688 matches
-
până la vârful „plenar” nici la maturitate. Într-adevăr, există și adulți care au unele probleme în registrele superioare nivelului „fluența cuvintelor în propoziție”, fiind carențiali, într-o anumită măsură, în a-și prezenta organizat opiniile, a respecta flexiunile gramaticale, a interioriza unele cunoștințe prezentate verbal sau a reflecta și a raționa eficient prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decât în educația de tip școlar. De pildă, Kirkpatric (1994) vorbește de patru paliere/niveluri de evaluare, importante în raport cu orice stagiu de formare aferent educației adulților: 1. evaluarea reacției cursanților (dacă le-a plăcut cursul); 2. evaluarea învățării (dacă au interiorizat achizițiile scontate); 3. evaluarea condiției postînvățare (dacă derulează comportamentul profesional vizat); 4. evaluarea rentabilității stagiului (dacă a meritat investiția, costurile, generând totodată o valoare adăugată). În schimb, alți specialiști, cum este cazul lui Caffarella (2002), propun o abordare mai integrată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
desfășoare mereu după aceleași tipare, după un anumit algoritm, nici măcar în clasă cu elevii, în educația actuală. Principiile oferă doar repere orientative de acțiune pentru a realiza obiectivele propuse, iar modul în care fiecare practician le va înțelege, le va interioriza și le va pune în practică conferă o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se bazează pe caracteristicile învățării la această vârstă și pe condițiile care facilitează procesul învățării cursanților adulți, ele nemaifiind în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest „repertoriu de semne/semnale” se instituie într-un veritabil „rezervor” la purtător, pentru comunicarea curentă, mereu în expansiune
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
până la vârful „plenar” nici la maturitate. Într-adevăr, există și adulți care au unele probleme în registrele superioare nivelului „fluența cuvintelor în propoziție”, fiind carențiali, într-o anumită măsură, în a-și prezenta organizat opiniile, a respecta flexiunile gramaticale, a interioriza unele cunoștințe prezentate verbal sau a reflecta și a raționa eficient prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decât în educația de tip școlar. De pildă, Kirkpatric (1994) vorbește de patru paliere/niveluri de evaluare, importante în raport cu orice stagiu de formare aferent educației adulților: 1. evaluarea reacției cursanților (dacă le-a plăcut cursul); 2. evaluarea învățării (dacă au interiorizat achizițiile scontate); 3. evaluarea condiției postînvățare (dacă derulează comportamentul profesional vizat); 4. evaluarea rentabilității stagiului (dacă a meritat investiția, costurile, generând totodată o valoare adăugată). În schimb, alți specialiști, cum este cazul lui Caffarella (2002), propun o abordare mai integrată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de la "Muzica populară... Nu îmi place!" (S2) la "Ascult muzică populară cam de trei ori pe săptămână" (S15). Cei cărora nu le place declară că totuși ascultă acest tip de muzică la petreceri, nunți, botezuri ș.a. Dorind să vedem în ce măsură interiorizează acest gen de muzică, am întrebat subiecții dacă fredonează sau cântă melodii populare românești. Răspunsurile ne relevă faptul că, cu puține excepții legate de ocazii speciale ("la chefuri"), majoritatea nu cântă deloc. Un indicator interesant pentru acest domeniu ne arată
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
exemplu, în bestiarul din Istoria ieroglifică sau în Țiganiada). Pe schema de reprezentare, imaginația proiectează o categorie ambivalentă și greu de definit, situată între concret și abstract, între real și "raționabil", între sensibil și inteligibil: imaginea. În sine, ea re-prezintă, interiorizează lumea, apoi o reproduce la nivel mental sau în baza unui suport material și o transformă într-un discurs, diferit de obiect atât substanțial, cât și în ce privește valoarea sa ontologică. Se delimitează astfel de existența lucrurilor "reale", pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Încuraja o administrare sustenabilă a Terrei. Fragilitatea și vulnerabilitatea sunt, discutabil, o condiție universală. Dar asta nu Înseamnă că toată lumea va adopta În mod automat drepturile universale ale omului. Pentru ca acest lucru să se Întâmple, ființele umane vor trebui să interiorizeze un sentiment al empatiei cu același angajament pasionat pe care generațiile anterioare l-au avut atunci când au Înlocuit credința cu rațiunea. Numai prin empatie poate cineva să Înțeleagă valoarea noțiunii drepturilor omului universale. De la era rațiunii la era empatiei Liantul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se completează și se susțin, ele îl vor îmbogăți spiritual într-o măsură mare pe copil. În clasele primare, elevii studiază norme de conduită morale la disciplinele: religie, educație civică, consiliere și orientare etc. Însă, virtuțile moral-religioase sunt învățate și interiorizate în timpul orelor de religie, sub îndrumarea profesorului. Elevii află din viața sfinților ce înseamnă credința statornică, milostenia, curajul, bunătatea, blândețea, în lecțiile: Sfântul Nicolae - prietenul copiilor, Sfânta Filofteiamodel de milostenie, Sfânta Parascheva - ocrotitoarea tinerilor etc. La clasa I, aceștia pot
