970 matches
-
2009: Matei Călinescu, Un fel de jurnal, 1973-1981, Editura Polirom, anul 2004 "Din nou conștiința exilului lingvistic, iscată de faptul că vorbesc englezește cu Matthew care la 24 august a împlinit doi ani. Engleza mea este lipsită de spontaneitate, de interjecții, de onomatopei, de tot ce mi-ar trebui ca să comunic cu un copil; o limba literară și matură, dar fără rădăcini" Are deplină dreptate profesorul de literatură, ce optimist eram la început! Eu mi-am dat seama că vorbesc o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fi siguri că Gigi, Monica, Irinel & Co. există. Și sunt și ubicui. Schimbi canalul și dai tot de ei. De fiecare dată mai au ceva de spus, ceva de arătat, iar televiziunile se bat să le surprindă orice gest, orice interjecție și să împărtășească poporului aceste frânturi de materie divină. Prin urmare, nu e de mirare că astfel de personaje îi bântuie pe români întrun fel sau altul, indiferent de gradul de cultură al fiecăruia. De fapt, oamenii sunt parazitați de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
flegma-n ochi. Suntem în rahat, trăim în rahat, deci ne-am obișnuit cu rahatul și-o să-l consumăm mult și bine Mesaj deci este. Dar mai este și altceva ? Adică, film fiind, este cinema ? Nu, nu este. Este doar interjecție, înjurătură și, cum ziceam, scuipat. dac-ar fi incoerent, ar trebui să aibă o legătură chiar și contradictorie cu coerența Acesta n-are ; este pur și simplu lipsit, ocolit, privat de coerență. Ce are ? O imagine bună (Cristian Comeagă), irosită
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
președintele vrea să mărească impozitele, nu zice „O să vă măresc taxele“. Zice: „Orice cetățean american cunoaște valoarea educației“. Așa că mi-am scris un mic discurs, ceva de genul Starea Națiunii, și l-am învățat pe de rost, cu pauze pentru interjecții din partea lui Luke. (Sau pentru aplauze. Deși nu cred să ajungem chiar până acolo.) Atâta vreme cât am să mă țin de text și nimeni n-o să aducă în discuție politica din Uganda, ar trebui să mă descurc. Urc scările cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce kitsch oribil!“, șușotea fina elită intelectuală. În fine, spectacolul de pe scenă se sfârșește, dar armonia nu coboară și În sală! Ies să salut publicul. Sunt primit cu ovații de unii, cu răceală de alții (la București neajungând Încă moda interjecției huo la operă). Dintr-odată, Îmi văd propria mână ridicându-se pentru a opri aplauzele, se face tăcere În sală și Îmi dau seama că acum trebuie să și spun ceva. Discursul meu a subliniat caracterul neobișnuit al serii, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
este între cele două, pentru că neavând forța să împlinească reîntoarcerea, cel puțin el n-a avut josnicia să se bucure de separare. Întrerupere... 14 august dimineața! Ți-am scris în gând toată noaptea. O scrisoare foarte lungă, burdușită de repetiții, interjecții și adjective calificative. Asta mi-ar lua multe ore ca s-o recitesc. Dimineața m-am trezit cu un gust foarte amar în gură: am avut un vis curios! În acest vis, cenzurat la trezire, tu îmi repetai fără oprire
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de apel) și ale funcției fatice (de menținere a contactului între interlocutori), reprezentând dovezi ale atenției pe care interlocutorii și-o acordă unul altuia pe durata interacțiunii. 2.2.1. Alcătuiesc clase de indici de alocutivitate: vocative nominale și pronominale, interjecții, imperative, formule de politețe, întrebări de confirmare etc. (singure sau în amalgam). Aceste mărci înglobează elemente eterogene din punct de vedere structural: elemente lexicale sau gramaticale, simple sau compuse, locuțiuni verbale, îmbinări libere (sintagme, propoziții sau fraze). 2.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
la interlocuțiune prin folosirea elementelor aparținând "tipului imperativ") − (b) prezentarea; (c) menținerea contactului; (d) demobilizarea verbală 4. 3. ALOCUTIVE INTERJECȚIONALE 5 În paginile de față, ne vom ocupa de unele formațiuni din româna actuală încadrabile, în mod tradițional, în categoria interjecțiilor alocutive 6. Materialul lingvistic consultat relevă faptul că interjecția ocupă o poziție privilegiată în discursul românesc actual, în realizarea anumitor funcții comunicative 7. Pentru susținerea acestei afirmații: − vom aborda mai întâi unele variante aparținând categoriei interjecțiilor prezentative (care contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
prezentarea; (c) menținerea contactului; (d) demobilizarea verbală 4. 3. ALOCUTIVE INTERJECȚIONALE 5 În paginile de față, ne vom ocupa de unele formațiuni din româna actuală încadrabile, în mod tradițional, în categoria interjecțiilor alocutive 6. Materialul lingvistic consultat relevă faptul că interjecția ocupă o poziție privilegiată în discursul românesc actual, în realizarea anumitor funcții comunicative 7. Pentru susținerea acestei afirmații: − vom aborda mai întâi unele variante aparținând categoriei interjecțiilor prezentative (care contribuie la "a lua cunostință de...", în speță uite și iată
