1,803 matches
-
sine qua non a restabilirii punților de legătură dintre ficțiune și realitate. Realismul nu atinge așadar doar planul semnificatului, al imaginarului poetic, ci și pe cel al expresiei. Regăsim, astfel, în poezia contemporană, aproape toate procedeele specifice oralității, de la interjecții, interogații sau exclamații la expresiile populare sau argotice. Aceste incursiuni pe care le propune poezia actuală în limbajul străzii nu au un rol "ornamental", ci funcționează ca adevărate redefiniri, la nivelul limbajului, ale retoricii clasice. În spatele lor se ascunde totuși și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Stoiciu, de exemplu, trece rapid de la interjecțiile menite să acționeze ca lovituri de gong asupra cititorului: "harșt!... taie gâtul/ leului (...)" sau de la cele adresative care repun în drepturi limbajul străzii: "băi, ăla, ce te bagi în/ față, stai/ jos", la interogațiile dezarticulate: "păi, aici, în/ ce an suntem/ noi/ ?... " (Inimă de raze), în cazul cărora intonația interogativă capătă un fel de existență autonomă detașându-se de textul propriu-zis, pe care ar trebui să-l însoțească, prin plasarea semnului de întrebare pe
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
inimile să doarmă,/ calendarul ar trebui să-și fluture disperat și ridicol cele câteva file/ și, în orice caz, liniștea să amenințe ca o armă". Pretutindeni, la Geo Dumitrescu, regăsim aceeași tratare ironică a clișeelor poeziei de meditație, a tradiției interogațiilor existențiale: Cine oftează/ visând pe-al nemuririi bolovan?" Lumea văzută ca intertext, criza apropiată de cea a spiritului postmodern, sub presiunea unei civilizații sufocante se regăsesc și în versurile lui Ion Caraion: "Orașele reci/ au intrat pe ferestre în biblioteci
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sensibile. Efectul este, în accepția ei, de devalorizare a dimensiunii iconice a enunțului vizual și de accentuare a dimensiunii plastice, care devine astfel, puternic semnificantă. Problema care intră în discuție aici este a relațiilor intersenzoriale aflate în strânsă conexiune cu interogația fenomenologică enunțată deja de Erwin Straus în Du sens des sens. Contribution à l’étude des fondements de la psychologie: „În ce fel și prin ce mijloace sunt aduse împreună diferitele impresii senzoriale sau impresiile multiple ale simțurilor particulare?... În ce
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
studii, pentru că ar putea fi aplicat la toate dimensiunile figurale, fie ele de formă, culoare sau textură. Există, de asemenea, în textul lui Beyaert, o admirabilă și necesară recunoaștere a limitelor cercetării, un sentiment al parțialității care lasă loc altor interogații și altor metode. Există și deschidere a semioticianului liber care recunoaște că imaginea pare să mai spună ceva și că analiza trebuie să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi asupra relațiilor intersenzoriale în care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
decât parțial. Metoda poate fi gândită ceva mai liber, mai elastic și mai puțin convențional, valorificând intuițiile unor gânditori poststructuraliști ca Foucault, Deleuze sau Derrida care, folosind metafora fluxului, arată că lumea nu poate fi prinsă în întregime în țesătura interogației științifice și vorbesc despre discurs, epistemă sau amânare pentru a atrage atenția asupra limitelor cunoașterii. Există aici un câmp dialogic al concurenței de idei susținut de Marie-Laure Ryan și David Rudrum în paginile revistei Narrative. Aceste puncte disparate de plecare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
scrie altfel despre altceva va fi și cheia Dilematicei. Dar asta mai târziu.... Rubrica ce implică atât creionarea unui personaj celebru/celebrat cât și parcurgerea unui drum inițiat de o întrebare poartă numele “Dosar”. În general revista de față lansează interogații spre meditare, spre a le elucida la finalul articolului, amintind de simbolul șarpelui ce-și mușcă propria coadă. Iar a propune dileme pare a fi un sens existențial, un modus vivendi. Pentru că inteligența este capacitatea de a urma cu docilitate
Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
