1,806 matches
-
și, mai ales, a menținerii sale pe respectiva poziție, problemă ce va fi abordată în cele ce urmează. 4.2. Cine devine și cum se menține lider?tc "4.2. Cine devine și cum se menține lider?" Prima parte a interogației de mai sus s-a operaționalizat în aria investigațională prin încercarea de a răspunde la întrebarea dacă există trăsături de personalitate specifice sau cel puțin o configurație unică a celor comune, care să diferențieze liderii de oamenii obișnuiți. (Meta)analiza
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizează și date factuale (parametri ca vârsta, sexul, mediul rezidențial, cu cine au votat etc.). Specialiștii din domeniul socioumanului beneficiază de un atu remarcabil. Ei pot întreba direct oamenii, obiectul lor de studiu, despre atributele, comportamentele, intențiile și opiniile lor. Interogația fundamentală este în ce măsură indivizii umani sunt dispuși și capabili să ofere prin chestionar informații corecte, veridice despre ei înșiși (ori despre semenii lor). Răspunsul nu este simplu, veridicitatea depinzând de mulți factori și diverse împrejurări. El este totuși încurajator în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
privite ca un spectacol de care eul pare străin și căruia i se refuză dimensiunea sacră. Aspirația către ideal se face totuși simțită, poezia născându-se sub presiunea acestuia și a demolărilor la care el este permanent supus. Cuvântul articulează interogațiile ce se ivesc din acest conflict și desenează cu sobrietate și decizie meandrele îndoielii. I s-au reproșat autoarei o tratare prea detașată a sentimentului și o supralicitare a insolitului, care, alături de sintaxa frântă și eliptică și de un anume
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
însă să depășească realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice și mitice, folclorice și chiar prin sugestii expresioniste, într-un stil reflexiv, care prelungește, ca în Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă, spectacolul/lectura în interogație și meditație. Citadela sfărâmată, întemeindu-se pe observarea realității contemporane, dădea autorului posibilitatea să zugrăvească un tablou de moravuri, cu tipuri și conflicte ușor de recunoscut în jurul nostru. Hanul de la răscruce ni se înfățișează ca o construcție dramatică menită să
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
teme de reflecție" 1. Putem dezvolta un exercițiu de tip controversă creativă (vezi metoda controversei creative la capitolul despre metode), încercând să discutăm următoarea problemă: cine este mai important în comunicare - emițătorul sau receptorul? (exercițiul se poate adapta didactic prin interogația: cine este mai important pentru o comunicare didactică eficientă: profesorul, în calitatea sa de emițător, sau elevul, în calitatea sa de receptor?). Cursanții, împărțiți în grupuri de câte patru persoane (aceste grupuri conținând două echipe de câte două persoane), vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să existe un partener prezent, a putut să fie util pentru rezolvarea cu succes a problemei respective. În comunicarea intrapersonală, suntem influențați de percepția celorlalți în ceea ce ne privește, dar și de modul în care interpretăm această percepție. De obicei, interogații de tipul „cum cred eu că mă percepi tu pe mine” și „cum cred eu că te percepi tu pe tine” pot fi dimensiuni pozitive, dar și destabilizatoare ale unor întrebări de tipul „cum mă văd eu pe mine” sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem să nu remarcăm și criticile care s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația lui G.N. Volkov ni se pare îndreptățită și probabil că mulți dintre noi am încercat-o adesea: „unde este - spunea acesta - acel manual care să educe spiritul descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
brahmani, apelau exclusiv la srotriya (audiție) pentru a-și instrui discipolii. La fel Pythagoras a impus la școala din Crotona în mod exclusiv metodele akusmatice” (Negreț, Pânișoară, 1998, pp. 69-70). În ce măsură actualitatea mai conservă importanța comunicării orale este deci o interogație legitimă pentru omul modern, cu atât mai mult cu cât „vorbirea a fost ridicată însă de greci la un rang deosebit: acela de metodă. Socrate însuși prețuia vorbirea și disprețuia scrisul pe motiv că subjugă memoria; sofiștii au inventat, pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar putea transforma în erori și având drept consecință evitarea acestora din urmă: - identificarea propriilor scopuri; este important să ne situăm de la început în perspectiva cunoașterii propriilor elemente, care ne determină să avem acțiunea persuasivă răspunzând la un set de interogații interioare, printre care: „Ce răspuns doresc să obțin de la audiență?”, „Doresc să schimb modul în care gândește, cum acționează sau ambele?” etc. La