posibilitatea de a urmări mai adânc cum lucra cenzura și cum influența, concret, „libera opțiune” a scriitorului respectiv. Foarte interesant este capitolul destinat literaturii dinainte de război, chiar din perioada interbelică, numită în chip abuziv „clasică” în limbajul curent al administrației culturale și rămasă cu acest atribut chiar și în documente oficiale: Cenzurarea „moștenirii clasice” (p.187 și urm.). Autoarea distinge „trei etape comportamentale” față de această literatură, dintre care prima, între
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
care a scos latinismul Școlii Ardelene din bibliotecă și din circuitul „supplex”-urilor legaliste și i-a dat dimensiunea afirmației politice, chiar și pe câmpul de luptă. Apoi, șirul de articole și conferințe din perioada 1930-1971, unele publicate în presa interbelică din Blaj, altele susținute în cadrul unor manifestări științifice omagiale (cu circuit restrâns, așadar), configurează cele două direcții complementare de cercetare a culturii din orașul de pe Târnave. Pe de-o parte, reconstituirea tradiției ce începe cu Ioan Inocențiu Micu-Klein, episcopul întemeietor
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
viața Blajului preluate în Oameni din Ardeal), la versiunea inițială. Opțiune care - am arătat cu alt prilej - este singura acceptabilă, în condițiile în care cenzura și autocenzura au intervenit în absolut toate cazurile de reeditare, între 1948-1989, a unor lucrări interbelice. Editorul le-a adăugat o prefață care, prin intermediul corespondenței susținute cu autorul, după întoarcerea acestuia din detenția politică și până la trecerea la cele eterne, reface atât traseul dificilei reveniri a lui Brateș în literatură, cât și atmosfera politică și intelectuală
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
publică - coordonatele moral-creștine necesare supraviețuirii noastre ca indivizi și ca nație. Nu știu ce ecou mai au scrierile lui Mircea Vulcănescu (din care Academia a scos, din fericire, o ediție critică), pentru o generație care ar merita mult mai mult decât aceea interbelică apelativul lui Zaharia Stancu de „generație în pulbere”. Cred că niciunul, dacă e să ne luăm după ultimele „corecții” din spațiul public autohton: retragerea titlului de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna lui Valeriu Gafencu, martir și sfânt al
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
mult ca priceperea de a grăi de cele sfinte” (p. 26). Salut, așadar, intenția de a aduna în volum câteva texte despre creștinism, plasat în contextul actualității culturale și mai ales sociale, ale uneia dintre cele mai strălucite minți ale interbelicului. Sunt texte necesare și formatoare, perfect articulate și încă perfect lizibile. Într-o Românie care a devenit o grețoasă „quintesență de mizerii”, cum precis ar zice poetul (și) azi - dacă s-ar uita la televizor -, ar trebui să ne mai
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
unul și unul pentru toți. Acum se aplică scapă cine poate. Fiecare după cum are ghinionul, cine are picioare mai lungi se duce mai repede, cine nu, s-a ars. Oare politicenii noștrii contemporani sunt la fel de volatili ca cei din perioada interbelică? Mai știu ei când e momentul să sară în altă barcă? Sau ne ducem ca Boc-ul...pardon ca bolovanul la fund? Libertatea a ajuns în criză de dive și a decis să scoată un nou produs pe tarabă: fata
Criza a împlinit 3 anişori şi deja a săvârşit un omor calificat. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25126_a_26451]
-
alții, în special unii militari, au fost arestați imediat dupa actul de la 23 August. Cei mai multi deținuți erau însă foști lideri politici ori membri ai vechii elite românești arestați începând cu anul 1948. Cel mai proeminent dintre liderii democrați din România interbelice a fost Iuliu Maniu, care a murit ca un martir în închisoarea Sighet. Majoritatea celor arestați erau totuși oameni simpli și mulți dintre ei erau tineri care respinseseră noul regim instalat în țara de Sovietici. Curând după proclamarea republicii “populare
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