și se oprește poate, la ANCHETĂ. Cărțile al căror subiect este dezbătut în scrieri deschid un cerc extrem de larg. Recenzată până și Gossip Girl, toate volumele au șanse egale de a purta pecetea dilemei. Și oare se poate extrage o interogație pe cât posibil neretorică din volumul amintit al lui Cecily von Ziegesar, supranumit și “Sex and the city pentru adolescenți”? Adina Popescu a pus punctul pe i. Bineînțeles, cărțile de actualitate culturală nu sunt trecute cu vederea, chiar sunt primele invitate
Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
exemplar din fiecare specie? Sau apropos de viața lor terestră: pot munci duminica? Trebuie să li se impună zile de post? Și, mai ales, trebuie să fie tratate în această lume ca ființe responsabile moral? Aceste întrebări, aceste curiozități, aceste interogații multiple pe care și le pun societățile medievale în legătură cu animalul evidențiază modul în care creștinismul a reprezentat pentru el ocazia unei remarcabile promovări. Antichitatea biblică și greco-romană îl neglija sau îl desconsidera; Evul Mediu creștin îl plasează în prim-plan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să dea lirismului o perspectivă pronunțat existențială. Profund și meditativ vrea să fie întregul lui discurs liric și în culegerile ce au urmat: Lâna de aur (1975), Inscripții rupestre (1981), Arbori (1989) și Pod peste legende (1992). O poezie a interogațiilor, în vers clasic, cantabil, cu o zicere expresivă atât prin cuvânt, cât și prin mesaj (aici în transpunere literară): „Cată să fii bumerang:/ Întors înapoi la locul plecării,/ după ce ai vânat un triumf sau un rang/ și-ai vânat mirarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
piatră, căzând, îți va spune: / Numai în tine, numai în tine, / în tine se întâmplă marea minune!” (Bumerang). O explorare continuă a eului și a lumii, fără satisfacția găsirii răspunsurilor, poezia fiind după C. un spațiu al dilemelor, o continuă interogație. Publică un singur volum de versuri în dialectul aromân, Așteptu soarili (1985). După ce închină câteva poeme graiului de acasă, din Macedonia, el încearcă același tip de poezie reflexivă, vrând să dea identitate și sieși, și lumii: „Aruncă-ți trupul cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
B al institușiei noastre de Învățământ; pe de altă parte - abordarea unei teme de actualitate și de larg interes, importantă prin schimbul de idei pe care Îl poate genera, prin aducerea În prim plan a unor experiențe profesionale valoroase, prin interogațiile si, poate, răspunsurile referitoare la sensul și la schimbarile necesare În programul național de educație În noul context al recentei integrări europene. Efervescența căutării și cercetării, dialogul profesional, investigația științifică sunt tot atâtea premise și argumente ale deschiderii și punerii
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2115]
-
convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu ar putea trăi în societatea pe care o propune, atunci modelul trebuie respins. Iar Platon și Socrate, care fac o ocupație publică din interogație și din liber examen, formînd, pe deasupra, adepți ai acestei atitudini, vor fi eliminați primii din cetatea pe care o proiectează. Republica lui Platon intră, fără tăgadă, în categoria modelelor respinse și, ca oameni moderni, nu putem fi decît de acord
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în evidență caracterul ei suprem obiectiv, obligatoriu, absolut, de vreme ce omul tîrziu modern s-a obișnuit să refuze ori să pună în cauză transcendențele obiectivate, absolutul instituționalizat? Jocul dintre obiectivitatea transcendenței și libertatea umană devine, în aceste condiții, o temă-cheie de interogație. Obișnuită să i se asigure libertățile sociale, privindu-le ca pe un bun de la sine înțeles, persoana poate citi, zi de zi, în ele expresia demnității sale. Dar totodată poate citi și cît de limitată e porțiunea din verticala ființei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în numărul revistei Concilium care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de convergență participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza ortodoxiei în raport cu modernitatea, ei sînt tratați cel mult cu un respect distant și formal, dar nu prea sînt luați în seamă. Angajarea lor religioasă, din care fac parte reflexia, studiul, interogația critică, e incomodă. De ce ar trebui ea să tulbure antanta confortabilă dintre Biserică și popor? Creștinismul occidental, de asemenea, e judecat și se judecă pe sine cu măsura vizibilității lui sociale. în anii '80 ai secolului trecut, L. Koakowski vorbea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a strălumina actele cotidiene, de a iriga cu sensul său existența comună. Practicată în regimul laicității, orice religie tinde, de altfel, să se retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