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mod tradițional, în categoria interjecțiilor alocutive 6. Materialul lingvistic consultat relevă faptul că interjecția ocupă o poziție privilegiată în discursul românesc actual, în realizarea anumitor funcții comunicative 7. Pentru susținerea acestei afirmații: − vom aborda mai întâi unele variante aparținând categoriei interjecțiilor prezentative (care contribuie la "a lua cunostință de...", în speță uite și iată), examinând modul în care acestea și-au modificat uzul în timp (de exemplu, de la înlocuirea în comunicarea actuală, în anumite contexte, a colocvialului uite și creșterea în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
desfășurare a unei acțiuni), prezentativele focalizante (de intensificare). 3.1.2. IATĂ și UITE în limba română actuală În lucrările de lingvistică românească, termenul de prezentativ 13 circulă, în mod curent, cu un sens restrictiv, desemnând numai elemente aparținând clasei interjecției.14 Alte formațiuni cu funcție prezentativă în limba română nu au fost explicit tratate în lucrările de specialitate. Interjecția prezentativă este principalul mijloc gramaticalizat pentru realizarea operației de prezentare în limba română. Printre interjecțiile prezentative românești se numără: iată, iacă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
lucrările de lingvistică românească, termenul de prezentativ 13 circulă, în mod curent, cu un sens restrictiv, desemnând numai elemente aparținând clasei interjecției.14 Alte formațiuni cu funcție prezentativă în limba română nu au fost explicit tratate în lucrările de specialitate. Interjecția prezentativă este principalul mijloc gramaticalizat pentru realizarea operației de prezentare în limba română. Printre interjecțiile prezentative românești se numără: iată, iacă, iacătă, ia(n), uite (uitați) și variantele populare ale acestora: ete, iete, iote, oite, uiche, uie, ute. Cele două
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
restrictiv, desemnând numai elemente aparținând clasei interjecției.14 Alte formațiuni cu funcție prezentativă în limba română nu au fost explicit tratate în lucrările de specialitate. Interjecția prezentativă este principalul mijloc gramaticalizat pentru realizarea operației de prezentare în limba română. Printre interjecțiile prezentative românești se numără: iată, iacă, iacătă, ia(n), uite (uitați) și variantele populare ale acestora: ete, iete, iote, oite, uiche, uie, ute. Cele două prototipuri de prezentative (având etimologie și sferă de utilizare diferite 15) au evoluat, în timp
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
în contexte asemănătoare, cu grade diferite de formalitate). Formele în discuție au o etimologie clară, care se impune să fie luată în seamă pentru a explica procesul tendinței spre modificare a valorilor pragmatice sub influența uzului. 3.1.2.1.Interjecția iată a pătruns în română din bulgară (< eto, ete etc.), cel mai probabil prin intermediul textelor bisericești, în texte românești scrise, de diverse facturi, urmând, inițial, tiparul de utilizare preluat din textul slavon și dezvoltând, ulterior, alte sensuri contextuale. Concomitent cu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
pătruns în română din bulgară (< eto, ete etc.), cel mai probabil prin intermediul textelor bisericești, în texte românești scrise, de diverse facturi, urmând, inițial, tiparul de utilizare preluat din textul slavon și dezvoltând, ulterior, alte sensuri contextuale. Concomitent cu forma cultă, interjecția iată a pătruns și pe filieră populară (dialectală), în forme ca ete/iete etc., în graiurile sudice (oltenești, muntenești), concurând forma locală uite și dând naștere unor forme contaminate cu aceasta din urmă: Am treierat și cu caii, ete aici
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mai vag (mai puțin concret decât uite), poartă obligatoriu accent frastic 16 și ocupă, cel mai adesea, o poziție inițială în enunț. În mod tradițional, iată s-a specializat pentru realizarea prezentării textuale (scrise).17 În comunicarea orală colocvială, această interjecție lipsește aproape cu desăvârșire.18 Este prezentă în expuneri orale oficiale și, recent, este foarte productivă în comunicarea din presa vorbită. In contextele menționate, realizează toate valorile fundamentale specifice prezentativelor 19: A. În texte literare scrise de după 1990: ( iată − prezentativ
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
