45,962 matches
-
sută a aserțiunilor izvorîte din pana maeștrilor, și o "actualitate" de gradul doi, mai adîncă deși mai discretă, bizuită pe "strategiile lor mai generale de lectură", pe doctrina lor intelectuală, pe maniera raportării lor caracteristice la sistemul de valori: "Mă interesează la el (la E. Lovinescu) mai puțin analizele în sine, privite izolat, și mult mai mult ansamblul, sensul acțiunii lui, care dovedește o excepțională capacitate de percepție a structurilor lumii în care a trăit și, în consecință, un extraordinar de
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
al autorilor occidentali nu mai are forța unei adevărate oralități. Desigur, ei vorbesc, dialoghează, dar uită că au un corp, iar vorba omenească închisă asupră-și, și-a pierdut, în cazul lor, vechea eficacitate. Dincolo de problema închiderii sensului, ceea ce îl interesează pe Artaud este problema comunicării. împotriva discursului decorporalizat al actorului occidental Artaud reclamă oralitatea și discursul prezenței, al comunicării directe. în sprijinul revendicărilor sale, el va apela la modelele originilor, se va adresa tuturor acelor culturi ale oralității pe care
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
sufletului îmbrățișate și reînsuflețite de acest curent subteran și nu doar o defilare de imagini poetice și nimic altceva, presărate prin ceea ce s-a convenit să se numească texte suprarealiste. Nu suntem poeți, sau dacă da, atunci suprarealismul nu mă interesează" (scrisoare către Max Morise). Așa cum explică Monique Borie într-o notă, în acest text, cuvântul poet e luat în sensul său comun de făuritor de imagini, poetul - profesionist al literaturii și nu poetul-inițiat. De acești poeți și, în general, de
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
explică Monique Borie într-o notă, în acest text, cuvântul poet e luat în sensul său comun de făuritor de imagini, poetul - profesionist al literaturii și nu poetul-inițiat. De acești poeți și, în general, de artiștii profesioniști el nu e interesat și găsește doar la câțiva pictori și muzicieni forța unor semne profetice, "pe care din timp în timp lumea trebuie să vină să le asculte". În geografia reală ca și în cea inventată, în istoria știută, ca și în cea
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
motive ale iubitei de a declanșa ruptura, cel mai credibil ar fi reflexul de apărare al partenerei în contra discursului amoros, mult prea teoretic, al îndrăgostitului "care iubește mai mult iubirea - și suferința din iubire - ca prilej de intensificare a trăirii". Interesat de raporturile dintre amintire și uitare, naratorul are meritul de a fi smuls uitării filmul propriei educații sentimentale, developând ecourile extreme ale unei iubiri refuzate, făcând din ea o elegie pură. Ruptura, acest flagrant de sinceritate în dauna ficțiunii, este
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
în epoca în care Baudelaire îl numea pe cititor, în termeni celebri, nu doar "hypocrite lecteur", ci și "mon semblable" și chiar "mon frčre", humuleșteanul nu e dispus a vedea în cititor o ființă atît de apropiată. Empatia nu-l interesează. Ironia și autoironia prefeței menționate îi dau în vileag resortul pragmatic. "Cetitoriului" nu i se pretinde o opinie asupra creației, emiterea unei judecăți de valoare, ci simpla prezență, precum un certificat al condiției auctoriale. Existența "autoriului" e în funcție de existența "cetitoriului
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
Plec uneori și de la o teoremă - o teză despre natura umană pe care vreau s-o demonstrez - dar aceasta face de fapt parte din caracterizare. LV. Cum îți place să pui capăt unui roman? TM. Ca scriitor nu mă prea interesează intriga. Ca lector mă agăț de ea ca toată lumea, cu precizarea că, ori de câte ori structura domină personajele ori ideile, mă trezesc că sar foarte mult și nu mai revin. Pe de altă parte, fac aceasta și cu autori indieni sau din
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
și Eliot, ironia e unealta predilectă a scriiturii. Toate miturile au fost demitizate. Am senzația că refaci zidurile sacrului. Mă înșel? TM. Nu mă văd scriind absolut nimic fără umor. Umorul dezumflă cel mai bine prefăcătoria și, ca romancier, mă interesează cum sunt oamenii cu adevărat și nu cum s-ar vrea ei prezentați. Acestea fiind zise, cred că mai pot exista eroi și eroine: nu înnăscuți, ci creați de împrejurări. LV. Folosești cu mare economie, dar și cu excelent efect