fel de importantă în această primă etapă este crearea propriei credibilități în fața audienței prin câteva elemente-cheie: competența (oamenii tind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întreg grupul reunit - ba, mai mult, această variantă ar ridica unele probleme -, ci câteva microgrupuri, în special cupluri profesionalizate care au abilitări speciale, recunoscute de majoritatea grupului în problemele în cauză, pot să rezolve sarcina respectivă. Se impune aici o interogație: nu există cumva pericolul pierderii uniformității și continuității exact în parametrii urmăriți de către cadrul didactic (mai precis, participarea elevilor în activități ce acoperă numai o anumită arie a problemei nu îi prejudiciază de aportul cunoștințelor la care lucrează colegii lor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în cazul prezenței unei alte persoane strigătele erau mai reduse cu aproape 29%, în cazul a patru subiecți cu 49%, iar în cazul grupurilor în care sarcina era îndeplinită de șase persoane simultan cu... 60%. De ce aducem în atenție această interogație? Deoarece putem lesne să ne întrebăm dacă efectele publicului, ale căror avantaje la care tocmai am făcut referire se pot dezvolta într-o asemenea perspectivă, nu fac utilă o astfel de trăsătură a grupului. În acest mod, dacă în momentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
face cu competiții între echipele de elevi/studenți, situație frecvent întâlnită în utilizarea metodelor de interacțiune educațională, considerăm că trebuie să gândim o analiză sistemică a fenomenului în care să oferim un răspuns corect din punct de vedere educațional unor interogații (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 357): - „Ce se întâmplă cu fiecare grup competitor?” - „Ce se întâmplă între grupurile competitoare?” - „Ce se întâmplă cu cel care câștigă?” - „Ce se întâmplă cu cel care pierde?” etc. Rezumat 1. Fenomenul de coeziune presupune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și jucați un rol care nu vă mai convine, în care nu vă mai simțiți confortabil (spre exemplu, ați fost angajat de doi ani și doriți ca șeful dumneavoastră să vă ofere mai multe responsabilități), trebuie să reflectați la următoarele interogații: - În ce circumstanțe ați început să jucați acest rol care acum nu vă mai convine? Ați fost vreodată mulțumit să jucați acest rol? (Gândiți-vă că atunci când ați venit ca proaspăt angajat în companie acest rol ar fi putut să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebui să răspundem în rândurile de față urmărește linia sub care aceste cercetări rămân valabile și în câmpul practicii școlare; mai precis, echipa didactică, alcătuită în organizația școlară, se comportă similar uneia din organzațiile industriale sau diferit? O astfel de interogație ne poate oferi și cadrul de dezvoltare a metodelor de tip team-building și, mai ales, eficiența acestora în spațiulinstructiv-educativ. De altfel, nu trebuie omis nici faptul că formarea unui grup înalt coeziv este un proces laborios ce poate fi înregimentat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
problematică interesantă pentru specificul educațional; astfel, ne putem pune întrebarea: dacă avem de-a face cu o echipă deja coezivă, care ar fi influențele apariției unui nou membru? Desigur că acesta din urmă va trebui să-și răspundă la anumite interogații (ce costuri și ce beneficii personale va avea integrarea sa, dacă scopurile sale și cele deja formulate ale echipei sunt compatibile, cum va identifica ceea ce este cu adevărat important pentru echipă etc.), dar și membrii „vechi” din echipă vor dezvolta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce costuri și ce beneficii personale va avea integrarea sa, dacă scopurile sale și cele deja formulate ale echipei sunt compatibile, cum va identifica ceea ce este cu adevărat important pentru echipă etc.), dar și membrii „vechi” din echipă vor dezvolta interogații asemănătoare (ce fel de persoană este, va trebui schimbat ceva în interiorul echipei și, dacă da, ce va fi acest ceva etc.). Iată de ce, atunci când, spre exemplu, pentru a evita fenomenul gândirii de grup vom introduce un membru nou într-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de ce, atunci când, spre exemplu, pentru a evita fenomenul gândirii de grup vom introduce un membru nou într-o echipă deja coezivă, cadrul didactic va trebui să aibă în vedere posibila apariție a unor astfel de probleme produse de intersecția acestor interogații. În stadiul al doilea apare conflictul; există o polarizare în jurul problemelor personale. Membrii își exprimă individualitatea și încearcă să reziste la influența grupului; acest stadiu este tipic pentru răspunsurile emoționale. Al treilea stadiu aduce grupului dezvoltarea coeziunii. Membrii se disting
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
