3,324 matches
-
dintre elementele care îl compun. Capitolul de față se ocupă pe larg de acest model și în mod special de tipurile de analiză structurală. Structura reprezintă un pattern al relațiilor dintre elementele componente ale sistemului, o lege a relațiilor de interdependență a acestora. Cea mai curentă definiție a structurii pune în evidență tocmai acest aspect fundamental: structura reprezintă totalitatea relațiilor de interdependență ordonată dintre elementele unui sistem, astfel încât schimbarea unui element produce schimbări determinate în toate celelalte elemente. Jean Piaget (1968
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de analiză structurală. Structura reprezintă un pattern al relațiilor dintre elementele componente ale sistemului, o lege a relațiilor de interdependență a acestora. Cea mai curentă definiție a structurii pune în evidență tocmai acest aspect fundamental: structura reprezintă totalitatea relațiilor de interdependență ordonată dintre elementele unui sistem, astfel încât schimbarea unui element produce schimbări determinate în toate celelalte elemente. Jean Piaget (1968) are dreptate când afirmă căstructura reprezintă legea de transformare a unui sistem. Despre analiza structurală s-a scris foarte mult în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
destul de vagă a necesității ca sistemele să prezinte un anumit grad de coerență internă, realizată prin acomodări și adaptări reciproce ale elementelor. În filosofia materialist-dialectică, această idee esteprezentă într-o formă generală: principiul conexiunii universale. Ideea de conexiune universală, subliniind interdependența și interacțiunea multiplă a fenomenelor reale, duce la formularea unui principiu metodologic general, care prezintă o importanță specială în analiza fenomenelor sociale, în cazul cărora interdependența este mult mai ridicată: principiul analizei concret istorice. Un fenomen social nu poate fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
idee esteprezentă într-o formă generală: principiul conexiunii universale. Ideea de conexiune universală, subliniind interdependența și interacțiunea multiplă a fenomenelor reale, duce la formularea unui principiu metodologic general, care prezintă o importanță specială în analiza fenomenelor sociale, în cazul cărora interdependența este mult mai ridicată: principiul analizei concret istorice. Un fenomen social nu poate fi analizat abstract, ci în contextul său istoric determinat. Deși o procedură de bază a analizei structurale, analiza contextului structural, nu este de natură să ducă la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rezultate spectaculoase. Ea reprezintă ceea ce Gouldner și Peterson numeau un „funcționalism slab”: orice lucru este legat (este „înfuncție”) de o mulțime de alte lucruri (Johnson, 1978). Exigența analizei contextuale nu conține indicații mai precise asupra modului în care are loc interdependența. Compatibilitatea/incompatibilitatea dintre două sau mai multe elemente ale unui sistem este, de asemenea, un caz simplu de analiză structurală. Ea se bazează pe ideea că două elemente ale unui sistem trebuie să prezinte un anumit grad de compatibilitate, fapt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anterioare au avut ca obiect sistemele finaliste. Nu toate sistemele sociale au însă proprietatea de a fi orientate finalist. Se invocă tot mai mult și un alt tip de sistem social, pe care Raymond Boudon (1979) îl denumește „sistem de interdependență”. Pentru rațiuni care vor deveni imediat clare, în acest capitol un asemenea sistem va fi desemnat prin termenul de suprasistem. Sistemele finaliste se constituie „de sus în jos”: pornind de la finalitățile globale, ele își construiesc organizarea internă, elementele componente. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
materiale sunt, de regulă, sesizabile imediat într-un orizont temporal apropiat, și, totodată, ușor identificabile. În schimb, efectele tehnologiilor sociale sunt mult mai complexe, mediate, sesizabile într-un orizont de timp mai îndelungat și, în consecință, mai dificil de determinat. Interdependența elementelor sistemului social este, la rândul ei, foarte ridicată, în timp ce în cazul sistemelor tehnico-productive, ea este relativ scăzută. Într-o societate poate exista o întreprindere ultramodernă, alături de un atelier bazat pe tehnologii primitive. Nu același lucru este însă valabil în ceea ce privește
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să conțină atât personal calificat, tehnici și proceduri validate științific, cât și autoritate organizațională. În lipsa unui asemenea organism, selecția și orientarea profesională științifică rămân un simplu deziderat, iar cunoștințele privitoare la acesta riscă să devină o sursă de insatisfacție. Sindromul interdependenței și funcționalității vicioase. Din cauza interdependenței părților, foarte ridicată în sistemele sociale, componentele pe care sociologul dorește să le schimbe fac parte cel mai adesea dintr-un sistem mai general și complex de echilibru existent. Introducerea, de exemplu, a unui stil