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
în urmă, că n-a văzut în viața lui aria știută ca "the Fens", spre dezamăgirea echipei de televiziune care spera că el le va indica un decor inedit pentru filmare. LV. Citești ce spun criticii despre opera ta? Te interesează părerile lor? TM. Nu mă interesează să citesc critică, iar ceea ce s-a scris despre mine e în mare parte rizibil dar critica literară de valoare cred că trebuie să fie la fel de creatoare ca romanul și, în același timp, fidelă
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
în viața lui aria știută ca "the Fens", spre dezamăgirea echipei de televiziune care spera că el le va indica un decor inedit pentru filmare. LV. Citești ce spun criticii despre opera ta? Te interesează părerile lor? TM. Nu mă interesează să citesc critică, iar ceea ce s-a scris despre mine e în mare parte rizibil dar critica literară de valoare cred că trebuie să fie la fel de creatoare ca romanul și, în același timp, fidelă textului pe care îl analizează. Așa cum
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
însăși moda, noutatea ca semn, pentru că noutatea este chiar garanția vizibilității. Mai mult, ea nu recuperează ca semn nimic literal, nu poate sau refuză să aplice limbajului tratamentul aplicat decorului social. Argumentul ei este că pe aproape nimeni nu mai interesează intertextualități de anvergură, că literatura ca literatură e foarte puțin prizată. Pe de altă parte, însă, sistemul o înghite foarte ușor, o transformă el însuși, înaintea altora, în semn. Ceea ce se întîmplă astăzi la noi cu unele romane underground de la
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
mare romanul unei regiuni mici, neglijabilă pentru Europa, ca Basarabia? E o falsă problemă? Sunt sigur că multora le va veni în minte contra-argumentul afirmării europene a albanezului Ismail Kadare. Ce știm noi despre romanul din Estonia, Letonia sau Lituania? Interesează pe cineva? Da, cu condiția să ne determine cineva să ne intereseze. Basarabia, la fel ca Albania, e, pentru Europa, ca un spin într-un deget. Deci ar putea să intereseze. Prin cine? Prin Paul Goma sau prin Ion Druță
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
falsă problemă? Sunt sigur că multora le va veni în minte contra-argumentul afirmării europene a albanezului Ismail Kadare. Ce știm noi despre romanul din Estonia, Letonia sau Lituania? Interesează pe cineva? Da, cu condiția să ne determine cineva să ne intereseze. Basarabia, la fel ca Albania, e, pentru Europa, ca un spin într-un deget. Deci ar putea să intereseze. Prin cine? Prin Paul Goma sau prin Ion Druță - ei, ca romancieri, ar fi fost, din punctul meu de vedere, principalele
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
știm noi despre romanul din Estonia, Letonia sau Lituania? Interesează pe cineva? Da, cu condiția să ne determine cineva să ne intereseze. Basarabia, la fel ca Albania, e, pentru Europa, ca un spin într-un deget. Deci ar putea să intereseze. Prin cine? Prin Paul Goma sau prin Ion Druță - ei, ca romancieri, ar fi fost, din punctul meu de vedere, principalele speranțe ale unei afirmări europene a romanului basarabean. Căci, mie mi-e foarte clar, în acest moment, romanul basarabean
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
chiar în război (...) nu mi s-a pus o problemă atît de alarmant imediată și atît de insolubilă parcăť". Iubirea reprezintă pentru Fred o "bucurie a minții", o experiență "la rece", proiectată cu superbie pe ecranul absolutului. Realul nu-l interesează, căci "sentimentul" pentru doamna T. e o latență veșnică, deci o trimitere în ireal, "o iluzie mai puternică și mai durabilă decît împlinirea ei". Paradoxul acestui Eros sublimat, descărnat ca o teoremă, implicînd fuga de posesiune, e tranziția de la intensitatea
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
fără demonstrații plicticoase, Cuciurcă își configurează personalitatea ireductibilă printr-o egală distribuire în direcții opuse și, aparent, ireconciliabile. Adică exact în acelea care se completează reciproc și țin lumea în echilibru și în armonie. II. Suspendarea lumii în efigie Deși interesat de tot ceea ce ochiul poate să absoarbă, de la accentul de culoare întîmplător la forma spontană, de la construcțiile simbolice de o mare complexitate și pînă la amplele simfonii cromatice pe care istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