evoluează turismul românesc și să ne adresăm Guvernului cu întrebarea "ce are de gând să facă în acest domeniu?", pentru că, iată, de 3 luni de zile Autoritatea Națională de Turism nu are președinte (www.senat.ro). 3.1.2.2. Interjecția uite, creată pe teren românesc, își bazează valorile prezentative pe sensul prototipic conferit formațiunii de verbul de percepție din care provine (imperativul verbului (a) se uita, "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, pentru a observa
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
În replici inițiatoare de conversație (dar nu numai) uite poate fi însoțit de alocutive de interpelare de toate tipurile: Cine-i doamnă? Ce s-a întâmplat?, zice. Uite, doamnă, patrușapte de ani n-a fost bolnav... (IVLRA: 185). Uite este interjecția tipică a prezentării conversaționale în limba română; apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. A. În calitate de marcă a cunoașterii perceptuale, uite este utilizată prototipic pentru îndeplinirea unor funcții de identificare, însoțind, adesea, diverse deictice. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
i-am explicat.... (IVLRA: 32) Și uite așa. Noiembrie 5, 2007. Rapid Unirea... am făcut noi egal cu Unirea Urziceni. Cât mă poate enerva Dan Petrescu (wordpress.com) 3.1.3.Prezentativele "mediatice" Un caz particular de funcționare îl constituie interjecțiile prezentative în textele mediatice vorbite (prezentativele "mediatice"). Ceea ce distinge discursul public de alte tipuri de discurs, este, în primul rând, convenționalitatea sa24. În aceste condiții, este justificat faptul că formațiunea specifică pentru realizarea prezentării mediatice este interjecția "cultă" iată. Asociată
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
funcționare îl constituie interjecțiile prezentative în textele mediatice vorbite (prezentativele "mediatice"). Ceea ce distinge discursul public de alte tipuri de discurs, este, în primul rând, convenționalitatea sa24. În aceste condiții, este justificat faptul că formațiunea specifică pentru realizarea prezentării mediatice este interjecția "cultă" iată. Asociată inițial textelor scrise, mai apoi expunerilor orale oficiale, iată pătrunde cu funcțiile menționate (vezi supra) mai întâi în textele radiofonice clasice (unde utilizarea concretului uite, care se adresează în primul rând simțului vizual, nu era firească) pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
IVLRA: 205) ( iată − focalizant: Personaju de epocă Dorin Tudoran acuma privindu-l de la distanță, de peste ocean, pentru că-n opzecișicinci, iată, să ne imaginăm că publicul din România nu știe nimic despre Dorin Tudoran (IVLRA: 233). În textele înregistrate la televiziune, interjecția iată funcționează ca: ( prezentativ de identificare: Iată, astăzi Cristian Diaconescu, candidatul Partidului Social Democrat la primăria capitalei și Sorin Oprescu, candidat independent, cei doi au fost de acord să apară într-o emisiune împreună (Realitatea TV, 9.V.2008) ( prezentativ
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sunt mai bine reprezentate în conversațiile standardizate (dirijate, de tip "interviu", de exemplu) și mai slab reprezentate în conversațiile libere, dezorganizate. Gradul de complexitate a organizării în progresia comunicării depinde într-o mare măsură de nivelul de instrucție a interlocutorilor. Interjecțiile hortative sunt asemenea indicatori de progresie a comunicării. 3.2.1. Interjecția HAI: aspecte definitorii 3.2.1.1. Sensul prototipic Sensul prototipic al termenului este redat de dicționar în felul următor (glosare DEX online): "Cuvânt care exprimă un îndemn
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
exemplu) și mai slab reprezentate în conversațiile libere, dezorganizate. Gradul de complexitate a organizării în progresia comunicării depinde într-o mare măsură de nivelul de instrucție a interlocutorilor. Interjecțiile hortative sunt asemenea indicatori de progresie a comunicării. 3.2.1. Interjecția HAI: aspecte definitorii 3.2.1.1. Sensul prototipic Sensul prototipic al termenului este redat de dicționar în felul următor (glosare DEX online): "Cuvânt care exprimă un îndemn la o acțiune (comună) cu interlocutorul". Hai(de) "exprimă, în esență, necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
și nerăbdarea locutorului de implicare a alocutorului într-o acțiune verbală sau nonverbală" (situație în care funcția conativă și cea emotivă se suprapun). 3.2.1.2. Încadrare gramaticală Lucrările de gramatică 27 repartizează termenul hai în clasa morfologică a interjecției, clasându-l "în funcție de sursa referențială și de natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sau nonverbală" (situație în care funcția conativă și cea emotivă se suprapun). 3.2.1.2. Încadrare gramaticală Lucrările de gramatică 27 repartizează termenul hai în clasa morfologică a interjecției, clasându-l "în funcție de sursa referențială și de natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]