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tehnici și proceduri validate științific, cât și autoritate organizațională. În lipsa unui asemenea organism, selecția și orientarea profesională științifică rămân un simplu deziderat, iar cunoștințele privitoare la acesta riscă să devină o sursă de insatisfacție. Sindromul interdependenței și funcționalității vicioase. Din cauza interdependenței părților, foarte ridicată în sistemele sociale, componentele pe care sociologul dorește să le schimbe fac parte cel mai adesea dintr-un sistem mai general și complex de echilibru existent. Introducerea, de exemplu, a unui stil democrat participativ, colectiv, de conducere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
le evalueze împreună cu alte persoane, prin confruntare. Prin aceste exerciții, ele învață nu numai despre diferitele probleme supuse analizei și despre modalitățile de soluționare a lor, ci și despre procesele sociale, interpersonale în activitatea sistemelor sociale de soluționare a problemelor: interdependențe sociale, comunicare interpersonală, tratarea diversității opiniilor și realizarea consensului, rezistențele care apar în procesul comunicării și luării deciziei, modul de depășire a acestora. Se așteaptă ca aceste capacități noi dobândite să fie transferate în activitatea practică a sistemelor în care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
metode fundamentale de a face inteligibil un fenomen social sau uman pornesc de la presupoziții distincte asupra tipului de determinism specificacestora: a) Explicația presupune existența unui determinism obiectiv: fenomenele sociale sunt verigi ale unor lanțuri cauzale. Ele se află într-o interdependență obiectivă cu alte fenomene sociale. A explica înseamnă a pune în evidență tocmai această interdependență, a determina acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă cauzele fenomenului pe care îl analizăm. A explica dezlănțuirea primului război mondial înseamnă a pune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra tipului de determinism specificacestora: a) Explicația presupune existența unui determinism obiectiv: fenomenele sociale sunt verigi ale unor lanțuri cauzale. Ele se află într-o interdependență obiectivă cu alte fenomene sociale. A explica înseamnă a pune în evidență tocmai această interdependență, a determina acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă cauzele fenomenului pe care îl analizăm. A explica dezlănțuirea primului război mondial înseamnă a pune în evidență acele condiții care în mod obiectiv au declanșat acest eveniment. b) Comprehensiunea presupune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie deci să formuleze legile care leagă stările, evenimentele discrete între ele. Explicația structurală este fundată pe o schemă deterministă sistematică. Obiectul de cercetare este un sistem. El reprezintă o pluralitate de elemente interdependente. Un sistem se caracterizează printr-o interdependență ordonată, și nu prin una întâmplătoare. Dacă unul dintre elementele sale componente se modifică, toate celelalte se vor modifica într-un mod determinat. În acest sens, Jean Piaget definea structura ca fiind legea de transformare a unui sistem (Popper, 1972
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o impune mintea omenească. Ajungem în acest fel la o teză fundamentală a teoriei marxiste asupra societății: determinismul reciproc al activităților, faptelor sociale. Fiecare este rezultatul influenței unei mulțimi de împrejurări, a activităților cu care se învecinează. La nivelul acestei interdependențe se realizează explicația. A explica un fapt social înseamnă a pune în evidență modul în care este determinat profilul său particular de alte fapte sociale. Prin aceasta, este realizată exigența constituirii teoriei sociale ca știință - explicarea unui fapt social prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
apar în forme specificate în diferitele formațiuni sociale. Este conținută deci aici o importantă implicație metodologică în ceea ce privește analiza fiecărui fenomen în parte. Marx merge mai departe decât abstracta exigență comteană de a explica fiecare fenomen prin celelalte, determinând relațiile de interdependență. Se cere integrarea respectivului fenomen în ansamblul relațiilor structurale, în configurația structurală a contextului social din care face parte. Cu alte cuvinte, sarcina științei este să determine funcțiile pe care fiecare fapt social le are de îndeplinit în cadrul structurii concrete
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acțiunea cauzală a unui factor. Toate celelalte fapte sociale sunt egal importante în determinarea oricărui fenomen social particular. O asemenea strategie pluralistă își are o anumită justificare în practica analizei sociologice. Datorită caracterului de sistem al vieții sociale, a puternicei interdependențe a tuturor faptelor sociale, sociologul poate urmări în diferite cazuri influența variatelor fenomene învecinate asupra fenomenului cercetat. De exemplu, dacă ne interesăm de fenomenele economice dintr-o anumită comunitate, putem să depistăm o influență a mediului, a populației, a tehnologiei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau despre familia burgheză. Tipul general al relațiilor sociale se răsfrânge asupra relațiilor de familie. Pe scurt, acesta este modelul teoretic explicativ elaborat de Marx. El cuprinde așadar enumerate principalele elemente componente ale societății, punctându-se totodată relațiile fundamentale de interdependență. Atunci când se vorbește despre strategia materialistă de explicație a societății, se are în vedere, în mod esențial, acest model teoretic, mult mai complex, decât teza simplă și, după cum am văzut, parțială a caracterului determinant al existenței sociale asupra conștiinței sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ultime perioade sunt Athanor (1968), Copacul-animal (1971) și Tatăl meu obosit (1972), unde reluarea tehnicilor suprarealiste se conjugă cu reconsiderarea demersului cognitiv al vechilor alchimiști, pentru care toate ființele și lucrurile din univers sunt legate prin fire nevăzute într-o interdependență subtilă, sesizabilă la o privire suficient de atentă. Asemenea alchimiștilor, poetul reface continuitatea dintre lumea fanteziei și cea a realității într-o lirică unde, așa cum plumbul devenea aur, realul „curge” permanent în imaginar, zgura celor mai banale întâmplări transmutându-se, prin
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
îndrepta spre colaps. Totuși, probele istorice arată că acest colaps nu apare cu ușurință. Astfel, este sarcina științelor sociale de a oferi o explicație care să clarifice lucrurile. Shepsle și Bonchek caracterizează și ei această problemă ca fiind una de „interdependență strategică”.2 Indivizii au nevoie să coopereze unul cu altul pentru a realiza obiective colective, dar această cooperare nu apare întotdeauna, sau automat. Modelele de alegere sunt importante nu numai pentru că prezintă problema într-o manieră riguroasă, dar și pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
redescoperirea lui Eliade, Cioran, Noica și a Întregii generații a eseiștilor anilor ’30, deceniul Început la răscruce de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire” a unor autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu actori implicați În relații sociale, În interacțiuni. Viitorul metodologiei sociologice Începe cu un deziderat: ,,O metodologie contextualistă Înseamnă viziune chicagoeană asupra timpului și spațiului, ceea ce presupune (re)descoperirea istoriei evenimentelor, a domeniilor de interacțiune, a modurilor de investigare a interdependențelor spațiale complexe, ținând cont că aceste interdependențe spațiale sunt structurate temporal” (Abbott, 1999, 217). Dorința lui Abbott vizează către reintegrarea diferitelor sociologii, separate uneori artificial, metodologii comune existând În și Între (sub)discipline separate. Reînnoirea moștenirii de la Chicago o putem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interacțiuni. Viitorul metodologiei sociologice Începe cu un deziderat: ,,O metodologie contextualistă Înseamnă viziune chicagoeană asupra timpului și spațiului, ceea ce presupune (re)descoperirea istoriei evenimentelor, a domeniilor de interacțiune, a modurilor de investigare a interdependențelor spațiale complexe, ținând cont că aceste interdependențe spațiale sunt structurate temporal” (Abbott, 1999, 217). Dorința lui Abbott vizează către reintegrarea diferitelor sociologii, separate uneori artificial, metodologii comune existând În și Între (sub)discipline separate. Reînnoirea moștenirii de la Chicago o putem vedea, pe de o parte, la sociologii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de pildă, Seldon Bengtson - preferă termenul cohortă, considerându-l mai potrivit În studiul generațiilor (Bengston și Kuypers, 1971, 246-260). Attias-Donfut se raliază opiniei lui Kohli, subliniind că expresia generație a welfare-ului este preferabilă „pentru că ea are meritul de a sublinia interdependența raporturilor În lumea muncii și În sistemul protecției sociale” (2000, 646). În centrul acestui sistem, spune sociologul francez, se află Însuși ,,contractul dintre generații” (Attias-Donfut, 2000). Membrii aceleiași generații a ,,welfare-lui” au În comun același context economic și instituțional care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
procesului de Îmbătrânire. Acest fapt a permis punerea În evidență a „dezordinii existențelor, sub efectul multiplelor procese care au loc la răscrucea istoriilor individuale, a istoriei Însăși și a pozițiilor În ciclul viețiiă A permis, de asemenea, dovedirea modului cum interdependența generațiilor contribuie la modelarea destinelor individuale și a celor colective, pe care data nașterii le determină” (apud Attias-Donfut , 2000, 648). Prelungirea vieții a schimbat raporturile dintre generații. Prezența celor mai bătrâni, contribuțiile lor din ce În ce mai numeroase - dar și noile lor nevoi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sexe și raporturile dintre generații. Transmiterile inverse și difuzarea schimbării Istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Această mișcare - ce s-a accelerat În cursul istoriei recente - arată interdependența care există Între raporturile dintre generații și raporturile dintre sexe și care se traduce prin evoluții solidare. Desigur, relațiile de dominație Între generații diferă În mod fundamental de cele care există Între sexe: fiul trebuie să ia locul tatălui și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]