însă să depășească realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice și mitice, folclorice și chiar prin sugestii expresioniste, într-un stil reflexiv, care prelungește, ca în Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă, spectacolul/lectura în interogație și meditație. Citadela sfărâmată, întemeindu-se pe observarea realității contemporane, dădea autorului posibilitatea să zugrăvească un tablou de moravuri, cu tipuri și conflicte ușor de recunoscut în jurul nostru. Hanul de la răscruce ni se înfățișează ca o construcție dramatică menită să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
o expansiune a ascensiunii din perioada considerată clasică. Naratologia post-clasică regândește, recontextualizează, expune limitele și posibilitățile naratologiei clasice și le valorifică, pe de o parte prin formularea acelorași întrebări despre narațiune, non-narațiune sau narativitate, pe de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Zamfir, Structura semi-absenței, VR, 1982, 8; Aurel Sasu, Anton Holban: o filosofie a refuzului, DFC, 241-262; Al. Călinescu, Holbaniana, CL, 1983, 12; Anania, Rotonda, 84-102; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983, 132-165; Trandafir, Dinamica, 205-220; Silvia Urdea, Anton Holban sau Interogația ca destin, București, 1983; Mariana Vartic, Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Vlad, Lectura rom., 60-64; Nicolae Manolescu, Holbaniana, RL, 1984, 12; Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Zamfir, Cealaltă față, 82-91; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; - dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice în manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, în lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo-cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități limitate de limbaj, interacțiunile
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
și marele oraș, „Capitala”. Nota specifică e apetența pentru meditația gravă. În lipsa unui fundament cultural solid - cum remarca E. Lovinescu -, ceea ce ar fi putut deveni explicare metafizică a lumii se oprește la stadiul întrebărilor preliminare. Lirica sa e „o continuă interogație” (Perpessicius), iar S. este un poet al lui „de ce?”. De ce omul e mistuit de dorul depărtărilor și al absolutului? De ce e sortit inexorabilei treceri? „Ce s-au făcut atâția [înaintași] câți i-am avut în mine?” De ce mai toți sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
inexorabilei treceri? „Ce s-au făcut atâția [înaintași] câți i-am avut în mine?” De ce mai toți sunt „munciți de-aceleași gânduri și teamă de neant”? Tensiunea lirică se naște din chiar febrilitatea și recurența obsesivă cu care apar asemenea interogații. Ecoul lor reverberează în imaginarul lectorului, făcându-l părtaș neliniștilor poetului. Un statut de anticameră a lirismului reflexiv îl au și poemele mai ample ce reiau motive biblice (Eva, Iuda), glosează tema ciclurilor istorice (Lumile, Civilizația) sau deplâng, în urma unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
revizuire a Constituției României din ultimul sfert de secol) și modificări ale textemului, întâlnim în discursul contemporan și felurite cazuri de dezvoltare, care vizează, concomitent sau separat, toate cele trei funcții ale unității. De pildă, [Injoncțiunea] se transformă uneori în [Interogație], în situații precum: "Să se revizuiască! Primesc?" (articol nesemnat din "Academia Cațavencu", 03.02.2010, http://www.catavencu.ro/sa se revizuiasca primesc-12412.html), "Să se revizuiască, primim?" (tema unei dezbateri lansate de Realitatea FM, 22.04.2010, http://fm.realitatea.net/sa-se-revizuiasca--primim 4141
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]