titlu o metaforă alunecoasă: "calea de acces". În termenii "împărțirii" de mai sus, ar însemna că volumul strînge fragmente dintr-o operă critică de-al doilea nivel, care nu țintește concluziile (cel puțin nu la vedere), ci modurile de investigare, interesată fiind de drumuri, nu de pietrele de hotar. Lato sensu, este adevărat. Părerile lui L. Raicu, pus pe franjurat etichete, pe bătut alte efigii, nici pe departe definitive, sînt greu de transformat într-un inventar de invariante, gata de-a
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
în gât pe unul și pe altul, lui Gh. Onișoru, ca președinte al CNSAS îi rămânea abținerea ca primă soluție. Nici gând. Fără să ezite, Onișoru a dat două voturi în favoarea lui Vadim Tudor. Nu știu și nici nu mă interesează dacă asupra lui Onișoru s-au făcut presiuni pentru a vota astfel. În calitatea lui de președinte al CNSAS el nu trebuia să răspundă decât în fața propriei sale conștiințe. Fiindcă pentru asta a fost pus acolo, nu să cadă la
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este "Care din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră "din punct
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el consideră "din punct de vedere strict logic (...) absurdă" o construcție cu din + singular (non-colectiv), pentru că "din presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
compromite grav cele mai bune intenții. Nici portretul, nici peisagistica, nici natura statică și nici măcar fabulația lirico-onirică, acel suprarealism de buzunar, în capacana căruia scriitorul - atît ca privitor, cît și ca actor - poate cădea cu multă ușurință, nu l-au interesat defel pe Opreanu. Pictura lui nu are nimic denotativ, nimic datat și nimic ostentativ. Ea este o eliberare energetică pură, o exteriorizare a tensiunilor lăuntrice în explozii cromatice care nu exprimă nimic altceva în afara propriei lor dinamici. Intr-un mod
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
din cartierul Primăverii, dezagregarea limbajului folosit în viața de fiecare zi, totul, susținea el, ar merita interpretat. Tu de ce nu comentezi, cu mintea ta sclipitoare, cu educația filosofică pe care o ai, ce se întâmplă în jurul tău? De ce te-ar interesa mai mult practicile culturale dinainte de război decât stilul de viață de azi? - Filosofia are această capacitate proteică de a-și putea lua ca obiect de filosofare orice - inclusiv loteriile. E ca jurnalistica, se poate placa pe orice realitate - inclusiv pe
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
renunți la ispite. La tentațiile care te abat de la drumul și scopul tău. Tu-mi prezinți niște ispite - iar eu îți spun că ispita cea mare a vieții mele de acum e istoria ideilor în cultura română. De aceea mă interesează cultura interbelică, de aceea am scris o carte despre ultimele trei decenii ale scolului al XIX-lea - cartea mea despre Caragiale -, de aceea am ajuns să citesc }ugui, Pătrășcanu, Beniuc, de aceea răscolesc colecții din presa anilor '40 sau Scînteia
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
scenă, o idee mult mai tare, mai pregnantă, mai vizibilă, să adune tensiunea și miza pe care a contat, Dragoș Galgoțiu s-a complicat, sedus fiind de roman și de Oscar Wilde, aglomerînd în spectacol motive, semnele pentru care îl interesează acest text, această lume, estetica și teoriile lui Wilde. De aceea, cred că pe scenă este mai degrabă o dezbatere efervescentă de idei, decît dezvoltarea uneia, esențială, care să concretizeze mesajul, să-l ordoneze. Construcția barocă devine obositoare, se încep
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
dedesubt și o retorică însoțitoare. Un spațiu mai aerisit, poate, ar fi lăsat dansului posibilitatea să motiveze pînă la capăt opțiunea aceasta, pentru acest tip de comentariu gestual, emoțional. După mine, o opțiune foarte inspirată, de marcă care m-a interesat cel mai tare în spectacol. Din toate punctele de vedere. Deși nici ea nu este pe deplin susținută și explicată pe scenă. Astfel, pare puțin bizar cînd cineva i se adresează cu replică lui Dorian Gray, direct, unu la unu
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]