12.2. Câteva elemente privind predarea în echipă (team-teaching)tc "12.2. Câteva elemente privind predarea în echipă (team‑teaching)" Iată că, dacă până acum am vorbit despre construirea de echipă și despre cum afectează aceasta pozitiv învățarea elevilor, o interogație firească este dacă și cadrele didactice vor exercita influențe similare de optimizare cu specific instructiv-educativ în cazul lucrului în echipă. Forsyth, preluându-l pe Cunningham, ne oferă un tabel cu cinci tipuri de strategii de predare în echipă (apud Forsyth
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putea), care ar reuși să dezvolte o astfel de structură. Spre exemplu, dacă am observat în etapa de descoperire a datelor că utilizarea metodelor de interacțiune educațională conduce la apariția unor conflicte între elevi, se poate formula o astfel de interogație: „În ce mod s-ar putea diminua aceste conflicte?”, „În ce mod s-ar putea folosi în scopuri educaționale?” etc. O perspectivă utilă este aceea de a observa dacă altcineva (în sensul unui joc de rol) ar vedea problema altfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
permanente; astfel, putem trage o concluzie aparent paradoxală: metodele de interacțiune educațională înregistrează la capitolul efecte optimizarea comunicării, dar, concomitent, eficiența acestor metode depinde de existența unor astfel de structuri comunicaționale optime în clasa de elevi (acest rezultat este similar interogației pe care o exprimam referitor la ce apare mai întâi - coeziunea grupului sau performanța). Rezolvarea acestei contradicții constă în conturarea cadrului de aplicabilitate a metodelor de interacțiune educațională, aspect posibil în urma redactării sferei de avantaje, dar și de limite ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
București, 2000; ed. (Lorsque chez nous n’est plus chez nous), tr. Mircea Goga, Cluj-Napoca-Bruxelles, 2001; Ultimele dialoguri cu Petre Țuțea. O scrisoare inedită către Emil Cioran, București, 2000; Jurnalul în căutarea poeziei, Norcross, 2001; Unde am fugit de acasă? Interogație asupra exilului, Norcross, 2001; Memorie clandestină - Illicit Memory, ed. bilingvă, tr. Olimpia Iacob, Norcross, 2002; Despărțirea de frică, postfață Ștefan Stoenescu, București, 2003; Românii din Lumea Nouă, Norcross, 2003. Ediții: Youth without Old Age and Life without Death, tr. Mac
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
cu idei și argumente, Nu!”. Polemist fără complexe, el nu-și slăbește adversarul și își susține argumentele într-o manieră didactică, cu o vocație care ar părea desuetă dacă nu ar reuși să convingă. „Adversarii” săi sau „adversarii” incomodelor sale interogații sunt, unii, personalități ale vieții culturale românești: Petru Dumitriu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Alex. Ștefănescu ș.a. Întreține un timp o strânsă prietenie intelectuală cu Paul Goma, dovedită și în corespondența online pe care nu ezită să o publice în volumul
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
el este așa introvertit, insignifiant și tangențial invizibilul gluon al atomului românismului, care face legătura trainică dintre personalitățile oponente ale etniei. Ca un adevărat schimnic al vremurilor tumultoase el, arareori în dialog cu confrații,s-a desprins din mirare în interogație, a ascultat și ascultă cu ochii larg întredeschiși opiniile, gândurile și ideile celora cu mult har în vorbire sau cu mult „stuchit la furcă”. Ce crede el despre lumea de azi și de mâine nu are răgaz să ne spună
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
Contacts” (Paris), „Orthodoxes Forum” (München), „Sinaxi” (Atena) ș.a. Debutul editorial datează din anul 1971, cu volumul Versuri. Semnează și Lidia Ionescu Stăniloae. S. scrie dintru început o poezie care îmbină vibrația intelectuală cu cea emoțională și e solicitată de acute interogații, lăsându-se fascinată de universul esențelor, de ideal („locul ce nu-i nicăieri”, Aerul, frunza, pământul), de origini (Vulnerabilul zero). Poeta tinde spre abstragerea din timp, căruia îi resimte dureros curgerea, spre eliberarea de sub tirania gravitației, caută rostul propriei existențe
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
aduc teme, elemente și nuanțe noi. E cazul mai ales în Locul unde aștepți, în care pulsațiile încordate, aspirația torturantă către „rotundul întreg”, către acel punct inițial al cosmosului „unde izvoarele vieții și morții se-ntâlnesc”, reafirmarea neostoitului nesațiu pentru febrile interogații, nostalgia, mai accentuată acum, provocată de trecerea vremii, conștiința apropierii orizontului morții coexistă cu liniștea durerii („Lacrima curăță noaptea de noapte”, Frunză cu ochii de pasăre), cu alternanța încrederii și neîncrederii în capacitatea cuvântului de a descifra tainele universului, dar
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]