Alexandru Hausvater, Golem, Ed. Tracus Arte Cartea de Eseu, Critică și Istorie literară 1. Mircea Anghelescu, Poarta neagră, Ed. Cartea Românescă 2. Adriana Babeți, Amazoanele, Ed. Polirom 3. Antonio Patraș, E. Lovinescu și modelele românești și europene ale criticii literare interbelice, Ed. Muzeul Național al Literaturii Române 4. Irina Petraș, Oglinda și drumul, Ed. Cartea Românească 5. Andreea Răsuceanu, Bucureștiul lui Mircea Eliade, Ed. Humanitas Cartea de Debut 1. Ștefan Baghiu, Spre Sud, la Lăceni, Ed. Cartea Românească 2. Ion Buzu
Nominalizări la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 () [Corola-journal/Journalistic/2519_a_3844]
-
Oricum, spre deosebire de alți scriitori și mentori importanți ai momentului care au trecut mai devreme sau mai târziu în barca învingătorilor, G.Călinescu nu și-a învăluit în discreție opțiunile și motivația lor. El a fost, dintre criticii notorii din perioada interbelică, cel care a ținut să-și afirme și să-și justifice cu orice prilej noua identitate și să-și ilustreze poziția nu numai în spațiul politic (atitudine firească în măsura în care devine foarte curând deputat în noua Adunare Națională și rămâne până la
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
Revoluției“, încrezător în mitul URSS-ului și al lui Stalin, laolaltă cu bunii săi prieteni, intelectuali străluciți ca Barbu Câmpina sau Eugen Stănescu, încrezători în țeluri pe care primii trei ani postbelici par să nu le dezmintă. O prelungire a interbelicului „e drept, foarte deteriorată“ nelăsând totuși oricui să întrevadă ce va urma. Pentru Paul Cornea încrederea în comunism rezistă până „la faza de disoluție, având ca moment decisiv evenimentele din 1956“, până la abjurarea definitivă petrecută la mijlocul anilor ’ 60. Desigur e
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
valoare a colegului meu asupra întregii (!) literaturi de azi: „Beletristica, în schimb, mă deprimă: «bătrînii» au obosit, «tinerii» nu prea pot, cei din generația medie și-au atuns (sic!) limitele, iar limitele sunt, în mod evident, sub nivelul celor din interbelic sau din perioada dezghețului poststalinist. Mai apar, desigur, romane reușite, cîteodată (arareori...) excelente, care-mi redau speranțele. Mai apar volume de poezie «OK», (nu și mari poeți). Dar nu sunt deloc sigur că mai există o literatură română, alta decît
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
literare se potrivește, pe acest fundal, cu nivelul prozei și poeziei noastre. Beletristica îl deprimă pe Paul Cernat. E firesc să fie așa: bătrînii au obosit, tinerii nu prea pot... Limitele de azi sînt în mod evident sub limitele din interbelic. Mai există oare o literatură română, alta decît cea din trecut? Paul Cernat nu este deloc sigur. Astfel că el va spune „rămas-bun cronicii literare”, deși va continua să scrie „toată viața despre literatură”. Iată, în sfîrșit, o veste bună
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
despre literatură”. Iată, în sfîrșit, o veste bună în răspunsul apocaliptic din „Steaua”. Dacă nu ne mai gîndim atît că nivelul celor din România literară e cum e și că orice ar scrie autorii români din ultima jumătate de secol, interbelicul rulz - situația nu pare așa de rea. Iată, Paul Cernat va continua să scrie despre literatură. E puțin lucru? Adică nu este un semn îmbucurător că un critic literar va scrie despre literatură? Este. Rămîne însă în suspensie dacă literatura
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
dintre puținele capitole ale literaturii noastre dintre 1930-1950, care a putut fi schițat și discutat fără mari omisiuni de nume sau de probleme, încă înainte de încheierea epocii proletcultiste. S-a întâmplat că o parte dintre suprarealiști, oricum adversari ai tradiționaliștilor interbelici dintre care mulți aveau zgomotoase opțiuni politice de dreapta, au militat sau măcar au publicat în reviste de stânga și au putut fi revendicați de regimul instalat după război ca precursori ai „noii” literaturi. Cea mai suprarealistă performanță de acest
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]