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
acestea nu sunt acceptate de elevi și practicate efectiv. De ce depinde acceptarea acestor valori? Credem că sunt mai multe variabile care condiționează acest proces și aceasta va depinde de structurile afectiv motivaționale, de starea de pregătire a elevilor pentru a interioriza anumite valori morale-religioase, experiența lor de viață, modul de prezentare a valorilor (persuasiune sau impunere, exercitarea puterii sau autorității). Deși este situat în afara grupului de elevi, profesorul - diriginte face parte din conducerea clasei. Cunoscându-i regulile de organizare și valorile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în cel al prezentului, în imaginația și halucinațiile personajului contemporan (un cercetător), care scrutează, în documente, pe teren și în propriile-i trăiri, o cale spre a înțelege misterul „prințului de aur”. Căutarea sfârșește în identificare: protagonistul din planul prezentului interiorizează destinul eroului istoric văzut ca simbol. Compozițional, romanul este conceput ca un monolog interior, formulă adecvată atâta timp cât nu coboară în idealizare naivă și în simplă explicitare. În Capriciu (1972), C. exersează o altă formulă, subsumabilă romanului de analiză psihologică, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
transformarea neîncetată a formelor lor de organizare. Lévi-Strauss caracteriza, plastic, cele două tipuri de societăți în felul următor: primele caută să anuleze în mod cvasiautomat efectul pe care factorii istorici l-ar putea avea asupraechilibrului și a continuității lor; celelalte, interiorizând devenirea istorică, fac din ea motorul dezvoltării lor (Lévi-Strauss, 1970). Să le analizăm pe rând. Perspectiva temporală a societăților stabile. Nu discutăm aici cum sunt posibile asemenea societăți. Existența lor este un fapt. Multe societăți pe care antropologii le numesc
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un trai decent membrilor societății și le conferea Încredere În ziua de mâine. În altă ordine de idei, este important de menționat că cetățenii Republicii Moldova nu au Înțeles, nu au conștientizat și, cu atât mai mult, sunt departe de a interioriza semnificațiile și principiile democrației. Astfel, aproape jumătate din respondenți - 45,3% (tabelul 3) - nu au putut să indice ce Înseamnă un stat democratic. Tabelul 3. În opinia dvs., ce Înseamnă un stat democratic? Prima opțiune Total Guvernarea legii 5,9
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicarea lumii și a istoriei pornind de la principii înalte, tematizarea acordului între rațiune și credință. Dar, oricît de nobile, aceste preocupări nu scot religia din sistemul antropocentric, nu îi mai exaltă paradoxurile fondatoare și traseele vertiginoase. Privatizarea religiei a fost interiorizată. Credința a căpătat măsura individualului. Această mutație are deja un trecut. Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii unei familii catolice fervente din secolul al XIX lea o aveau asupra propriului destin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care au dobîndit prin cunoaștere contemplativă sau prin revelație știința politică perfectă și care pe baza ei concep cetatea, abia aceștia pot fi supuși împreună cu proiectul lor probei responsabilității. Dar e verosimil că, odată ce au dobîndit această știință, odată ce au interiorizat-o, ei vor fi ajuns la capătul căutării și al dezbaterilor, putînd fi primiți ca filozofi legislatori în cetatea unde domnește oikeiopragia Societățile vechi puteau pretinde să întrupeze sau, mai degrabă, să se orienteze după o ordine ideală, fiindcă acceptau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se amplifică, sporește, își actualizează din ce în ce mai mult posibilitățile. Dar mai important este că, din punct de vedere calitativ, el își apropie forma de forma cercului și, prin salt, prin trecere la limită, se identifică cu ea. în traseul său, omul interiorizează o sferă tot mai largă a realului ; dar mai ales converge calitativ spre Forma care îl definește, spre arhetipul său. Nu alta este concepția lui Berdiaev privind persoana totală, echivalent al omului universal. Pentru el, persoana fiecărui om concret poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mecanică politică a lui Montesquieu, moderația nu se obținea prin consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții, cît și societatea civilă au interiorizat principiul moderației, l-au acceptat ca pe un dat inevitabil al existenței împreună. Indivizii și instituțiile societății liberale se definesc prin refuzul comun al puterii nelimitate. în expresia lui H.-R. Patapievici, principiul moderației constă în faptul că posesia puterii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau alta. Specificul etnocultural (felul de a fi) al românilor s-a obținut numai pe fondul interacțiunii dintre aceștia și mediul specific acestui areal, denumit fundus regius. Cerințele externe, îndeosebi cele ale mediului social reprezentat de rigoarea germană, s-au interiorizat, devenind astfel moduri de gândire, aspirații, atitudini, motive, valori etc. Toate influențele externe au fost filtrate prin condițiile interne, acestea coparticipând ca elemente ale „aliajului”. Dezvoltarea, ca ordine succesivă a stadiilor, a fost o rezultantă a conlucrării dintre aceste influențe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pneuma timpului. Al treilea motiv este că sursele istorice sînt folosite ilustrativ, și nu argumentativ. Mai precis, după „selecția” citatelor necesare, acestea sînt organizate Într-o anumită compunere În care ele joacă rolul argumentelor. Autorul nu face altceva decît să interiorizeze respectivul text fără nici un fel de distanță critică. În acest sens, Bogdan Murgescu este oarecum ambiguu, Întrucît nu stabilește net distincția dintre ceea ce Înseamnă „școala critică” și „critica textului” pentru istoria antică și medievală, pe de o parte, și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nivelul de dezvoltare a copilului. Explicațiile logice pot fi făcute de la vârste foarte mici sub forma unor interacțiuni simple în timpul îndeplinirii unor activități cotidiene. Copii cărora li se explică motivele pentru care există reguli reușesc mult mai bine să le interiorizeze și să le folosească mai târziu pentru autocontrol. Atunci când copiilor li se explică consecințele propriilor acțiuni (pro sau antisociale), aceștia reușesc să țină cont de sentimentele celorlalți și să-și dezvolte emoții sociale pozitive (empatie: capacitatea de a înțelege și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
explicație și o justificare pentru tot și că nimic nu se produce din întâmplare. Aceleași practici îi pot induce copilului valori umane, respectul pentru celălalt și responsabilitatea pentru cei din jurul lui. Dezvoltându-i copilului spiritul critic, ajutându-l să-și interiorizeze valorile umane, îl împiedicăm astfel să accepte supunerea față de ordinele care violează aceste valori, fie că ordinele parvin de la superiorul militar, de la antrenorul sportiv sau de la colegii de școală. O socializare pozitivă, dragostea și atenția celor din jur îl pot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
epuizează niciodată „misterele”, ci le „deschide” și le „variază”. Trilogia culturii sugerează ori chiar numește căile prin care se realizează aceasta. Acolo unde Frobenius sau Spengler căutaseră un numitor stilistic comun în determinantul spațial, autorul român elimină orice factor fizic, interiorizează totul și imaginează niște „coordonate abisale”, care ar dubla categoriile kantiene și ar alcătui o „matrice” inconștientă. Ea își pune pecetea pe caracterele spiritului, silindu-le să urmeze, fără s-o știe, o cale anume. Dictează, cu alte cuvinte, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
apei, concentrându-și mișcarea inimii și a minții către o totală respiro methaphisica, căutând umbra chemării lor depline. În fine, acești credincioși ai Indiei - la care se adaugă creștinii, musulmanii, evreii, anemiștii, sikhii și jainiștii - prin exaltare și revelare, Își interiorizează verticalitatea ființei lor, pentru a ajunge la acea uniune extaziantă și liniștitoare a inimii 686 cu Absolutul divin, deplina lor compasiune fiind ilustrată de Maica Tereza. Așadar, din toată această fervoare a credinței și Înțelepciunii s-a născut În timp
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dezbaterea publică din apatia consensuală asupra marilor valori democratice, protejând-o totuși de tentația întoarcerii la diviziuni ideologice învechite. În momentul în care modelul pieței se extinde nu numai la reglarea ansamblului activităților economice, ci se impune ca "model cultural interiorizat de către indivizi", având ca orizont "un model general"561, evaluarea democratică reprezintă una dintre cele mai ambițioase modalități de a reda încrederea în discuțiile cu privire la binele comun. Punerea în discuție a politicilor sociale și urbane trebuie să sensibilizeze indivizii asupra
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]